Lupta, august 1890 (Anul 7, nr. 1186-1209)

1890-08-05 / nr. 1190

r 4 -t * i * . * X ANUL VII.— SERIA IV. No. 1190 Un an . ./b an. . 3 luni. . ABONAMENTE. IN TARA . 40 lei .* an. . . 20 , 3 luni. . . io . Un an IN STREIN­AT­ATE Numarul 15 Bani. REDACTIA * Bulevardul Elisabeta, No. 8, (Casa Lempart).­­ . PANU. . 50 lei . 25 . .15 . EDITIA A DOI'â DUMINICA 5 AUGUST 1890 ANUNCIURI: Pe pagina III, 30 litere corpul 7 . . I leu linia . IV, , . . . S5 bani , Inserţie şi reclame , „ . . 2 lei , Pentru anunciuri a­re adresa: In România, la Agrentia Havas In Francia, Italia, Au­stro-lingaria ii An­­glia la Agenţia Havas, 8, place de la Bourse, Paris, precum şi sucursalele ei. Un număr vechi şi 50 Bani.­­ ADMINISTRAȚIA I Bulevardul Elisabeta, No. 8, (Casa Lempart). APEL CATRE DEMOCRATIE ------|--------­---------------1 -—r------*----|-----|—:—­FASOLEA SI OFTICA Streinii si Administrația noastra STATUA LUI G­ ASARY O ILEGALITATE DE LA ARAMA Apel către democraţie Scolasticizmul a zădărnicit, de foarte numeroase ori, cele mai multe mişcări generoase, lipsa de putere de a generaliza ideile a dat naş­tere formaţiunilor cu spirit strâmt şi neputincioase să iasă din bari­­erile unor formule doctrinare. Şi, pe când in sânul democraţielor, oneste de alt­fel, se petrec asemenea lupte sterpe, partidele adversare îşi aleg, în­tot­dea­una, un teren prac­tic de organizare, se succed la pu­tere, îşi aplică ideile lor şi îm­piedică realizarea ideilor democratice. Precum am arătat ori, în Româ­nia, actualmente, toţi aceia cari pre­tind a fi liberali, s’au strâns într’un singur mănunchiu şi s’au pregătit de luptă. Conservatorii, aproape în totalitatea lor, prevăzînd că au să susţie atacuri crâncene din partea adversarilor naturali, se adună în jurul guvernului şi ’şi apără cu îndă­rătnicie steagul. Vrea să zică, pe toată linia, concentrare de puteri şi pregătire pentru războiul politic. In acest timp, însă, numai demo­craţia nu -şi înţelege rolul şi serio­zitatea îndatoririlor ce are, numai democraţia stă divizată asupra unor formule de mâna a doua, numai de­mocraţia se lasă a fi întrecută, bi­ruită şi batjocorită de adversari. Lupta noastră, a celor cari facem politică democratică, a deşteptat spe­ranţe vii în massele numeroase ale poporului, programele noastre, apăra­rea dezinteresată ce am făcut cau­zelor drepte, sprijinul ce am dat a­­surpriţilor, curagiul cu care soldaţii devotaţi ai steagului democratic au­ luptat pentru sărăcimea fără drept la pâine şi fără drept la viaţă, au creat îndatoriri neperitoare pentru cei ce au luat în mână steagul re­vendicărilor populare. In afară de poporul care munceşte cu braţele, am susţinut interesele tu­­turor nedreptăţiţilor, am înfierat ad­ministraţiile ilegale şi călcătoare de legi, am cerut desfiinţarea atâtor bi­ruri apăsătoare, am cerut dreptul de vot pentru toţi şi dreptul la o viaţă liberă, iarăşi pentru toţi, şi­eşind din cărarea sentimentalizmului care de multe ori a rătăcit democraţia du­­când-o la utopie, am făcut propu­neri concrete, aplicabile, produs al adevărului ştiinţific. Poporul ne-a ascultat şi ne-a cre­zut, dar se vede, că noi nu avem în­credere în noi înşine. Şi cu toate acestea, dacă toţi de­mocraţii cei răzlăţiţi ar fi luminaţi, măcar o clipă, de scânteia dreptei înţelegeri, ce partid frumos şi pu­ternic nu s’ar putea forma! Câte speranţe nici nu ar îmbărbăta po­porul, câte puteri nici nu ne-ar sus­ţine în luptă! La urmă urmelor, convingerea mea este că tot acolo vor ajunge par­tidele populare, pentru că lucrurile ce se aseamănă, în natura lor intimă, nu pot rămâne multă vreme despăr­ţite. Prin urmare, aceea­ ce va tre­bui să se întâmple, fatalmente într-o zi, de ce să nu se întâmple astă­zi? De ce partidul democratic, să nu fie unul şi nedespărţit ? De ce toţi reacţionarii, toţi ciocoii şi toate po­liţiile să’şî bată joc de un drapel încărcat de onoare şi purtat de mâini cinstite ? De ce să ne îm­părţim pu­terile pentru a fi mai lesne bătuţi in parte ? In ziua în care democraţia va fi un singur partid, sunt încredinţat că infamiile poliţieneşti, precum cea întâmplată în dosul gărei, nu se vor mai putea repeta. Mai sunt încre­dinţat că concentrarea puternică a forţelor democratice va schimba se­rios echilibrul partidelor în ţară, iar partidul democratic va fi un ele­ment de care va trebui să se ţie seamă. Oare o asemenea zi, veni-va curând ? Constantin C. Bacalbaşa. SERVICIUL TELEGRAFIC­ ­) „Agenţiei Ro­mâne" Ischl, 15 August. Regele României şi principele moşte­nitor au sosit la Ischl cu un tren spe­cial la 2 ore 25 minute; la gară au fost primiţi de împărat care i-a însoţit la ho­tel Elisabeth. Aghiotantul Sachs, căpi­tan de corvetă, a fost ataşat pe lângă persoana regelui. Le 4 ore s’a dat un prânz la vila im­perială ; au luat parte regele şi princi­pele moştenitor al României, împăratul şi împărăteasa, princesele Gisele, Elisa­beth şi Augusta de Bavaria precum şi suitele lor. împărăteasa a luat loc între regele şi principele moştenitor al Ro­mâniei. După prânz regele, împăratul şi principele au făcut o plimbare în tră­­­sură; la ora 7 au mers la teatru. Viena, 15 August.­­­Fremdenblatt» zice, cu ocasiunea că­lătoriei împăratului Wilhelm în Rusia, că această călătorie este o mare satis­­facţiune pentru toţi amicii păcii, căci ea este o garanţie pentru resolvarea ches­tiunilor europene. împăratul Wilhelm, după întrevederea sa cu Ţarul, va mai avea o întrevedere şi cu împăratul Aus­triei în Silesia ; aceasta va fi o nouă garanţie despre menţinerea păcei, de­şi stabilitatea alianţei austro-germană nu mai are nevoe să fie pusă la încercare. Kiel, 15 August. împăratul Wilhelm a plecat aseară la 10 ore în Rusia pe bordul vasului «N­o­­henzollern». Atena, 15 August. Botezul fiului Principelui regal se va face lunea viitoare. împărăteasa Frede­ric nu părăseşte pe fiica sa şi duce o viaţă foarte retrasă ; sănătatea prince­­sei*este bună. Meetingul macedonian care a fost a­­nunţat s’a amânat pe Duminică din ca­uza a marelor călduri. O mare secetă e în toată Greci­­a. După botezul tânărului principe Re­gele va pleca la Viena, Berlin, Paris şi Copenhaga, se va întoarce înaintea alegerilor din Octombrie. Sofia, 15 August, Principele a pronunţat ori la banche­tul din Vidin următorul discurs : Am ales pentru întoarcerea mea în ţara, după o mică călătorie, ziua când poporul meu­ iubit şi cu alesul său sun­tem fericiţi a serbători pentru a treia oară aniversarea suitei mele pe tronul glorios al Bulgariei. Sunt trei ani de când venind în Bul­garia, am adresat a­tot-Puternicului rugăciunea să bine-cuvânteze întreprin­derea mea. Dumnezeu a ascultat dorinţele mele şi într’adevăr a bine-cuvântat Bulgaria căci sunt deja 3 ani de când o­ prote­jează înlăturând relele ce vor să -i facă invidioşii. In ultima mea călătorie am constatat cu plăcere că consideraţiunea ce spiri­tele înţelepte dau suveranului şi cauzei sfinte ale Bulgariei creşte continuă, a­­vând fie­care încredere în maturitatea politică a poporului bulgar. Proba o găsim chiar în ultimele noastre succese naţionale cari ne-au convins că din po­litica noastră şi din raporturile noastre cu Majestatea "sa augustul nostru su­zeran nu poate să rezulte de­cât bine pentru Bulgaria. Să continuăm deci a servi şi pe vi­itor scumpa noastră patrie cu acelaş devotament, cu aceeaşi neinteresare, cu aceeaşi iubire pentru ca să avem tot­­d’a­una asupra Bulgariei mâna puter­nică a lui Dumnezeu­ care să ne con­ducă la glorie şi mărire. Azi ca tot­d’a­una simt o plăcută da­torie să exprim primului m­eu ministru înalta şi sincera mea recunoştinţă pen­tru modul înţelept, cu care "a adminis­trat ţara în absenţa mea. In calitatea mea de cel mai înalt re­prezentant şi conducător al vostru, beau pentru gloria, mărirea şi progresul scum­pei mele patrii, pent­ru credincioşii săi servitori şi pentru brava noastră ar­mată. Ura ! Paris, 15 August. Ziarele Le Temps în­­articolul său de fond zice că vizita ce împăratul Wil­helm face Ţarului nu e de­cât un act de politeţă, împăratul Germaniei se în­soţeşte de General de Caprivi numai pentru a -l prezenta împăratului Alex­andru. «Le Temps» laudă dispoziţiunile pacinice ale Ţarului şi aduce ca probă scrisoarea adresată generalului Wanofsky și concediarea anticipată a unora din trupe. Ziarul adaogă că aceste măsuri au o mare însemnătate față cu înarmă­rile peste măsură ale Germaniei. Strei şi administraţia noastră Să dau alte exemple din cari se poate asemenea vedea cum funcţionarii însărci­naţi cu supraveghearea şi controlul, chiar ei "se pun la dispoziţia streinilor, îi con­duc în­călcarea legilor şi îi apără la ne­voie, şi pentru aceasta citez acte ofici­ale pe cari le iau din Buletinul Camerii de comerciu din Brăila. La 9 Aprilie an. cor. Camera de co­­merciu din Brăila cere ministerului do­­menielor, depărtarea din funcţie a Syn­­dicului Bursei, pe motivele că ocupă această funcţie in contra legii şi că pa­tronan­za pe uzurpă­ xi atribuţii mijlo­citorilor legali, constatând aceasta prin acte. Ministrul nu răspunde nimic. La 1 Mai, a. c. delegatul Camerei de comerciu în comitetul Bursei, tînărul comerciant I P. Stanciu, referă Camerei că mijloci­torii nu lin in regulă carnetele cerute de lege şi in care trebuesc a trece ope­raţiunile efectuate zilnic, aceasta din cauza neglijenţei syndicului însărcinat cu controlarea şi semnarea carnetelor. Cuvintul este uşor de priceput: înşelînd Camera de comerciu, profitul rezultat din neplata timbrelor este împărţit cu syn­­dicii. La 2 Mai­, a. c. d. I. P. Stanciu face cunoscut Camerei o altă neregula­­ritate. Syndica a semnat într’o singură zi procesele verbale a lucrărilor comi­tetului Bursei, făcute în zilele de 9, 11, 13, 14, și 19—29 Aprilie, lucrări la cari n’a participat, ceia ce constitue un delict calificat de fals în acte publice. Ca­mera de comerciu înaintând ministeru­lui aceste acte, cere a aviza, dar nu primește nici un răspuns. La 22 Mai, a. c. Camera comunică ministerului că Syndica a violat legea de autentificarea actelor şi cere depărta­rea și darea lui în judecată. Ministru nici nu răspunde. La 1 iunie delegatul Camerei de co­merciu comunică președintelui Camerei că Syndica plecând din oraș a luat che­ile arhivei făcând ast­fel imposibilă or­­ce lucrare a comitetului Bursei, că a eliberat certificate necontrasemnate de secretarul Bursei, unor mijlocitori, ceia ce constitue violaţiuni ale art. 14 din lege şi 15 din regulamentul Bursei. Cere comisarului Bursei să ancheteze faptele; acesta însă refuză, pe motivul ca Syn­­dicul fiind un funcţionar, legea nu ’î dă dreptul a ’i ancheta faptele. La 9 Iunie Camera de comerciu cere din nou ministerului depărtarea Sindi­cului acare nu mai ţine compt de legali­tate, cum puteţi vedea şi din raportele anterioare, 21, 61, 102 şi 131 anul a­­cesta, fără a mai menţiona pe cele din anii anteriori­) (Buletinu No. 4 1890). Ministru nu răspunde nimic. Desnădăjduiţi de atâta dispreţ pentru lege din partea ministrului şi Sindicu­lui, membrii Camerii de comerciu vo­tează în unanimitatea celor prezenţi ur­mătoarea propunere prezentată de dd. Jaja, Lăzărescu, Beizadea şi Constanti­­nescu, în şedinţa de la 18 iunie : «Noi membrii Camerei de comerciu, în şedinţa de astă­zi 18 curent, pe lângă alte cestiuni la ordinea zilei, ascultând plângerea d-luî delegat al Camerei în comitetul Bursei, constatând cele zise de d-sa şi având în vedere că aceste plân­geri datează încă de mai bine de ani de zile, asupra cărora încă nu s’a dat so­­luţiunea cerută, se asociază solidari și cer o anchetă care să constate cele de­puse de d. membru delegat al Camerei de comerciu, ca ast­fel Camera să poată liber progresa cu lucrările ei.» Abia în urma acestei energice inter­­veniri, ministerul a numit o comisiune de anchetă, înaintea cărei Syndicit nu se prezintă şi care recunoaşte de fun­date toate învinuirile aduse Syndicului Bursei din Brăila. In urma raportului comisiunii de anchetă, ministrul, trimite un avertisment Syndicului prin care î l roagă să nu mai calce legea. Transcriu această admonestaţie model, care dă o idee complectă de chipul cum se face administraţia sub toate guvernele noas­tre, cari se ocupă de afacerile partiza­nilor, iar nu de cele publice. Copie după ordinul adresat d-luî Syn­dic al Bursei de către ministru comer­cialul etc. anexat la adresa camerei de comerciu din Brăila No. 32556 din 17 Iulie curent. ((Din rapoartele primite de la Camera de comerciu din Brăila și din constată­rile făcute de d-nul I. Mărgăritescu, Sindicul Bursei din Bucureşti şi de d-nul I. Negulescu, delegatul acestui Minister pe lângă camera de comerciu de acolo, resultă în mod evident că, în dese ocaziuni d­v. nesocotiţi dispoziţiu­nile legei şi regulamentului burselor de comerciu, pe care cel d’întâi­ sunteţi obligat a le respecta. Pentru a se pune capăt protestărilor repetate ale Camerei de comerciu, pen­tru nerespectul ce aduceţi legei Burse­lor, sunteţi invitat a observa disposiţiu­­nile următoare: 1) Să nu mai faceţi nici un act, fără a fi contrasemnat de secretarul Bursei. 2) Să îngrijiţi ca fie­care mijlocitor să aibă un carnet şnuruit şi parafat de Tribunal, în care sa se înscrie sumele cuprinse în operaţiunile ce se efectu­­iază, conform art. 29 din regulamentul Burselor de Comerciu , şi să încheiaţi a­­ceste carnete in fie­care zi prin semnă­tura d­v. 3) . Se faceţi a se aplica timbrele fis­cale şi ale Camerei de Comerciu pe borderourile operaţiunilor, conform art. 36 din regulamentul Burselor şi să nu mai toleraţi a se efectua operaţiuni fără îndeplinirea oblig­aţiunei de­ a aplica a­­ceste timbre. 4) . Să întocmiţi cota oficială a Bur­sei în fie­care zi şi sa o comunicaţi te­legrafic şi celor­l­alte Burse, conform art. 12 şi 13 din menţionatul Regulament. Aci este locul a vă pune în vedere să numai trimiteţi notiţe la diferite zi­are despre toate negoţierile ce se fac în piaţa din acel oraş şi despre cari mijlocitorii titulari n’au comunicat Bur­sei, căci aceasta ar însemna că toleraţi cu bună ştiinţă a se efectua operaţiuni de persoane cari n’au calitatea de mi­jlocitori oficiali şi aceasta nu le este permis. Prin urmare, nu veţi semna şi da publicităţei de­cât cota oficială în­cheiată conform legei, iar nu şi cote încheiate în afară de localul Bursei. 5) . Să îndepliniţi toate obligaţiunile ce vă sunt impuse de lege şi regula­­mentu respectiv şi se priveghiaţî ca şi ceilalţi mijlocitori să îndeplinea­scă a­­cele obligaţiuni şi să nu mai facă acte şi operaţiuni cari n’ar fi în conformitate cu legea. Cu alte cuvinte se îndepliniţi şi să priveghiaţî a se observa toate cerin­ţele legei. 6­ . Se lăsaţi arhiva în păstrarea se­cretarului Bursei după cum cere legea şi să nu mai luaţi cheia dulapului care conţine actele şi dosarele Bursei, după cum s-a constatat că aţi făcut până acum. Punându-vă în vedere cele de mai sus, credem că veţi ţinea socoteală de ele şi veţi face a se respecta toate dis­­poziţiile legii. In acelaş timp însă, ve facem cunoscut că daca pe viitor se vor mai constata abateri de la lege, vom fi siliţi a lua măsuri severe în contra d-v. (((Buletinul Camerei de Co­merciu din Braila No. 4 a. c.).) Adică întocmai cum ai zice unui ca­sier care a fost prins că a delapidat banii publici. Domnule casier, ai risipit banii încredinţaţi d­v., este dovedit, insă nu te pedepsesc, ve menţin chiar în func­ţie cu condiţie ca pe viitor se nu mai faci aşa. Iată cum streinii îşi fac afacerile prin administraţie, aceasta este administraţia noastră. Sindicul Bursei din Brăila a declarat franc că nu vrea se facă a să respecta legea căci ar rămânea peritor de foame, declaraţie făcută d-luî Beloiu, preşedintele camerei în şedinţa din 5 iunie 1890. Necos. OAMENI şi LUCRURI Fasolea şi oftica Dacă este vre-o chestiune de care în momentele actuale se preocupă lumea savanţilor, apoi acea chestiune este mij­locul prin care omenirea ar putea să scape de acel flagel numit pet­sie, care face atât de nenumărate victime printre noi. S’au propus şi se propun aproape în fie-care zi fel de fel de medicamente contra tuberculozei, dar pînă azi nici u­­nul n’a dat rezultate satisfăcătoare. Se pare însă că profesorul Ewald din Ber­lin a reușit să smulgă sfinxului secre­tul sau In adevăr, el pretinde în Gesellschaft für innere medicin că pentru a vindeca un phu­sie n’avem de­cât să’l hrănim cu vulgara fasole, cu cunoscuta legumă sub­stanţială, melodioasă şi democratică, ca­re se mistueşte destul de lesne şi care se vinde foarte eftin. După cum se vede nimic nu este mai simplu de­cât acest tratament, şi nu e nevoie de a fi mare filosof pentru a în­ţelege mecanismul prin care fasolea ar lucra ca medicament asupra organis­mului unui tuberculos. * * * Printre antisepticile cele mai puter­nice, figurează în prima linie acidul sulfhydric, pe care -l cunoaştem destul de bine, căci el este acel gaz infect care dă oulelor clocite etc., acel miros sui generis. Din cauză că e un bun antisep­tic se preconisează de vr’o doi ani, chiar întrebuinţarea lui, nu in inhala­­ţiune, Doamne fereşte, ci în spălări cu acid sulfhydric. Hidrogenul sulfurat in­trat ast­fel în organism, fără a putea fi remarcat, şi prin calea care-i convine mai bine, amestecat cu acid carbonic, este absorbit de mucoasa intestinelor, care are pentru el (aceasta se înţelege foarte lesne) cea mai mare afinitate. El trece de aci în circulaţiunea generală pentru­ ca în sfârşit să se elimine prin plămâni, unde el nu scapă ocazia de a exercita calităţile sale modificatoare şi antiseptice speciale omorând microbii tuberculose ce se întâlneşte în calea sa. * * ★ ★ Acesta este mecanismul prin care a­­cidul sulfhydric lucrează ca antiseptic în organism, dar mă veţi întreba : ce are a face aceasta cu fasolea? Răspunsul este foarte simplu : Dintre toate făinoasele fasolea este singura care poate procura organismului cea mai mare cantitate de acid sulfhydric. Şi tocmai din cauza acestei secrete cali­tăţi, de­şi e odorantă, fasolea a fost su­pranumită «pianul dracului». ★ Cunoscând acestea, concluziunea se impune de la sine. Modul cel mai in­genios, cel mai elegant şi cel mai eco­nomic pentru ca ofticoşii să îşi aprovizi­oneze intestinele şi bronchiele lor cu acid sulfhydric, este de a absorbi mari can­tităţi de fasole. Şi pentru cei cari nu sunt de loc vegetarian­, se poate lua foarte agreabil această fasole prin mij­locul unui clistil, ceea­ ce este mult mai bine. Căci, din nenorocire, hidrogenul sulfurat introdus prin partea superioară a tubului digestiv sunt aparenţele di­feritelor feluri de bucate făcute din toate speţele de fasole albă şi roşie nu se comportă tot aşa de bine ca a­­tuncî când se absoarbe urmând o cale in­versă prin canalul sau canula legendaru­lui clistic. Supunându-se legilor gravitatei nu se mai elimină, în cazul d’ântâia, prin plămâni, ci calitatea sa cea mai preţioasă sboară pe aripile vântului... ★ * ■¥■ De aceea profesorul Ewald recomandă bolnavilor săi, ((de a face toate sforţă­rile pentru a nu lăsa nimic să scape». Nimic să nu fugă, acesta este cuvântul de ordine! Nici un sgomot, nici un su- * *

Next