Lupta, septembrie 1889 (Anul 6, nr. 921-945)
1889-09-15 / nr. 932
ANUL VI. SERIA III. No. 932. ' iiririiWiiMri t aiiWim Miiimirrrrr ABONA MENir. IN ŢARA lin nn . . 40 lei V* an. . . 20 , . 10 , Un an. . V* an. . 3 luni . EST STREIN AT ATE Numărul 15 Bani. . 25 , . 15 , REDACŢIA Bulevardul Elisabeta, No. 8, (Casa Lempart). Director politic, Gr. PANU. ADMINISTRAŢIA EDIDA NT AIA BUCUREŞTI, VINERI şi SAMBATA 15-■16 SEPTEMBRIE 1889 A N U N C I U R I: Pe pagina III, 30 litere corpul 7 . . 1 leu linia , IV, , , . . 25 bani , Inserţie şi reclame , . . . 2 lei , Pentru anunciuri a se adresa în Romftilia, la Agenţia Havas In Francia, Italia, Austro-Vittalia şi Anglia la Agenţia Havas, 8, place de la Bourse, Paris precum şi sucursalele eu Un număr vechi d 5© Bani. Bulevardul Elisabeta, No. 8, (Casa Lempart). ŞCOALA RURALA __ NO UTAT I___ MER HOTIILOR DE IA EPOill Consiliul general de instrucţie INTERNATELE STATULUI . 50 le. ŞCOALA RURALA Consiliul general de instrucţiune a rezolvat o chestiune de cea mai mare importanţă, dânsul a admis ca instrucţiunea primară a sătenilor să fie identică cu a orăşenilor. Unele spirite înguste sunt de părere că ţăranului îi trebue o şcoală primară deosebită, care să aibă de scop nu atâta luminare a săteanului, nu deschiderea unui drum larg către cunoştinţe mai superioare, dar mărginirea lui la cunoştinţele elementare. Cu alte cuvinte, spiritele obtuze doresc ca ţăranul să nu aibă dreptul a învăţa mai multă carte decât îi procură şcoala de la sat. Motivele acestor domni sunt dintre cele mai ridicole, dânşii susţin că de vreme ce copii cei mai inteligenţi de la ţară au putinţa de a părăsi satul pentru a intra în şcoalele de la oraş, ţăranii sunt încurajaţi de a părăsi munca câmpului pentru a intra în ghiarele funcţionarismului. Şi de aci urmează o decădere economică. Nimic mai greşit. Mai întâi, o lege de instrucţiune constrângătoare nu va putea nici o dată remedia la o stare economică rea, pe câtă vreme ea decurge din condiţiile sociale şi din alcătuirea economică. Până astăzi, cel puţin, nimănuia nu şi-a trecut prin minte că sărăcia poate fi stârpită prin ignorenţă şi că, cu cât muncitorii vor fi înlănţuiţi în Întuneric cu atâta bogăţia va creşte. A trebuit sâ se găsească la noi capete cari să ’şi închipuiască asemenea enormităţi. Dacă ideia aceasta ar fi adevărată, dacă ar fi exact că buna stare materială a unei ţări ar decurge neapărat, din înlănţuirea fiecăruia individ la clasa şi la categoria de activitate publică în care se naşte, ar trebui ca imediat să ne modificăm întreaga noastră organizare socială şi politică, să ne întoarcem la principiile medievale, într’un cuvânt să ne alcătuim pe clase şi pe caste. Şi, ceea ce voesc acei domni să facă pentru ţărani ar trebuisă facem pentru toată lumea. Aşa, ar trebui să interzicem fiului de comerciant de a deveni altceva decât negustor, fiului de militar de a îmbrăţişa altă carieră decât cariera tatălui sau, fiului de meseriaş de a fi altceva decât meseriaş. Şi dacă nu păstrăm această măsură pentru orăşeni, cu ce drept o aplicăm numai ţăranilor ? Unde, însă, greşeala anti-liberalilor este enormă, e când socotesc că scurgerea ţăranilor către oraşe va fi împedicată numai printr’o simplă lege de instrucţiune. Sâ mă esplic. Şi la noi în ţară, ca şi în Occident, burghezimea s’a dezvoltat prin invaziunea ţăranilor către oraşe, şi cu cât viaţa orăşenească prezenta mai mure avantaje faţă cu munca grea şi puţin remuneratoare a câmpului, cu atâta emigraţiunea era mai puternică. In oraş ţăranul va găsi întotdeauna putinţa de a munci mai puţin şi de a câştiga mai mult, în oraş viaţa are mai multe atracţii şi burghezia, fiind înplină fază de dezvoltare, este evident că a devenit un puternic punct de atracţiune. Acesta fiind adevărul, foarte naivi sunt aceia cari socotesc că vor putea înfrânge o lege naturală, o lege adânc sociologică, printr’o măsură artificială. Să admitem, prin urmare, că şcoala ar fi fost astfel organizată precum au dorit’o spiritile înguste ; eî bine, ce se va întâmpla ? Se va întâmpla că ţăranii cei mai inteligenţi nu vor mai avea putinţa să treacă în şcoalele secundare şi să intre mai târziu în clasa inteligenţei , dar neapărat că acei ţărani vor găsi mijlocul de a intra în clasa burgheziei. Dacă în faţa şcoalelor orăşeneşti vor găsi bariere ridicate, evident că barierile oraşelor le vor găsi deschise. Atuncea care va fi fost rezultatul unei legi odioase şi ridicole, şi întrucât ţăranii cei mai inteligenţi vor fi fost câştigaţi muncei agricole ? Mai este o chestie, şi o chestie foarte importantă. Oraşele noastre cele mai multe sunt nişte mici burgade nepopulate, sărace şi neputincioase de a-şi susţine rolul ce au ! Din aceste pricini ele au nevoie de lume, de mişcare, de o activitate mai puternică decât aceia pe care şi-o pot permite astăzi. Aceste oraşe nu pot spera în prosperitate decât în cazul când populaţia le va fi sporită şi această sporire nu poate fi provocată decât printr’o scurgere tot mai mare de săteni. Viaţa noastră naţionala şi intelectuala atârnă de aci. Pe câtă vreme avem aspiraţiunea de a deveni un focar intelectual în Orient şi pe câtă vreme am renunţat la viaţa patriarchală, trebuie să ne creăm centre mari cât mai multe şi să încuragem dezvoltarea oraşelor. Să privim Germania, ţară cu cele mai multe oraşe mari şi înfloritoare şi să ne convingem că cultura produce roade mai bune când porneşte de la mai multe puncte diseminate decât de la un focar central. Dacă acest adevăr nu poate fi tăgăduit, întrebăm : cu ce drept vor uni domni sâ oprească dezvoltarea firească şi desvoltarea indispensabilă a societăţei româneşti? In No, de mâine vom examina cestiunea din al treilea punct de vedere, care e şi cel mai important. Const. C. Bacalbaşa. SERVICIUL TELEGRAFIC al „Agenţiei Române" Viena, 25 Septembrie. Regele Greciei a primit, în timpul dimineţei, pe corniţele Kalnoky cu care s’a întreţinut un timp de un ceas. Londra, 25 Septembrie. In cercurile diplomatice se consideră cu îndoios că Poarta va adresa puterilor o circulară relativă la Bulgaria. Pentru a merita o atenţiune serioasă ar trebui să formeze într’un mod neted propuneri definitive pe cari Poarta nu se va decide lesne a le expune. Berlin, 25 Septembrie. După Post se poate considera ca destul de sigur că împărătul şi împărăteasa Germaniei vor trece prin Constantinopol mergând la Atena. Sofia, 25 Septembrie. Doctorul Stransky a reluat direcţiunea afacerilor departamentului său. Principele Ferdinand a sosit azi dimineaţă la Rusciuk venind de la Vama. El a fost primit la gară de către mitropolitul Greciei şi de către autorităţi. El a chemat în vagonul sau pe mitropolitul cu care s’a întreţinut jumătate de ceas. El ’l-a însoţit în urmă şi mai târziu i-a făcut o vizită care a ţinut un ceas. La ameazi principele a continuat călătoria sa spre Nicopoli, de unde va merge la Plevna. Principele Ferdinand nu e însoțit decât de suita sa militară. E întâia întrevedereîntre principele şi mitropolitul de când l-a produs conflictul celesiastic. Atena,25 Septembre. Ziarele greceşti exprimă o vie indignare în privinţa cruzimelor atribuite lui Şakir-Paşa. — Parchetul din Atesk a liberat, mandate de aducere în contra mai multor indivizi amestecaţi în afacerea falsificării obligaţiunilor împrumutului de 60 milioane. Până acum instrucţia 3 a descoperit 437 obligaţiuni false depuse in diferite bănci. Madalena, $5 Septembrie. Coroana de bronz promisă de regele Humbert, în timpul trecerei sale la Caprera a fost demisă într-un mod solemn pe mormântul lui Garibaldi in mijlocul salvelor de artilerie a escadrei şi a fortului. Milan, 25 Septembrie. O casă în construcţie în alea Poarta Victoriei, s’a dărâmat pe când lucrau vr’o 60 de lucrători. Cinci morţi şi 13 răniţi au fost scoşi de sub dărâmături. Neapole, 25 Septembrie. In urma unor ploi torenţiale, numeroase străzi au fost intvidate azi. Apa a pătruns în cuhniile viţeii Crispi. Pompierii organizară numaidecât scăparea. Un copil a fost târât de ape într'un canal. Budapesta, 25 Septembrie. D. Tisza a plecat la Kaschian. •— Ministrul Agriculture! a numit comisiunea însărcinată să examineze dacă neregularităţile descoperite la ministerele agriculturei şi comerţului, cu ocazia fraudei lui Kokan, din loc să se procedeze, într’un chip disciplinar în contra fostului secretar de stat Matlekovici. Odesa, 25 Septembrie. Se asigură în cercurile guvernamentale că cabinetul rusesc a povăţuit pe regina Natalia să pună purtarea sa în armonie cu situaţia delicată a serbiei, spre a nu mări greutăţile regenţei.Regina Natalia ar avea intenţiunea să se abţină, la Belgrad, de la orice legături cu partidele şi să n’aibă relaţiuni decât cu amicii săi intimi. Cat,tare, 25 Septembrie. Mai mulţi locuitori din Braic, voind să facă a pace vitele lor pe teritoriul Muntenegrului şi fiind împiedicaţi de Muntegreni au atacat pe aceşti din urmă şi au rănit pe mai mulţi dintr-ânşii cu cuţite. Guvernele muntenegrene şi dalmate au ordonat o anchetă. Berlin, 25 Septembre. — Consiliul federal a aderat la propunerile prusiene relative la reînoirea ordonanţelor bazate pe legea privitoare la socialişti pentru Berlin, Francfort, Hamburg,Altona şi Affembach. — Dornnţele Herbert de Bismarck s’a întors ieri după ce a petrecut două zile la Friedrichsruhe pentru afaceri de serviciu. —Principele de Bismarck care acum vr’o 15 zile, a fost puţin indispus, e acum pe deplin restabilit şi poate să se dedea lucrului. Mâine, d. Boetticher va merge la Friedricsruhe. — Pollitische Nachrichten spune că abolirea tratei negrilor la Zanzibar se datoreşte acţiunii comune a Engliterei şi Germaniei pe lângă Sultanul şi că e de asemenea unul din rezultatele blocărei. E deci probabil că în timpul discuţiuneî proiectului Wismann, se va trata cestiunea blocărei, astfel ca să se poată deschide comerţului porturile coastei ce-i sunt închise de la stabilirea blocărei, pentru cauza de complot, în districtul Heraclian. Printre cele 200 persoane arestate se află şi mai mulţi preoţi. Mitropolitul a protestat pe lângă Sakir-Paşa. * * * înecarea unui aeronaut. Baris, 25 Septembre. D. Leroux, aeronautul binecunoscut, făcând o descindere prin paracădere a căzut în mare şi s’a înecat. * *r * împrumut rusesc Bruxela, 25 Septembre. Etoile Beige află că Rusia a deschis negocieri cu casa Kotsild pentru un nou împrumut de 500 milioane. * * * Alegerile în Serbia Belgrad, 26 Septembre. Alegerile în oraşe au dat rezultatul următor: au fost aleşi 18 radicali şi 11 liberali, printre care Niculae Pasici (radical) şi generalul Lestaniu (liberal). La Belgrad lista radicală a obţinut 1147 de voturi, iar lista liberală 409. Sunt aleşi 3 radicali şi un liberal. Victoria repurtată la Schabatz de lista radicală a pricinuit o mare satisfacție în cercurile radicale.* ■K * Alegerile în Franţa Paris, 26 Septembre. Se crede că noua Cameră se va întruni la 10 sau la 15 Noembre. Ministerul își va da demisia înainte de întrunirea Camerei, spre a lăsa mână liberă d-lui Carnot. Comisia de recensământ a prefecture! Senei a proclamat rezultatele cunoscute ale alegerilor în departamentul Senei. Ea a declarat nule 8367 buletine ale generalului Boulanger și a proclamat deputat al Montmartrului pe d. Joffrin care a obtinut 5500 voturi. 3841 buletine ale d-lui Rochefort au fost de asemnenea anulate la Belleville. Comisiunea de recensământ pentru alegerile din Morbihan, a proclamat deputat pe d. Dillon. NOTITATI (Prin fir telegrafic). Un atentat contra Tarului. Berlin, 25 Septembrie. Știrile venite din Londra spun că ,în timpul plecării Tarului de la Peterhof, o explozie de dinamită s’a întâmplat pe calea ferată. Un amploiat al drumului de fier a fost ucis. Arestări numeroase s’au făcut la Petersburg. ** Din Creta. Atena, 25 Septembre. Știri din Creta anunță că arestari numeroase s’au făcut. Ancheta hoţiilor de la Eforie Cercetările pentru descoperirea complicilor hoţiilor comise cu clădirea spitalului Colţea continuă cu multă energie, cu toate influenţele ce s’au pus în joc spre a impedeca descoperirea şi pedepsirea culpabililor. Din instrucţia făcută pînă acuma reiese lămurit că o asociaţie în regulă a existat pentru a comite gheşefturile colosale ce se descoper că s’a comis la această clădire. Mai toţi complicii se închid într’un cerc de negaţii aproape identice, cari se ved cât de colo că sunt efectul dresării ver unui avocat ISCI-sit în chichiţe. In faţa însă a faptului că fondaţiele sunt făcute cu moloz şi la adâncimi pe jumătate de cât cele plătite, îi vom vedea ce vor răspunde. Spre a nu lăsa nici un fel de bănuială asupra modului mizerabil cum s’a frustrat Eforia, s’a practicat peste 50 săpături la diversele temelii, prin ajutorul cărora se poate vedea şi calitatea şi adâncimea fondaţielor. La descinderea de ieri ce a făcut d. procuror general cu experţii, s’a găsit lipsuri la toate fondaţiele care a variat de la 1 m. pînă la 3 m., ceea ce face lipsă de maî 50 °C din totaiul fondaţielor. Este de remarcat că toţi cei bănuiţi ca complicii şi-au înstreinat averile cu 2—3 luni înainte, astfel : Schifelers Anghelescu şi alţii. Prinţul D. Ghica umblă pe capete să ’şi scape acoliţii. Graţie complezenţei d-lui Boerescu, interim la Justiţie, s’a liberat din deţinere chiar autorul principal al hoţiilor, architectul Schifelers, după care Beizadeaua ’l-a plimbat alături cu el prin oraş, lucrând la Schifelers mai multe ore împreună spre regularea hârtielor. E de temut că influenţele superioare să nu meargă până a face să se facă lucrurile muşama. Avem toată, încrederea în onoarea şi demnitatea celor însărcinaţi cu urmărirea afacerei, şi s î conjurăm ca oameni tineri, să nu cedeze la nimic, făcându - şi datoria, până la urmă. Facem apel la confraţii noştrii să trimeată delegaţi să vadă în persoană fondaţiile spitalului, această cercetare a pressei, find autorizată şi dorită, asfel ca cu toţii să protestăm contra oricărei porniri de ocrotire a unor mizerabili, ce nu au avut nici o sfială să jefuiască fondurile destinate suferinzilor și săracilor. Vom continua. Consiliul lonoralie vis«» Şedinţa de la 12 Septembre Aceasta e prima şedinţă plenară din această sesiune. Consilierii sunt în mare număr, ,abea lipsesc vr’o 78 din 46, ceea ce denotă sau un mare interes pentru şcoala rurală şi face să se prevadă o sesiune fructoasă sau că are să fie luptă mare, consiliul fiind împărţit în tabere diferite prin ideile lor relativ la reforma şcoalei rurale. După cele ce s’au întâmplat în această şedinţă, putem spune cu siguranţă că această din urmă supoziţiune era cea mai adevărată şi dacă luptă n’a fost, aceasta se datoreşte declaraţiunea delegatului ministerului că împărtăşeşte vederile comisiunei. N’a fost luptă mare, dar în schimb nici interes mare, căci s’au discutat tot felul de lucruri streine şcoalei rurale şi abea s’a putut vota art. 1. După ce se fac mai multe comunicări pentru motivări de absenţe şi cereri de concediu, preşedintele delegat de ministrul instrucţiunei, părintele Ghenadie episcop de Râmnic, pofteşte pe d. Al. Bădărău să-şi citească raportul, pe care cititorii Luptei îl cunosc deja. Citirea raportului este ascultată cu mare interes, într’o adâncă tăcere, atât de membrii consiliului cât şi de persoanele streine cari venise în mare număr. înainte de a se procede la votarea în considerare a proectului de lege al comisiunei, mai mulţi cer cuvântul în chestiune prealabilă, şi cel întâi care are cuvântul e d. D. Tăcu, membru în consiliu din partea Casaţiei. D. B. Tăcu spune că proectul de lege ce ni s’a pus în discuție nu ni s’a prezentat de d. ministru cum trebuia sâ se facă după lege. Dar ca să putem prevede ce soartă are să aibă acest proect ar dori să știe dacă proectul s’a lucrat măcar împreună cu d. ministru; dacă d. ministru a aderat sau nu la ideile conţinute în acest proect, căci vede din raport, că există diverginţă asupra unei cestiuni fundamentale între comisiune şi delegatul ministrului şi că raportorul chiar combate cu argumente judicioase ideile delegatului ministrului. D. Odobescu, răspunde d-lui Tăcu că ministerul îşi a exprimat ideile sale prin faptul că cele 2 memorii — asupra şcoalei rurale şi şcoalelor normale de învăţători — împărţite membrilor consiliului, au fost discutate în consiliul permanent împreună cu d. ministru şi în urma acestei discuţii s’au hotărât să se dea acele memorii de călăuză consiliului. Este drept că nici un membru al consiliului permanent n’a luat parte la lucrările comisiunea pentru şcoalele rurale, fiind ocupaţi cu comisiunea pentru şcoalele normale, care a început cea întâiu a lucra. Delegatul de care vorbeşte raportul dlui Bäduran e d. Ştefan Mihăilescu care probabil a emis părerile de cari se vorbeşte în raport, dar că d-sa n’a avut nici o înţelegere cu consiliul permanent sau cu d. ministru. După publicarea proectului de lege noi l-am discutat împreună