Lupta, septembrie 1889 (Anul 6, nr. 921-945)

1889-09-15 / nr. 932

ANUL VI.­­ SERIA III. No. 932. ' iiririiWiiMri t aiiWim Miiimirrrrr ABONA MENir. IN ŢARA lin nn . . 40 lei V* an. . . 20 , . 10 , Un an. . V* an. . 3 luni . EST STREIN AT ATE Numărul 15 Bani. . 25 , . 15 , REDACŢIA Bulevardul Elisabeta, No. 8, (Casa Lempart). Director­ politic, Gr. PANU. ADMINISTRAŢIA EDI­D­A NT AIA BUCUREŞTI, VINERI şi SAMBATA 15-■16 SEPTEMBRIE 1889 A N U N C I U R I: Pe pagina III, 30 litere corpul 7 . . 1 leu linia , IV, , , . . 25 bani , Inserţie şi reclame , . . . 2 lei , Pentru anunciuri a se adresa în Romftilia, la Agenţia Havas In Francia, Italia, Austro-Vittalia şi An­­glia la Agenţia Havas, 8, place de la Bourse, Paris precum şi sucursalele eu Un număr vech­i d 5© Bani. Bulevardul Elisabeta, No. 8, (Casa Lempart). ŞCOALA RURALA __ NO UTAT I___ MER HOTIILOR DE IA EPOill Consiliul general de instrucţie INTERNATELE STATULUI . 50 le. ŞCOALA RURALA Consiliul general de instrucţiune a rezolvat o chestiune de cea mai mare importanţă, dânsul a admis ca in­strucţiunea primară a sătenilor să fie identică cu a orăşenilor. Unele spirite înguste sunt de pă­rere că ţăranului îi trebue o şcoală primară deosebită, care să aibă de scop nu atâta luminare a săteanului, nu deschiderea unui drum larg către cunoştinţe mai superioare, dar măr­ginirea lui la cunoştinţele elementare. Cu alte cuvinte, spiritele obtuze do­resc ca ţăranul să nu aibă dreptul a învăţa mai multă carte de­cât îi procură şcoala de la sat. Motivele acestor domni sunt dintre cele mai ridicole, dânşii susţin că de vreme ce copii cei mai inteligenţi de la ţară au putinţa de a părăsi satul pentru a intra în şcoalele de la oraş, ţăranii sunt încurajaţi de a părăsi munca câmpului pentru a intra în ghiarele funcţionarismului. Şi de aci urmează o decădere economică. Ni­mic mai greşit. Mai întâi, o lege de instrucţiune constrângătoare nu va putea nici o dată remedia la o stare economică rea, pe câtă vreme ea decurge din condiţiile sociale şi din alcătuirea economică. Până astă­zi, cel puţin, nimănuia nu şi-a trecut prin minte că sărăcia poate fi stârpită prin ignorenţă şi că, cu cât muncitorii vor fi înlănţuiţi în În­tuneric cu atâta bogăţia va creşte. A trebuit sâ se găsească la noi capete cari să ’şi închipuiască ase­menea enormităţi. Dacă ideia aceasta ar fi adevărată, dacă ar fi exact că buna stare ma­terială a unei ţări ar decurge neapă­rat, din înlănţuirea fie­căruia individ la clasa şi la categoria de activitate publică în care se naşte, ar trebui ca imediat să ne modificăm întreaga noastră organizare socială şi politică, să ne întoarcem la principiile medie­vale, într’un cuvânt să ne alcătuim pe clase şi pe caste. Şi, ceea­ ce voesc acei domni să facă pentru ţărani ar trebui­­să facem pentru toată lumea. Aşa, ar trebui să interzicem fiului de comerciant de a deveni alt­ceva de­cât negustor, fiului de militar de a îmbrăţişa altă carieră de­cât cariera tatălui sau, fiului de meseriaş de a fi alt­ceva de­cât meseriaş. Şi dacă nu păstrăm această măsură pentru orăşeni, cu ce drept o aplicăm nu­mai ţăranilor ? Unde, însă, greşeala anti-liberalilor este enormă, e când socotesc că scur­gerea ţăranilor către oraşe va fi îm­­pedicată numai printr’o simplă lege de instrucţiune. Sâ mă esplic. Şi la noi în ţară, ca şi în Occident, bur­­ghezimea s’a dezvoltat prin invaziu­­nea ţăranilor către oraşe, şi cu cât viaţa orăşenească prezenta mai mure avantaje faţă cu munca grea şi pu­ţin remuneratoare a câmpului, cu atâta emigraţiunea era mai puternică. In oraş ţăranul va găsi în­tot­dea­­una putinţa de a munci mai puţin şi de a câştiga mai mult, în oraş viaţa are mai multe atracţii şi bur­ghezia, fiind în­­plină fază de dez­voltare, este evident că a devenit un puternic punct de atracţiune. Acesta fiind adevărul, foarte naivi sunt aceia cari socotesc că vor putea înfrânge o lege naturală, o lege a­­dânc sociologică, printr’o măsură ar­tificială. Să admitem, prin urmare, că şcoala ar fi fost ast­fel organizată precum au dorit’o spiritile înguste ; eî bine, ce se va întâmpla ? Se va întâmpla că ţăranii cei mai inteli­genţi nu vor mai avea putinţa să treacă în şcoalele secundare şi să intre mai târziu în clasa inteligenţei , dar neapărat că acei ţărani vor găsi mijlocul de a intra în clasa burghe­ziei. Dacă în faţa şcoalelor orăşeneşti vor găsi bariere ridicate, evident că barierile oraşelor le vor găsi des­chise. Atuncea care va fi fost rezul­tatul unei legi odioase şi ridicole, şi întru­cât ţăranii cei mai inteligenţi vor fi fost câştigaţi muncei agricole ? Mai este o chestie, şi o chestie foarte importantă. Oraşele noastre cele mai multe sunt nişte mici bur­­gade nepopulate, sărace şi neputin­cioase de a-şi susţine rolul ce au ! Din aceste pricini ele au nevoie de lume, de mişcare, de o activitate mai puternică de­cât aceia pe care şi-o pot permite astăzi. Aceste oraşe nu pot spera în prosperitate de­cât în ca­zul când populaţia le va fi sporită şi această sporire nu poate fi pro­vocată de­cât printr’o scurgere tot mai mare de săteni. Viaţa noastră naţionala şi intelectuala atârnă de aci. Pe câtă vreme avem aspiraţiunea de a deveni un focar intelectual în O­­rient şi pe câtă vreme am renunţat la viaţa patriarchală, trebuie să ne creăm centre mari cât mai multe şi să încuragem dezvoltarea oraşelor. Să privim Germania, ţară cu cele mai multe oraşe mari şi înfloritoare şi să ne convingem că cultura pro­duce roade mai bune când porneşte de la mai multe puncte diseminate de­cât de la un focar central. Dacă acest adevăr nu poate fi tă­găduit, întrebăm : cu ce drept vor uni­ domni sâ oprească dezvoltarea firească şi desvoltarea indispensabilă a soci­­etăţei româneşti? In No, de mâine vom examina cestiunea din­ al treilea punct de ve­dere, care e şi cel mai important. Const. C. Bacalbaşa. SERVICIUL TELEGRAFIC al „Agenţiei Române" Viena, 25 Septembrie. Regele Greciei a primit, în timpul di­­mineţei, pe corniţele Kalnoky cu care s’a întreţinut un timp de un ceas. Londra, 25 Septembrie. In cercurile diplomatice se consideră cu îndoios că Poarta va adresa puterilor o circulară relativă la Bulgaria. Pentru a merita o atenţiune serioasă ar trebui să formeze într’un mod neted propuneri definitive pe cari Poarta nu se va decide lesne a le expune. Berlin, 25 Septembrie. După Post se poate considera ca des­tul de sigur că împărătul şi împărăteasa Germaniei vor trece prin Constantinopol mergând la Atena. Sofia, 25 Septembrie. Doctorul Stransky a reluat direcţiunea afacerilor departamentului său. Principele Ferdinand a sosit azi dimi­neaţă la Rusciuk venind de la Vama. El a fost primit la gară de către mi­tropolitul Greciei şi de către autorităţi. El a chemat în vagonul sau pe mitropo­litul cu care s’a întreţinut jumătate de ceas. El­ ’l-a însoţit în urmă şi mai târ­ziu­ i-a făcut o vizită care a ţinut un ceas. La ameazi principele a continuat călă­toria sa spre Nicopoli, de unde va merge la Plevna. Principele Ferdinand nu e însoțit de­cât de suita sa militară. E întâia întrevedere­­între principele şi mitropolitul de când l-a produs con­flictul celesiastic. Atena,­­25 Septembre. Ziarele greceşti exprimă o vie indig­nare în privinţa cruzimelor atribuite lui Şakir-Paşa. — Parchetul din Atesk a liberat, man­date de aducere în contra mai multor indivizi amestecaţi în afacerea falsifică­­rii obligaţiunilor împrumutului de 60 milioane. Până acum instrucţia 3 a descoperit 437 obligaţiuni false depuse in diferite bănci. Madalena, $5 Septembrie. Coroana de bronz promisă de regele Humbert, în timpul trec­erei sale la Ca­­prera a fost demisă într-un mod solemn pe mormântul lui Garibaldi in mijlocul sal­velor de artilerie a escadrei şi a fortului. Milan, 25 Septembrie. O casă în construcţie în alea Poarta­ Victoriei, s’a dărâmat pe când lucrau vr’o 60 de lucrători. Cinci morţi şi 13 răniţi au­ fost scoşi de sub dărâmături. Neapole, 25 Septembrie. In urma unor ploi torenţiale, nume­roase străzi au fost intvidate azi. Apa a pătruns în cuhniile viţeii Crispi. Pompierii organizară numai­de­cât scă­parea. Un copil a fost târât­ de ape într'un canal. Budapesta, 25 Septembrie. D. Tisza a plecat la Kaschian. •— Ministrul Agriculture! a numit co­­misiunea însărcinată să examineze dacă neregularităţile descoperite la ministerele agriculturei şi comerţului, cu ocazia frau­dei lui Kokan, din loc să se procedeze, într’un chip disciplinar în contra fostului secretar de stat Matlekovici. Odesa, 25 Septembrie. Se asigură în cercurile guvernamentale că cabinetul rusesc a povăţuit pe regina Natalia să pună purtarea sa în armonie cu situaţia delicată a serbiei, spre a nu mări greutăţile regenţei.­Regina Natalia ar avea intenţiunea să se abţină, la Belgrad, de la ori­ce legă­turi cu partidele şi să n’aibă relaţiuni de­cât cu amicii săi intimi. Cat,tare, 25 Septembrie. Mai mulţi locuitori din Braic, voind să facă a pa­ce vitele lor pe teritoriul Mun­­tenegrului şi fiind împiedicaţi de Munte­­greni au atacat pe aceşti din urmă şi au rănit pe mai mulţi dintr-ânşii cu cuţite. Guvernele muntenegrene şi dalmate au ordonat o anchetă. Berlin, 25 Septembre. — Consiliul federal a aderat la pro­punerile prusiene relative la reînoirea ordonanţelor bazate pe legea privitoare la socialişti pentru Berlin, Francfort, Ham­burg,Altona şi Affembach. — Dornnţele Herbert de Bismarck s’a întors ieri după ce a petrecut două zile la Friedrichsruhe pentru afaceri de ser­­viciu. —Principele de Bismarck care acum vr’o 15 zile, a fost puţin indispus, e acum pe deplin restabilit şi poate să se dedea lucrului. Mâine, d. Boetticher va merge la Frie­­dricsruhe. — Pollitische Nachrichten spune că a­­bolirea tratei negrilor la Zanzibar se da­­toreşte acţiunii comune a Engliterei şi Germaniei pe lângă Sultanul şi că e de asemenea unul din rezultatele blocărei. E deci probabil că în timpul discuţiu­­neî proiectului Wismann, se va trata ces­tiunea blocărei, ast­fel ca să se poată deschide comerţului porturile coastei ce-i sunt închise de la stabilirea blocărei, pentru cauza de complot, în dis­trictul Heraclian. Printre cele 200 persoane a­­restate se află şi mai mulţi preoţi. Mitropolitul a protestat pe lân­gă Sakir-Paşa. * * * înecarea unui aeronaut. Baris, 25 Septembre. D. Leroux, aeronautul bine­cunoscut, făcând o descindere prin paracădere a căzut în mare şi s’a înecat. * *r * împrumut rusesc Bruxela, 25 Septembre. Etoile Beige află că Rusia a des­chis negocieri cu casa K­otsild pentru un nou împrumut de 500 milioane. * * * Alegerile în Serbia Belgrad, 26 Septembre. Alegerile în oraşe au dat re­zultatul următor: au fost aleşi 18 radicali şi 11 liberali, prin­tre care Niculae Pasici (radical) şi­ generalul Lestaniu (liberal). La Belgrad lista radicală a ob­ţinut 1147 de voturi, iar lista liberală 409. Sunt aleşi 3 radi­cali şi un liberal. Victoria repurtată la Schabatz de lista radicală a pricinuit o mare satisfacție în cercurile ra­dicale.* ■K­ * Alegerile în Franţa Paris, 26 Septembre. Se crede că noua Cameră se va întru­ni la 10 sau la 15 Noembre. Ministerul își va da demisia înainte de întrunirea Camerei, spre a lăsa mână liberă d-lui Carnot. Comisia de recensământ a prefecture! Senei a proclamat rezultatele cunoscute ale alegerilor în departamentul Senei. Ea a declarat nule 8367 buletine ale ge­neralului Boulanger și a proclamat de­putat al Montmartrului pe d. Joffrin care a obtinut 5500 voturi. 3841 buletine ale­­ d-lui Rochefort au fost de asemnenea a­­nulate la Belleville. Comisiunea de recensământ pentru a­­legerile din Morbihan, a proclamat de­putat pe d. Dillon. NOTITATI (Prin fir telegrafic).­­ Un atentat contra Tarului. Berlin, 25 Septembrie. Știrile venite din Londra spun că ,în timpul plecării Tarului de la Peterhof, o explozie de dinamită s’a întâmplat pe calea ferată. Un amploiat al drumului de fier a fost ucis. Arestări numeroase s’au făcut la Petersburg. ** Din Creta. Atena, 25 Septembre. Știri din Creta anunță că a­­restari numeroase s’au­ făcut. Ancheta hoţiilor de la Eforie Cercetările pentru descoperirea com­plicilor hoţiilor comise cu clădirea spi­talului Colţea continuă cu multă ener­gie, cu toate influenţele ce s’au pus în joc spre a impedeca descoperirea şi pe­depsirea culpabililor. Din instrucţia făcută pînă acuma reiese lămurit că o asociaţie în regulă a existat pentru a comite gheşefturile colosale ce se descoper că s’a comis la această clădire. Mai toţi complicii se închid într’un cerc de negaţii aproape identice, cari se ved cât de colo că sunt efectul dresării ver­ unui avocat ISCI­-sit în chichiţe. In faţa însă a faptului că fonda­­ţiele sunt făcute cu moloz şi la adân­cimi pe jumătate de cât cele plătite, îi vom vedea ce vor răspunde. Spre a nu lăsa nici un fel de bă­nuială asupra modului mizerabil cum s’a frustrat Eforia, s’a practicat peste 50 săpături la diversele temelii, prin ajutorul cărora se poate vedea şi cali­tatea şi adâncimea fondaţielor. La des­cinderea de ieri ce a făcut d. procu­ror general cu experţii, s’a găsit lip­suri la toate fondaţiele care a variat de la 1 m. pînă la 3 m., ceea­ ce face lipsă de maî 50 °­C din totaiul fonda­ţielor. Este de remarcat că toţi cei bănuiţi ca complici­i şi-au înstreinat averile cu 2—3 luni înainte, ast­fel : Schifelers Anghelescu şi alţii. Prinţul D. Ghica umblă pe capete să ’şi scape acoliţii. Graţie comple­zenţei d-lui Boerescu, interim la Justi­ţie, s’a liberat din deţinere chiar au­torul principal al hoţiilor, architectul Schifelers, după care Beizadeaua ’l-a plimbat alături cu el prin oraş, lu­­crând la Schifelers mai multe ore împreună spre regularea hâr­­tielor. E de temut că influenţele superioare să nu meargă până a face să se facă lucrurile muşama. Avem toată, încrederea în onoarea şi demnitatea celor însărcinaţi cu urmă­rirea afacerei, şi s î conjurăm ca oameni tineri, să nu cedeze la nimic, făcându - şi datoria, până la urmă. Facem apel la confraţii noştrii să trimeată delegaţi să vadă în persoană fondaţiile spitalului, această cercetare a pressei, find autorizată şi dorită, as­­fel ca cu toţii să protestăm contra ori­cărei porniri de ocrotire a unor mize­rabili, ce nu au avut nici o sfială să jefuiască fondurile destinate suferinzi­lor și săracilor. Vom continua. Consiliul lonoralie vis«» Şedinţa de la 12 Septembre Aceasta e prima şedinţă plenară din această sesiune. Consilierii sunt în mare număr, ,abea lipsesc vr’o 7­8 din 46, ceea­ ce denotă sau un mare interes pen­tru şcoala rurală şi face să se prevadă o sesiune fructoasă sau că are să fie luptă mare, consiliul fiind împărţit­ în ta­bere diferite prin ideile lor relativ la reforma şcoalei rurale. După cele ce s’au întâmplat în această şedinţă, putem spune cu siguranţă că a­­ceastă din urmă supoziţiune era cea mai adevărată şi dacă luptă n’a fost, aceasta se datoreşte declaraţiunea delegatului mi­nisterului că împărtăşeşte vederile comisiu­­nei. N’a fost luptă mare, dar în schimb nici interes mare, căci s’au discutat tot felul de lucruri streine şcoalei rurale şi abea s’a putut vota art. 1. După ce se fac mai multe comunicări pentru moti­vări de absenţe şi cereri de concediu, preşedintele delegat de ministrul instruc­ţiunei, părintele Ghenadie episcop de Râm­nic, pofteşte pe d. Al. Bădărău să-şi ci­tească raportul, pe care cititorii Luptei îl cunosc deja. Citirea raportului este ascultată cu mare interes, într’o adâncă tăcere, atât de membrii consiliului cât şi de persoanele streine cari venise în mare număr. înainte de a se procede la votarea în considerare a proectului de lege al co­­misiunei, mai mulţi cer cuvântul în ches­tiune prealabilă, şi cel întâi care are cu­vântul e d. D. Tăcu, membru în consiliu din partea Casaţiei. D. B. Tăcu spune că proectul de lege ce ni s’a pus în discuție nu ni s’a pre­zentat de d. ministru cum trebuia sâ se facă după lege. Dar ca să putem prevede ce soartă are să aibă acest proect ar dori să știe dacă proectul s’a lucrat mă­car împreună cu d. ministru; dacă d. ministru a aderat sau nu la ideile con­ţinute în acest proect, căci vede din ra­port, că există diverginţă asupra unei ces­­tiuni fundamentale între comisiune şi de­legatul ministrului şi că raportorul chiar combate cu argumente judicioase ideile delegatului ministrului. D. Odobescu, răspunde d-lui Tăcu că ministerul îşi a exprimat ideile sale prin faptul că cele 2 memorii — asupra şcoa­­lei rurale şi şcoalelor normale de învă­ţători — împărţite membrilor consiliului, au fost discutate în consiliul permanent împreună cu d. ministru şi în urma a­­cestei discuţii s’au hotărât să se dea a­­cele memorii de călăuză consiliului. Este drept că nici un membru al consiliului permanent n’a luat parte la lucrările co­­misiunea pentru şcoalele rurale, fiind o­­cupaţi cu comisiunea pentru şcoalele nor­male, care a început cea întâiu a lucra. Delegatul de care vorbeşte raportul d­­lui Bäduran e d. Ştefan Mihăilescu care probabil a emis părerile de cari se vor­beşte în raport, dar că d-sa n’a avut nici o înţelegere cu consiliul permanent sau cu d. ministru. După publicarea proectu­lui de lege noi l-am discutat împreună

Next