Lupta, iunie 1890 (Anul 7, nr. 1137-1161)
1890-06-11 / nr. 1146
4 V t ANUL VIIA SERIA IV. No. 1446 ABONAMENTE: Un an . IN TARA . 40 lei Va an. . . 20 , 3 luni. . . io » IN STREINATATE Un an. . . 50 lei Va an. . . 25 , 3 luni. . Nu merit 15 Bani. REDACTIA Bulevardul Elisabeta, No. 8, (Casa Lempart). . 15 , KB&VTTI.4 A1VTAÎA LUNI, MARȚI 11-12 IUNIE 1890 ANUNCIURI: Pe pagina III, 30 litere corpul 7 . . 1 leu linia » IV, „ . . . 25 bani * Inserţie şi reclame „ „ . . 2 lei „ Pentru anunciuri a se adresa: In Rom&nia, la Agen ia Havas In Francia, Italia, Austro»1 Ungaria si Anglia la Agenţia Havas, 8, place de la Bomse, Paris, precum si sucursalele ei. Un număr vechi, 50 Bani. ADMINISTRAȚIA Bulevardul Elisabeta, No. 8, (Casa Lempart). Pentru ce am preferat, pentru conversiunea obligaţiilor rurale, titlul 4 °/0 iar nu cel de 5 °/0, la care s’a raliat şi guvernul, ideie de altminterea împărtăşită de o mare parte din Cameră? Să discut în câteva cuvinte chestiunea. Trebue să spui că obligaţiele 6°/0 s’ar putea converti în 5°/0 şi condiţii foarte bune. Aşa, noul 5°/0 ar putea fi emis aproape al pari sau chiar poate al pari. In acest caz, operaţia s’ar putea reduce în a schimba dobânda de 6°/o în 5°/0 pentru o datorie de 260 milioane, fără nici o sporire a capitalului nominal. Din nenorocire, în acest caz detentorii actualelor obligaţii de 6% nu ar admite titlul de 5°/0, decât cu o condiţie, anume, ca guvernul să-i garanteze, pentru un timp de 10 sau 45 ani, în contra oricărei conversiuni noi care, de altminterea, s’ar impune din nou a doua zi după această operaţia financiară, de vreme ce noul 570 ar trece peste pari în câteva zile. Fără această condiţie nici un detentor nu va primi conversiunea. O convertire în 5% in astfel de condiţii ar fi o operaţie insuficientă Căci Statul, legat prin clauza inconvertibilităţei, va trebui să plătească timp de 10 sau de 15 ani o dobândă care ar fi artificială, o dobândă mai mare, deși ar putea găsi una mai mică. Plata in curs de ani a unei dobânzi mari pentru un împrumut, neconvertibil, ar nimici în cea mai mare parte avantajile emisiunei aproape de pari. Dar nu e numai atât. Convertind pe 6°/0 actual în 5°/0 și garantând pe detentori in contra unei noi conversiuni, rezultatul ar fi că noi am fixa, am da o mare stabilitate tipului de 5°/o a datoriei noastre. Ei bine , aceasta ar fi o mare greşală. In adevăr, cea mai mare parte a datoriei noastre—renta amortibilă, renta perpetua, obligaţii de drum de ieri poartă titlul de 5 la sută, urcându-se la un capital de peste 500 milioane. Toate aceste împrumuturi sunt unele aproape al pari, altele au trecut peste. Aşa, renta amortibilă 5 la sută este cotată 99, renta perpetuă 5 la sută a atins 102, obligaţiile 5 la sută de drum de fer ating pari. In acelaşi timp renta amortibilă de 4 la sută ce o avem a atins deja 87, cu o tendinţă pronunţată de a se urca. Find aşa, oare nu ar fi o mare greşală dacă noi am converti obligaţiile 6 la sută în 5 la sută ? Cu aceasta ştiţi ce am face ? Am fixa, am da soliditate tipului de 5 la sută existent şi am slăbi pe acel de 4 la sută, pe care îl posedăm, aruncându-l pe planul al doilea pe piaţă. Ei bine, aceasta nu trebue să fie. Titlul ideal la care trebue momentan să tindem pentru întreaga noastră datorie este acela de 4 la sută. Orice operaţie care ne-ar îndepărta de la acest ideal titlu, va fi o operaţie greşita, considerând’o din punct de vedere al întregei noastre datorii, chiar când ea ar prezenta avantagii reale în special, precum ar fi cazul conversiunea obligaţiilor de 6 la sută în 5 la sută cu o emisiune al pari. Noi trebue să ne gândim deja la conversiunea lui 5 la sută sub diferitele sale forme actuale, iar nu să-l mai întărim prin noi emisiuni purtând acelaşi titlu. Deja, cum am spus, renta noastră amortibilă 5 la sută începe a fi matură pentru o conversiune. Şi notaţi că conversiunea lui 5 la sută actual ar avea o însemnătate mai mare decât a obligaţiilor de care ne ocupăm, de vreme ce conversiunea lui 5 la sută va îngloba în ea un capital nominal duplu da acela pe care voim să-l convertim acum. Deci, bine a făcut Camerile că a respins din combinaţia financiară prezentată de ministru eventualitatea unui nou 5 la sută. Este drept că convertind obligaţiile 6 la sută actuale în 4 la sută, operaţia va prezenta un dezavantagiu. Capitalul nominal va trebui sporit, căci emisiunea noului 4 la sută nu se va putea face al pari sail aproape de pari. Şi mă grăbesc a spune că sunt contra conversiunilor cari au de rezultat sporirea prea mare a capitalului nominal. Dar acest inconvenient nu e atât de grav pe cât se pare la început. Așa, dacă pentru titlul nou de 4 la sută s’ar lua măsuri din partea detentorilor ca să nu mai poată fi convertit până la amortizarea lui completă, evident că sporirea capitalului nominal ar fi un rău. Din fericire, lucrurile nu pot fi aşa. Statul îşi reservă dreptul, cu titlul de 4 la sută ce va emite, de a putea face oricând o nouă conversiune, lucru ce nu şi-ar fi putut rezerva emiţând titlul de 5 la sută, după cum am văzut. Fiind aşa, sunt sigur că noi vomputea face o nouă conversiune a titlului 4 la sută în 3 sau 3 şi jumătate la sută, înainte ca acest împrumut să ajungă la sfârşitul amortizării lui. Zicând aceasta mă bazez pe cursul ridicat al tuturor hârtielor noastre, aşa că va rezulta că noi nu vom plăti pină la sfirşit detentorilor lui 4 la sută, această dobîndă, ci una mai mică, ba poate, prin o nouă conversiune vom mai putea ştirbi ceva şi din capital, prin o emisiune mai avantagioasă decât cea care o vom face actualmente. Unde mai punem considerentul că timpul care trebue noului 4 la sută ca să se întărească și să’șî urce cota, noi il putem utiliza operind conversiuni asupra rentei noastre amortibilă 5 la sută?... Acum mă va întreba cineva, cari sunt avantajele unui 4 la sută care să facă pe deferitori a primi conversiunea pe care minisru de finanţe le-o oferă ? Avantajele sunt multe. Voii atinge numai câteva. Mai intuiu, cu noua conversiune, dacă dobânda scade, capitalul nominal sporeşte, pe urmă detentorii, prin faptul că emisiunea lui 4 la sută să va face probabil la 85, sunt asiguraţi pentru mai mulţi ani în contra unei nouă conversiuni, fără ca să fie nevoe de a fi stipulată această clauză. Etc. etc. Dar marele avantagiu este următorul : detentorii sperează a câştiga mult din faptul sigur al orcărei cotei valorii de 4 la sută. In adevăr, îşi poate închipui ce câmp deschis de speculă şi de câştig este pentru detentori, când emiţânduse noul 4% cu 85, ei sperează, cu drept cuvânt, ca să’l urce până la al pari. Din toate puntele de vedere, operația financiară proectată este bună. G. F.anu. SERVICIUL TELEGRAFIC al „Agenţiei Române“ Constantinopol, 22 iunie. D. de Nelidorf a remis Porţii o nouă notă,,’prin care declară că guvernul Ţarului nu este satisfăcut de răspunsul Porţii relativ la plata indemnităţii de resbel şi cereo îndeplinirire exactă a făgăduelior luate ; în caz contrar, Rusia îşi reservă dreptul de a lua măsurile ce va crede de cuviinţă. Constantinopol, 22 iunie. Agenţia de Constantinopol se zice autorizată a desminţi ştirile sosite din Bucureşti, şi prin care se spune că a Raportul unui inspector Am publicat în mai multe rânduri relaţiuni asupra abuzurilor d-luî director Popescu de la şcoala normală din Bârlad. Pentru ca cititorii să vadă până unde acel domn a mers cu barbaria şi cu abuzul şi cum ani întregi a torturat o generaţie întreagă de bieţi copii de la ţară, reproducem astăzi în extenso raportul d-lui Vitzu, membru în consiliu permanent, însărcinat cu ancheta. Trebue să adăugăm că la citirea raportului d-lui Viţu, ministru instrucţiei a pus cu mâna sa proprie următoarea rezoluţie : Se va cere M. S. prin raport motivat destituirea d-lui Popescu care se va înlocui cu d-nul... iar pentru cercetarea gestiunei financiare a d-lui Popescu, asupra căruia se ridică grele bănuele prin prezentul raport, se va cere ministrului de finanțe a delega un inspector financiar, căruia d. secretar general al ministerului va pune la dispoziţiune toate actele de natură a-i înlesni misiunea. ministru, Th. Rosetti. Din nefericire această bună misa care nu a durat... căci o droae de stăruitori au năvălit pe capul ministrului, pretinzându-i ca să păstreze, narhia domneşte în Macedonia şi unde în realitate n’au fost comise decât câteva crime şi despre cari tribunalele sunt deja sezisate. Madrid, 22 iunie. Camera a respins cu 93 voturi contra 56, un amendament la proiectul bugetului prin care se cerea denunţarea tuturor tractatelor de comerţ. Valentia, 22 iunie. Câteva cazuri moi de holeră au fost observate la Rugat şi Montichelvo. La Gandia a fost două cazuri din caile unui mortal. La Valentia nu s’a mai produs nici un caz, şi municipalitatea a organizat un spital afară din oraş. Consulii streini, cu reşedinţa la Malaga, după ce s’au înţeles* cu * primarul oraşului au telegrafiat guvernelor lor că cazurile de friguri declarate la Malaga nu sunt decât friguri tifoide iar nu friguri galbene. Belgrad, 22 iunie. Noul ministru al Turciei, Feridunbey, a fost primit de către regenţi. Cei trei funcţionari sârbi cari fac parte din comisiunea de lucrare pentru a regula Porţile de fer, vor pleca mâine la Orşova. Londra, 22 Iunie. Generalul Brackenburg a murit. Viena, 22 Iunie împăratul, după ce a făcut o vizită comitelui Kalnoky, a plecat seara la Budapesta. Francfort-sur-le-mein 22 Iunie O ciocnire s’a întîmplat aproape de Mulacker între două trenuri de marfă. Doui impiegaţi au fost omorîţî şi unul a fost grav rănit. Berlin, 22 Iunie. Corniţele de Eulenburg a fost numit mareşal superior al Curţii in locul comitelui de Liebenau. , Madrid, 22 .Iunie. Se semnalează 5 cazuri de nomeră, din care unul cu moarte, la Cartagenea. Aceasta este a patra localitate atinsă de epidemie. Roma, 22 Iunie. D. Crispi a prezentat Camerei un proiect relativ la măsurile sanitare ce trebuesc luate pentru protecţiunea oraşului Roma. Copenhaga, 22 Iunie. Guvernul a luat măsuri de precauţiune în contra holerei. Atena, 22 Iunie. «Politische Corespondenz» crede a şti că cercurile diplomatice din Roma sunt convinse că recunoaşterea Statelor Unite din Brazilia de către Franţa va rămâne un act isolat, Italia, Germania, Austro- Ungaria şi Anglia vor aştepta resultatul alegerilor din Brazilia pentru a cunoaşte decisiunea voinţei naţionale. Paris, 22 iunie. Congresul telegrafic a fost închis după ce toţi delegaţii au iscălit actele congresului, pe d. Popescu în capul şcoalei din Bârlad. Ministru a cedat, cerându-i d-luî Popescu un memoriu pentru a să îndreptăţi de acuzaţiile grave dovedite de d. Vitzu. Memoriul dat de d. Popescu nu î l desculpă de loc, ci este o simplă inşirare de vorbe şi de injurii la adresa d-lui Vitzu. Cu toate acestea, ministru a hotărât ca să împace şi capra şi varza, el este decis a menţinea pe d. Popescu ca director numai până la sfârşitul anului şcolar, când urmează a-l înlocui. Ministru a luat formale angagjamente in această privinţă. Vom vedea dacă se va ţinea de cuvânt. Până atunci noi ne facem o datorie de a publica raportul d-lui Vitzu, pentru ca să vadă cititorii dacă am fost în drept ca să ducem campania ştiută în contra zbirului copiilor de țărani. Totodată cu aceasta ridicăm un colţ de văl de deasupra internatelor noastre. Domnule ministru, însărcinat de d-voastră în sânul Consiliului Permanent cu anchetarea faptelor ce dădeau loc la numeroase plângeri, din partea elevilor şcoalei normale de învăţători din Bârlad,contra directorului acelei şcoli, cu onoare supun la apreciarea d-voastră resultatul acestei anchete, din care se va vedea că foarte mari neregularităţi se petreceau în citata școală. Inainte de a începe expunerea faptelor constatate, cred, că este bine să reamintesc că plângerile elevilor contra directorului au fost cunoscute ministerului încă din toamna anului trecut, din care cauză s-a şi însărcinat, la începutul anului şcolar, Directorul liceului din localitate, să cerceteze şi să expună ministerului, în mod confidenţial, până la ce punct sunt întemeiate plângerile şcolarilor. Din răspunsul confidenţial al d-lui Vărgolici către minister resulta, că trebuie să se facă o anchetă serioasă, căci însemnate neregularităţî păreau a se săvârşi în şcoala normală din Bârlad, mai cu seamă in privinţa alimentaţiunei nesuficiente şi de rea calitate. In vederea celor relatate in mod confidenţial, ministrul ordonă o anchetă, compusă din prefectul judeţului şi directorul liceului, al cărei resultat s’a consemnat in procesul-verbal al acelei comisiuni, după care ministrul, luând avizul consiliului permanent, advertisă in mod foarte aspru pe directorul şcoalei normale din Bârlad, făcându-i cunoscut a întrebuinţa fondurile la adevărata lor destinaţiune şi a lua măsurile necesare pentru a ameliora alimentaţiunea şcolarilor ; cu toate acestea, se vedea că nu s’a produs nici o schimbare în sistemul de administraţiune, căci alte plângeri au fost adresate ca toate părţile : la minister, la preşedintele Camerei deputaţilor şi în cele din urmă chiar jurnalele au dat alarma. In faţa acestor împrejurări, ministerul, deşi cunoştea in parte veritatea numeroaselor plângeri, a dorit să -şi dea seamă mai de aproape de administraţiunea acelei şcoli, pentru a şti ce măsuri de îndreptare ar putea lua, şi pentru aceasta a însărcinat pe subsemnatul cu anchetarea faptelor contra cărora se plângeau elevii şcoalei normale din Bârlad. In expunerea ce voiu face, mă voiu ocupa de 4 cestiuni mai principale şi anume : 1) Alimentaţiunea şcolarilor. 2) îmbrăcămintea. 3) Serviciul ce -l fac elevii şi al 4). Spionajul. Pentru a cunoaşte şi mai bine administraţiunea banilor relativ la punctele 1 şi 2, adecă la mâncarea şi îmbrăcămintea elevilor, voi face un paralel între alimentaţiunea şi îmbrăcămintea ce se dă elevilor şcoalei normale din Bârlad şi a celor de la şcoala normală Gard I din Bucureşti, de unde am putut să-mi procur date pecise. Acelaşi lucru voi face şi în privinţa punctului al IlI-lea. Domnule Ministru, plângerile elevilor adresate Ministerului in privinţa mâncărei sunt foarte întemeiate fiindcă, din cele ce am putut constata, prin mine însumi, m’am convins, că alimentaţiunea este un adevăr insuficientă şi de foarte rea calitate. In ziua anchetei ce făceam trebuia să se dea elevilor le ora 1 p. m. un fel de bucate ce consistă în mămăligă cu brânză. Am văzut că mămăliga se făcuse cu făină cu târâţe şi in momentul când s’a servit şcolarilor, mămăliga era aşa de rea mestecată, că în realitate ceia ce se servise pe mese consista parte în mămăligă, parte în făină nemestecată ; iar brânza era atât de iute şi sărată, de oarece după cum mi s’a spus, rămăsese din săptămâna brânzei, încât direcţiunea crezând că o poate ameliora a căutat s’o amestece cu puţin caşi, astfel că brânza servită în acea zi era un amestec de brânză veche iute şi sărată, cu puţin caş, care dădea un complect şi mai displăcut. Am gustat însumî din mămăligă şi din brânză, însă mărturisesc domnule Ministru, că am evitat să înghit acest amestec desplăcut şi dăunător sănătăţei. Afară de mămăliga în două cu făină şi amestecul de brânză veche şi nouă nu s’a mai dat elevilor alte bucate, fiindcă nu se dă elevilor de la şcoala normală din Bârlad decât un singur fel la dejun şi acesta la ora 1 p. m. şi un altul la orele 8 seara. Elevilor din clasa I neajungându-se mămăliga li s-a dat pâine cu brânză. Elevii deşi hămisiţi, fiindcă nu înţeleg cum poate să aştepte cineva ca să ia dejunul regulat la ora 1 p. m. când se scoală la ora 4 de dimineaţă (după cum o face aceşti şcolari) n’au putut să mănânce toată mămăliga, mai ales că în acea zi s’a întâmplat ca să fie mai rea de cât în alte zile. Profitând de aceste împrejurări, am dat ordine să se păstreze resturile de mămăligă, fiind că doream să le arăt medicului internatului, care din nenorocire nu se găsea in acea zi în oraş, însă în schimb profesorii şcoalei, convocaţi în conferinţă, au putut avea ocasiunea să vadă către seară, că mămăliga se făcuse dură aproape ca piatra. Seara pe la orele 8 p. m. s’a dat iar un singur fel de bucate ca după obiceiu, ce consista în carne cu fasole. Cu această ocasiune am observat, că seara în refectoriile elevilor nu se afla decât câte o mică lampă in fiecare sală, astfel că abia puteau să vadă elevii ce se aflaţi cu masa mai aproape de lampă, pe când ceilalţi trebuia să mănânce mai mult în întuneric şi acest sistem de luminat şi în refectoriu s’a petrecut în totd’auna de când funcţionează şcoala Normală din Bârlad. Domnule Ministru, din cele ce am constatat in acea zi am recunoscut, că mâncarea elevilor, pe lângă că este insuficientă şi se dă la ore nepotrivite, mai este şi de calitatea cea mai inferioară. La anchetă am întrebat pe trei elevi din clasa a IV şi mai târziu 7 elevi din clasa III, care cu toţii mi s’au plâns de inferioritatea alimentaţiunei. Elevii din clasa III mi-au declarat că monitorul Putină din clasa IV a găsit o dată un verme mare in borşul cu fasole, iar în timpul iernei pe când li se dădea lapte acru, pe lângă că era îngheţat, mai conţinea şi numeroşi vermi, încât elevii nu puteau să-l mănânce. De altă parte, brânza fiind foarte iute şi stricată, un elev din clasa IV Popescu G. al 2-lea a reclamat directorului pe la 12 Aprilie a. c. şi numai de la acea epocă a început a se amesteca brânza veche cu caş nou. In cercetarea ce făceam am văzut că mai sunt încă în magazie 2 puţini cu brânză veche, pe care elevii trebue să o mănânce amestecată cu caş şi aceasta pe motivul, că brânza veche costă parale şi nu se poate perde. Aceasta este declaraţia ce directorul şcoalei mi-a făcut-o, fiiindcă el găseşte că brânza aceasta este destul de bună şi că el însuşi se serveşte de dânsa la masă. De altă parte, elevii se tem să reclame, când nu sunt bune bucatele, fiindcă directorul îi pedepseşte. Astfel s’a întâmplat cu elevii Drilea şi Rogojină din clasa IlI-a care mai cerând de la monitori fasole cu borş, li s’a refuzat şi a doua zi au fost pedepsiţi cu ’/* din pâine cu ridichi şi ceapă. Aceiaşi mâncare li s’a dat ca pedeapsă şi seara. Elevul Popescu G. din clasa IV mi-a declarat, că în una din zilele de după Paşti a. c. neputând mânca brânza, a mâncat un ou roş ce avea de acasă , iar cojile le-a lăsat pe farfurie in care avea şi brânza; pentru aceasta directorul ’l-a pedepsit a 2-a zi ca să mănânce brânza ce ’i rămăsese şi elevul de frică a trebuit să se execute. Atât din declaraţiunea directorului cât şi a elevilor resultă că felul mâncăreî din fiecare zi este următorul : La orele 7 şi jumătate a. m. elevii iau dar şi '/« din pâine neagră, însă de la un timp încoace li se dă câte '/, din pâinea de