Lupta, august 1889 (Anul 6, nr. 897-920)

1889-08-05 / nr. 900

ANUL VI. — SERIA III. No. 900. wmmmmam ABONAMENT ... IN TARA . 40 lei­­/­ an. . . 20 , 3 luni. . . 10 . Un an. . XX STRAINATATE . 50 lei Vt an. . . 25 , 3 luni. . . 15 . Numărul 15 Bani. REDACȚIA Bulevardul Elisabeta, No. 8, (Casa Lempart) O n an . JUlIlflA A ;1*©UA BUCUREȘTI, SÂMBĂTĂ 5 AUGUST 1889. ANUNCIUR Pe pagina III, 30 litere corpul 7 , IV, Inserţie şi reclame , „ 1 l»a linia 85 bani , 2 le! Pentru anunciuri a se adresa In Romlnia, la Agenţia Havas In Francia, Italia, Anatro-I­ngaria ei An­glia la Agenţia Havas, 8, pia«« d« la Bourse, Paris precum ţi sucursalele el Un număr vech­iu 5© Bani. ADMIN Bulevardul Elisabeta, STRATI­A No. 8, (Casa Lempart). Frant-Ioseph­ la Berlin (Prin fir telegrafic) Berlin. 16 August. împăratul Franţ-Iosef, arhiducele Frant- Ferdinand şi întreaga lor suită au asistat eri la o leturghie. L­a eşirea de la biserică, două fete au oferit buchete împăratului. La ducere, ca şi la întoarcere, Suve­ranul a fost viu aclamat de mulțime. La unul după am­iazî, Imperatul Franț- Iosef a asistat la parada grenadirilor gardei. Parada s’a făcut în curtea cazărmii. Suveranul austriac a trecut în fața frontului trupelor, însoțit de Imperatul Wilhelm și de o suită strălucită. Defilarea s’a făcut la sunetul marşului Radeţky. Impăratul Franţ-Iosef a exprimat co­mandantului regimentului înalta sa sa­tisfacţie. Un dejun de 150 tacâmuri a avut loc în urmă la casinul ofiţerilor. Comandan­tul regimentului a ridicat în sănătatea împăratului Franţ-Iosef un toast care a fost, călduros aplaudat. Suveranul austriac a mulţumit ofiţeri­lor pentru Invitaţii ce ’l făcuseră şi a băut în sănătatea regimentului. Imperatul Franţ-Iosef a vizita­­t In urmă în timp de 3­­ de oră expoziţia maşine­­lor şi a obiectelor pentru a preîntâm­pină accidentele în clasa uvrieră. Apoi a avut loc la palat un prânz la care au asistat Majestăţile Lor, archidu­­cele, principii, înalţii demnitari şi con­tele Moltke în uniformă austriacă. Suveranul austriac a făcut o vizită con­telui Moltke şi a decernat contelui Wal­dersee cordonul în briliante al ordinului Leopold. Berlin, 16 august. împăratul Austriei a plecat eri seară, la 9 ore la Isl. Arhiducele Franz-Ferdinand , corni­ţele Kalnoky şi suita lor au plecat cu o jum. ceas mai târziu la Viena. împăratul Wilhelm şi principii au în­soţit pe suveranul austriac la gară. Cei ai­urit chipul cel mai cordial şi s’au îm­brăţişat de mai multe ori. Mulţimea grămădită pe strade a aclă­­mat cu entusiasm pe cei doi împăraţi. -OWC" GUI SE FORMEAZĂ PARTIDELE IzalM elBserilor ft m PORTRETE PARLAMENTARE G. [’au,Aim.__________ Jucaţi păpuşile?.. B0M.A DE OSHI 1H ARMATA Evenimentele tUn Creta si cota teici Istoria vénatoarei Cam se formează num­ele Fenomenul cel mai curios şi care denotă starea deplorabilă a spiritului public şi a moravurilor noastre po­litice, este formarea unei grupări In jurul d-lui Vernescu. In adevăr, d. Vernescu, departe de a fi om de idei, pot zice că acest soiit de capital îi lipseşte cu totul. Din punct de ve­dere al principiilor, al credinţelor po­litice, al aspiraţiilor, el nu înseamnă nimic. Ei bine, tocmai această lipsă de principii şi de credinţe a făcut ca grupar­ea să aibă loc. Această lipsă a facilitat sau a servit de protest ca mulţi să înconjure pe d. Vernescu, unii în numele ideilor liberale, alţii în numele acelor conservatoare, fie­care di^e cum ’i-a convenit. ..­.jLtoyb­­a§ra. dar. pa_to^La a­­ceşti aderenţi? Un singur lucru : spe­ranţa în steaua d-lui Vernescu, cre­dinţa că şeful lor va ajunge la pu­tere, că poate va lua întreaga, putere In mâna sa. Acest considerent, dacă nu e singurul, e de sigur cel mai principal in­formarea grupurilor la noi şi pentru înmulţirea partizanilor. Puterea sau speranţa de a avea pu­terea, iată mobilul care împinge pe cei mai mulţi, iată baza formaţielor politice. Grupul d-lui Vernescu este o do­vadă. Mai voiţi altele? Iată : Este evident că grupul junimist e mult mai numeros astăzi de cât era cu doi ani în urmă. Cu toate acestea, cu doi ani în urmă, d. Carp deja expusese întregul său program. Acest program nu a atras pe niminea, din contra au făcut pe câţî­va să -l pă­răsească. Dovadă că acum doi ani d. Carp rămăsese numai cu pro­gramul fără aderenţi. Aceştia ii părăsise, fiind-că per­­duse speranţa, pe care d. Carp le-o în­treţinea, cum­ să va ajunge în curând la guvern. îndată însă ce d. Carp vine la gu­vern, totul să schimba. Vechii ade­renţi să reîntorc, alţii n­ci să alipesc, iar programul, faimosul­ program care cu o lună în urmă nu exercita nici o atracţie, începe a face minuni! Conversiunile pe care programul ju­nimist le face, o dată ce autorul lui e la cârma statului, sunt miracu­loase ! Din ceea ce înainte niminea nu vorbea de program de­cât în de­riziune, acum toţi vorbesc cu res­pect, cu entuziasm. Programul le serveşte de pretext pentru a să a­­propia de noul guvern, încă un exemplu: De ce oare credeţi că colectivita­tea încă nu s’a disolvat în opoziţie ? Care este oare cauza că colectiviş­tii sunt încă compacţi şi disciplinaţi? Una singură, anume, speranţa ce ei au că şeful lor va reveni in curând la putere. Nimic alt­ceva nu serveş­te de legătură colectivităţei, nici prin­­cipiele cari nu există, nici iubirea şefului care la cea întâi ocazie va dispărea, nimic alt­ceva de­cât in- au luat concediu unul de la crederea că partidul va pune iarăşi mâna pe guvern. Acest lucru îl ştie foarte bine sta­­tul-major colectivist. De acea îl ex­ploatează cu mult zgomot. In adevăr, atât presa colectivistă cât şi corifeii ţin un limbagiu dârj şi trufaş, vor­besc de revenirea lor apropiată la putere ca de un lucru sigur, fatal, exploatează slăbiciunea celor­l­alte partide, arătând că numai ei sunt tari, linguşesc până la îngreţoşare pe rege, pentru că lumea ştie că dacă nu ai favoarea regelui nu poţi face nimic. Să presupunem cazul că guvernul conservator să întăreşte aşa în­cât să nu poată spune nimenea când va cădea; să presupunem că încre­derea revenire­ la putere a colecti­viştilor dispare. Atunci se vor vedea câţi vor rămâne în jurul d-lui Ion Brătianu şi ce va deveni marele partid! Concluzia tuturor acestora este că partidele, sau mai bine coteriei©, se formează la noi pe ideea de putere, şi durează şi să desvoltează cât timp există speranţa de a păstra sau de a recăpăta acea putere, îndată ce acea speranţă dispare, dispare şi grupul. Dovadă dispariţiunea gru­pului junimist acum două ani, când partizanii d-lui Carp perduse ori­ce speranţă de a’l vedea la putere. Astă­zi, grupul d-lui Vernescu este la modă ; el e acela care se înmul­ţeşte mai repede. Pentru ce ? Pen­tru că d. Vernescu are situaţia în mână şi mulţi cred că el va lua moştenirea atât a liberalilor, cât şi acea a conservatorilor, îşi poate în­chipui ce entusiazm produce această perspectivă la cei interesaţi. Ea pre­ţueşte mai mult de­cât toate pro­gramele din lume ! Gr. Pariu. COLECTIVISTI! OPOZIŢIE Iată declaraţia pe care o face Voinţa Naţională în Nor­ei de la 30 iulie: Partidul liberal are deplină conştiinţă de puterea sa; el îşi va urma şi de aci înainte calea, fără a şovăi un singur moment, fără a se preocupa de înfrînge­­rile pe cari le va putea suferi pe ici, pe colo. Vor veni disi­denţii şi radicalii alături cu dânsul în luptă în contra re­­acţiunei , cu atât mai bine. Ţara le va ţine socoteală de aceasta. Nu­ vor veni? Parti­dul liberal îşi va ajunge ţelul şi fără de aceasta. Va fi numai o cestie de timp, de mai curând sau mai târziu. Nici­odată însă partidul liberal nu va abdica în faţa nimănui, nu va renunţa la situaţia pe ca­re, prin ser­viciile ce a adus ţarei ,şi-a câştigat’o faţă cu opinia pu­blică, în favoarea altor gru­puri fără mare însemnătate politică. Rezultatul alegerilor de erl BAUMJ ... ~legiul JJf^Cameră Voturi exprimate D. Eug. GUlica, guvern, ales D. Iunius I. Lecca, liberal BÂRLAD Colegiul I de Senat Alegători înscriși Voturi exprimate D. Iiimandi, guvern, ales D. I. Godrescu, liberal BUZĂU Colegiul I de Cameră Alegători înscriși Voturi exprimate I. C. A. Jarca, guvern, ales I­. E. Stătescu, liberal D. Pâcleanu, junimist GIURGIU T.-SEVERIN Colegiul al 111-lea de Cameră Voturi exprimate D. Argintoianu, guvern, ales 520 C. Sanitescu, liberal 240 D. Armășescu x 00 169 127 72 860 Colegiul al 111-lea de Cameră Voturi exprimate D. Sordoni, guvern, ales D. E. Ghermani, junimist D. Cosoî D. Costaforu conservatori 129 103 53 50 474 364 186 97 77 629 443 166 13­7 Portrete parlamentare G. PALLADE D. Pallade este prototipul opozantului parlamentar fără răgaz şi fără răstimp, do­tat de mijloace şi de resurse minunate. Caracteristica d-lui Pallade este orato­ria. El este orator înainte de toate, poate numai orator. Studiile sale, ambiţia sa, preocupaţia sa este de a fi şi a se arăta o­­rator. Când d. Pallade ia cuvântul, şi îl ia des, el se gândeşte cel puţin tot atât la ceea ce are să spună cât şi la cum are sâ spună. Dar şi ce orator !... D. Pallade începe încet şi cu oare­care metodă, puţin câte pu­in el să încălzeşte, ridică tonul, îşi colo­rează fraza mergând crescendo. De­odată el ajunge la înălțimele oratoriei, atunci este ca un adevărat șivolă de munte care se rostogolește cu furie, rupând sau stricând totul în calea lui. ------------------------——•—­ Cu ochii!* injectaţi, cu faţa convulsio­nată, cu gestul desordonat, cu glasul tu­nător, d. Pallade, în apogeul elocinţei sale, face sâ răsune sala Adunărei de sbucnirile glasului sǎu. In acele momente argumentarea face loc imprecauţiunei şi vehemenţei. El apasă asupra ideei, o ia sub fel de fel de aspecte oratorice, o îm­bracă în un potop de cuvinte, o prezintă sub tot felul de forme oratorice până la stoarcerea complectă. Defectul oratoriei a­ lui Pallade, afară de declamatorie, este o prea mare vehe­menţă, o prea mare iritaţie, care face sa dispară de multe ori forma literară şi gândirea justă. Din causa vehemenţei, d. Pallade este un orator necorect ; el aruncă în focul improvizaţiei imaginele cele mai riscate, asvârli frazele cele mai necoordonate, dezinteresându-se cu totul de stil, de ele­ganţă, de spirit literar. Acesta este un gc­tv defect pentru un orator, căci ora­toria, chiar cea mai vehementă, trebue vecinie sâ păstreze formele și regulele literare. Altminterea cade în pură strigă­­turâ!.. Talentul oratoric al d-lui Pallade este de tribuna populară; d. Pallade strălu­cește când e încongiurat de un public numeros, glasul său, corpolenţa sa, toate îl destină la aceasta. De aceea depu­tatul de la Bârlad este foarte gustat la întrunirile publice, sgomotoase, ta­lentul sǎu e foarte apreciat de grosul pu­blicului. Când el se instalează la tribună şi are înaintea sa o mie de capete, el să simte în elementul sau şi dă curs li­ber oratoriei sale vehemente şi sgomo­­toase ! Ceea ce însă distinge pe d. Pallade de alţi tribuni, e că posedă un fond serios de cunoştinţe economice şi financiare pe cari şi le arată la ocazie. D. Pallade este în acelaşi timp un orator serios, care ia cuvântul în chestii speciale şi le tratează cu competenţă. Această parte face din el un om politic şi cu viitor. Orator de furtună, deputatul de la Bâr­lad ridică adese­ori furtuni teribile în Cameră, la care el ştie a rezista cu o vi­goare admirabila. De multe ori d. Pallade a stat ore întregi la tribună, înfruntând pe adversarii săi, dominând sgomotul cu glasul său teribil și aducând exasperarea în spiritele dușmanilor săi politici. Deputatul de la Bârlad este un spirit foarte studios, el nu să lasă a fi târît nu­mai de o vană oratorie ! El studiază ches­­tiele a­casă, la discuţii în secţii şi le ur­măreşte cu mare atenţie în Cameră. Rar vei vedea pe d. Pallade lipsind de la lo­cul său, din contra, tot­d’a­una îl vei ve­dea având în mână proiectul de lege care să discută şi urmărind dezbaterile, gata a lua cuvântul la fie­care pas. D. Pallade este unul din rarii tineri cari­­şi-a fi făcut o reputaţie meritată în un scurt timp. In adevăr, în curs de şease ani, el a devenit un personagiu politic foarte influent în grupul d-lui D. Brâtianu, din care face parte, foarte cunoscut în pătura politică şi foarte estimat pentru caracterul şi talentul său. Jucaţi păpuşile?... întrebăm, şi întrebăm foarte serios, dacă junimiştii fac politică sau dacă joacă numai păpuşile. Şi mai întrebăm pe d-nii junimişti : dacă opoziţiunea pe care au aerul de a o face guvernului Catargiu este sinceră şi serioasa, sau este numai o gogoriţă cu care vroese să înspăimânte şi sâ stoarcă nişte bune condiţiuni de pace de la şeful cabinetului ? Facem toate aceste întrebări pentru că atitudinea din urmă a junimiştilor şi a Constituţionalului este atât de confuzâ, în­cât aruncă o tristă lumină asupra serio­­zităţei acestei grupări politice, pretinsă de Eră nouă. Mai intâiu, atitudinea în tot timpul ale­gerilor parţiale. Ascultaţi : La Dorohotă junimiştii merg mână în mână cu con­servatorii contra colectiviştilor, la Vlaşea junimiştii merg mână în mână cu colec­tiviştii contra conservatorilor. La Tutova, candidatul junimist este şi cadidatul con­servator, la Buzau partizanii d-lui Mar­ghiloman sunt la cuţite cu partizanii gu­vernului. In toată ţara aceiaşi lipsă de atitudine dreaptă, aceiaşi năzuinţă de a se strecura printre picioarele tuturor par­tidelor, aceiaşi lipsă de sinceritate politică. Prin urmare lumea, şi lumea întreagă, are dreptul sâ întrebe pe junimişti: Ce fel de politică faceţi d-voastrâ? Sunteţi în opoziţiune sau nu sunteţi în opoziţi­­une ? Aveţi o linie hotărâtă ori nu aveţi o linie hotărâtă ? Sunteţi real în contra guvernului, ori sunteţi cu toată lumea sau contra întregei lumi, după cum bate vântul şi după cum vin împrejurările ? Dar să zicem că astea sunt nimicuri şi că nişte inocente combinaţiuni electorale nu pot osândi un partid politic. Să ad­mitem. Este, însă, o altă împrejurare, o împreju­rare adusă la iveală de către un partizan lipsit de dibăcie, un scris negru pe alb care desvălue tot fondul cugetărei şi tacticei junimiste. Cine n’a citit Constituţionalul de erl nu e rou dacă îl va citi chiar astă­zi. Documentele nu sunt prea vechi nici o dată. Pe pagina a 3-a a organului junimist cu data de astă­zi, găsim o întreagă se­rie de protestări în contra ingerinţelor electorale de la Buzau şi Giurgiu. In te­legramele de la Buzau iscălite de şease deputat! junimişti citim fraze ca acestea Ingerinţe îngrozitoare­­pentru alegerea colegiului 1. Am asistat, d-le ministru, la multe ingerinţe la alegeri de deputaţi şi se­natori, dar asemenea ingerinţe scandaloase D-zeu sil ne ferească de a le mai vedea. Iar pe pagina l-a a Constituţionalului, sub titlul Creditul urban din Iaşi, găsim următorul giuvaer : Gună cel iscusit parlamentează cu lateralii şi voeşte sa împedice ori­ce apropriere intre constituţio­nali şi conservatori cel puţin în Iaşi unde, ambii prefecţi, ca nişte oameni de bun simţ, precum şi toţi ceilalţî amici ai noştrii ca şi con­servatorii tind la o apropiere. — Gună a înduplecat pe d.d. Corjescu, Pastia şi alţii, şi comisarul guver­nului a protestat contra unor pre­supuse ingerinţe ale administraţiei , protestări cari cercetându-se s’au găsit fără temei. Era un spectacol caraghios să vezi pe Niţescu, cel care s’a coborît pe frânghie de la alegeri, pro­testând contra ingerinţelor fantastice. Acest paragraf, dovedeşte atâta etnizm cum­­nu’ţi mai poţi stăpâni indignarea. Vrea să zică, pe când de la Giurgiu şi de la Buzeu junimiştii declară că conser­vatorii ingereazâ cum nu s' a mai vizat şi cum să nu mai dea D-zeu, junimiştii de la Iaşi se înveselesc la ori­ce idee de apro­piere cu conservatorii şi numesc oameni de bun simţ pe toţi aceia cari lucrează la o asemenea apropiere ? Vrea sâ zică, toate protestările şi toată opoziţia, toate acu­zările şi toate zburliturile sunt numai de formă şi numai pentru a înşela pe naivi ? Cum, onorabililor, ori pe unde puteţi face o alianţă cu conservatorii şi ori pe unde aceştia vă fac o parte largă din profituri, acolo conservatorii sunt oameni de treabă şi oameni cu bun simţ, şi ori pe unde dânşii vă combat şi vă dau cu piciorul, sunt nişte infami şi nişte mize­rabili ? Aceasta vă este morala şi opozi­­ţiunea? Foarte vă mulţumim de mărtu­risire. Dar mai departe. Iată o declaraţie şi mai însemnată : Cei doi prefecţi de la Iaşi sunt oameni de bun simţ, fiind­că tind la o apropiere între junimişti şi conservatori ? Vrea să zică, recunoaşteţi şi declaraţi că alegerea de la Creditul urban din Iaşi se datoreşte celor doi pre­fecţi, vrea să zică, d­nul Pogor şi Dimi­­trie Rosetti au fost aleşi cu concursul acestor bărbaţi cu bun simţ ? Ce decla­­r­aţie mai lămurită şi ce dovadă mai lu­minoasă că ingerinţele guvernamentale nu vă înspăimântă atuncea când vă profită ? Dacă este ast­fel, ce mai umblaţi cu Era nouă şi cu acuzafiuni în contra d-lui

Next