Lupta, septembrie 1890 (Anul 7, nr. 1210-1233)

1890-09-15 / nr. 1221

á .­ V T A A V * Y ANUL VI­.—SERIA IV. No. 1221 Un an */■ an. 3 luni. Un an. V* an. 3 luni. ABONAMENTE: IN TARA IN STREIN­AT­ATE Num­arul 15 Bani. 40 lei 20 : 10 , REDACTIA Bulevardul Elisabeta, No. 8, (Casa Lempart). IPOCRIZIE Consiliul general de instrucţiune Absolvenţii scol­ie specitică Societatea Presset .A.. O. CUZA IPOCRIZIE Ministru de interne a adresat către autorităţile comunale o circulară, prin care le îndeamnă să nu dea caracter politic viitoarelor alegeri comunale. Sunt rele şi condamnabile îndrăzneala şi cinismul în politică, aşa cum le exercită colectivitatea, dar şi ipocrizia nu preţueşte mare lucru. Generalul Manu a comis, scriind acea circulară, un act de ipocrizie, care nu face onoare francheţei lui de militar. Căci este întrebarea: pe cine a putut convinge ministru de interne fie sinceritatea circularei ? Cum ? Guvernul să dezinteresează de ale­gerile generale comunale ? Cum ? Guvernului’i-ar fi indiferent dacă opo­ziţia ar izbuti in cea mai mare parte din consiliele comunale ? Guvernul este decis ca să nu se mişte, el şi agenţii lui, cu ocazia acestor alegeri? Căci aceasta insamnă a nu să da caracter politic unor alegeri. Ori de ce lucru, ori de ce alegere un­­guvern să in­teresează , prin simplu acest fapt, lucrul, alegerea îmbracă caracterul politic, de vreme ce guvernul vine în numele unei idei, a unei tendințe proprie lui pentru a să amesteca. Ei bine, dacă acest lucru înseamnă circulara ministrului de interne, o repet, ea este o mare și cam naivă torturărie. In adevăr, guvernul acesta a dovedit cum că, departe de a se dezinteresa de alegerile comunale, din contra, face politică militantă ca ori­care altul. Așa, este destul să a­­mintesc ingerințele administrative cu alegerile comunale de la Ploeşti şi de la Craiova, mai cu seamă în a­­ceastă localitate să ştie cum gene­ralul Manu a făcut disolvări peste disolvări şi nu s’a liniştit până nu a izbutit a avea o majoritate guver­namentală. Mai mult, generalul ministru de interne a disolvat de curând unul din rarele consilii comunale opozi­ţioniste, anume pe acela de la Bâr­lad. Pentru ce ? Pentru ca la ale­gerile viitoare sa prezideze o comisie interimară vnteodată guvernului. Acest lucru este pe punctul de a-l face şi la Ploeşti, unde prefectul local se află în tratative in această privinţă. Ei bine, întreb: ce sunt aceste acte? Sunt ele simptomul că guver­nul nu voeşte să facă politică la a­­legerile comunale sau, din contră, sunt semnele cele mai pipăite de inge­rințe administrative preparate cu câte două luni înainte de alegeri? Mă mărginesc la aceste cazuri. Apoi daca este aşa, şi aşa este, oare nu e o deriziune copilărească că un ministru care disolvă consiliul comunal de la Bârlad, numai pentru a lua din mâna opoziţiei puterea e­­­secutivă comunală şi a o da amici­lor sei politici, să vină şi să libereze o circulară ipocrită, din care el sin­gur cel d’intâiu nu crede cel mai mic cuvânt ? Şi nu se gândeşte ge­neralul Manu că după alegeri, adică după ce se va dovedi pe deplin ca­racterul politic din partea guvernu­lui, opinia publică va fi în drept să -i arunce în faţa circulara, ca o şar­latan­ie grosolană? KIHTIA AMT.41A SA­MBA­TA si DUMINICA 15,16 SEPTEMBRIE 1890 ANUNCIURI: Pe pagina III, 30 litere corpul 7 . . 1 leu linia , IV, , . . . 85 bani , Insei {ie si reclame , * . . 2 lei » Pentru anunciuri a «e adresa: In Buuiftnia, la A­greu'ia Havas în I'rimcia, Italia, InsirO'lTnsarla «i An­glia ia Agenția Havas, 8, place de la Bourse, Paris, precum şi ■ b­ursalele ei. Un momer vech­i, 50 Bani. ADMINISTRAȚIA Bulovardul Elisabeta, No. 8, (Casa Lempart). Director-politic, G. PANTJ. Generalul Manu a perdut o ocazie de a’și vîrî în brâu pana sa de Teled și de a nu mai irita lumea cu cir­­culărî fanteziste. Gr. Jianu. SERVICIUL TELEGRAFIC al­­Agenţiei Române*­ New-York, 25 Septembrie. Preşedintele Mormonilor a făcut un manifest prin care tăgădueşte că Mor­monii ar continua obiceiurile lor de po­ligamie, el declară că din contra ei ob­servă legile Statelor Unite, legi ce sunt contrarie poligamiei. Berlin, 25 Septembrie. Monitorul Imperiului declară, contra sgomotelor respândite, că legea pentru asigurarea urm­erilor bătrâni şi infirmi va fi aplicată de la 1 Ianuarie 1891. Roma, 25 Septembrie. D-nii Bating şi Grenfell, delegaţi en­glezi pentru delimitările africane, au so­rit ; ei au fost primiţi de d. Grispi care le-a prezentat pe delegaţii italieni. Berne, 25 Septembrie. Consiliul Naţional a hotărât, cu 78 voturi contra 16, sa menţie modul ac­tual electoral pentru cele două Camere. Tipperary, 25 Septembrie. D-nii William şi Patrick O’ Brien, Dillon şi deputatul Gondon s’au înfăţişat înaintea tribunalului acuzaţi că ar fi sfă­tuit pe arendaşi să fiu­’şî achite aren­­zile. Maî mulţi* deputaţi şi o mulţime imensă îî însoţeam Poliţia vrând să îm­prăştie mulţimea, deputatul liberal Marley a fost lovit cu un baston, deputatul Harrisson a fost rănit. Desbaterile pro­cesului s’au amânat pe mâine. Londra, 25 Septembre. Ziarele anunţă că Episcopul armean din Erzerum a­ fost arestat sub acuza­­ţiunea că ar fi împins pe oameni la răzcoala. Massuah, 25 Septembrie. N’a mai fost nici un cas de holeră la Massuah ; în împrejurimi epidemia des­creşte. Colonia, 25 Septembrie. «Gazeta Coloniei» anunţă că imediat după deschiderea Reichstagului i se va supune proiectul de lege pentru încorpo­rarea insulei Helgoland a Prusiei; in­sula va face parte din provincia Schleswig- Holstein. Paris, 25 Septembrie. Azi s’a ţinut un consiliu de miniştrii; el a decis*să convoace Camerile la 20 Octombrie în sesiune extraordinară. El a maî votat şi un credit de 300,000 de franci pentru inundaţii din sudul Franciei. Situaţiunea in sudul Franciei e mai bună; ministru de lucrări publice a renunţat la călătoria ce trebuia să o facă acolo. D. Ribot, ministru de afaceri streine, răspunzând unei cereri ce­­i-a fost adre­sată de Camera de Comerţ din Bordeaux, a zis că voeşte să evite pentru moment ori­ce discuţiune, dar că se va pronunţa un parlament asupra măsurilor ce crede a lua faţă cu birul Mac-Kinley, Viena, 25 Septembrie. La alegerile ce s’au făcut pentru Dieta Austriei de Jos cele 20 de circonscripţii rurale au ales 5 liberali şi 15 anti-libe­­rali; 4 circonscripţii, cari până acum alegeau liberali, au ales de astă-dată candidaţi anti-liberali. Melbourne, 25 Septembrie. Tunzătorii de oi s’au pus în grevă in Noua Galie de sud şi în Queensland ; cei din Victoria continuă a lucra. Directorii minelor din Brockenbill s’au înţeles cu uvrienii, afară numai pentru îmbarcarea barelor de argint. Paris, 25 Septembrie. Consiliul de miniştrii va decide, în­dată ce se va complecta, dacă adoptă tariful maximal sau minimal. Numărul victimelor în urma inundă­rilor din Ardeche, e de 30. Ştirile sosite din regiunile inundate sunt mai bune. Paris, 25 Septembrie. Corniţele de Paris a adresat de la Fol­kestone o scrisoare d-luî Rocher prin care -l anunţă că părăseşte mâine Eu­ropa unde nu voeşte să mai stea sub lovitura greşelelor şi calomnielor ce pro­vin din recenta polemică a ziarelor. El crede că a înţeles, la momente grele, interesele cauzei monarhice. Reprezen­tantul monarhiei nu trebue să neglige nici o ocaziune pentru a pregăti trium­ful ei. El a voit ca ţara să se pronunţe ; nici o dată n’a urmărit alt scop. Azî el cere amicilor săi să nu se alarmeze de recriminările asupra trecutului , să’şi afirme sus şi tare credinţa lor în prin­cipiul monarhic şi să se unească pentru a continua lupta. Paris, 25 Septembrie. Ziarele monarhiste aprobă fără rezerve scrisoarea contelui de Paris ; ziarele re­publicane o tratează de cinică. Les Debats discutând tratatul de co­merț turco-german atacă politica co­mercială franceză din cauza căreia Francia va perde piaţa întregului Orient. Le Temps vorbind de aceiaşi chestiune speră că Camera va evita cu ocazia dis­cutarea tarifelor, să procure concuren­ţilor Franciei mijloacele cari ar putea să-î aducă pagube pe terenul economic. Refuzând tratatul franco grecesc, denun­ţând tratatul­­Vico-turc, Francia a pă­răsit interesele comerţului sau ia Orient. Decisiunile parlamentului vor arăta dacă această tendinţă e tranzitorie sau de­finitivă. Consiliul general al in­strucţiuin­ei Şedinţa din 162 Septembrie. Se citeşte sumarul şedinţei precedente şi se primeşte. Se comunică apoi demisia d-lui Râşcanu. Asupra acestei chestii d. Mihailescu zice că de vreme ce d. Râşcanu declară că din împrejurări independente de voinţă nu poate lua parte la delibe­rările consiliului din această sesiune şi de vreme ce d-sa e foarte competent in ale școalei, crede că ar fi mai bine a i se acorda concediu pe această sesiune, in loc de a ’1 considera ca demisionat. P. S. părintele Ghenadie spune că nu ’1 autoriză nici legea nici regulamentul de a pune in dezbaterea consiliului ce­rerea d-luî Rășcanu; a crezut de a sa datorie numai a­ o hârtii mica, rămânând ca onor. Minister să se pronunţe. D. U­­rech­e cere a se da curs în consiliu cererii d-luî Râşcanu şi a i se acorda congediu in loc de a ’i primi demisia. D. Mihailescu zice că de vreme ce de­misia e adresată consiliului, e natural ca consiliul să se pronunţe asupra primi­re! sau respingerereî ei, sau să ’î dea o altă formă, ţinând seamă de circumstan­ţele invocate în cererea d-luî Răşcan. Punându-se la vot chestia, se acordă d-luî Răşcan congediu pe întreaga sesi­une. Se dă cetire propunnerei d-luî Bă­­varau în cuprinderea următoare : şcoala primară rurală elementară formează 5 clase împărţite, pentru materiile care se va arăta lămurit la fie­care clasă şi o­­biect, în 3 diviziuni, în care se pot în­truni câte 2 clase la un loc. D. Arion, luând cuvântul, zice că con­siliul trebuie să se felicite de amânarea primită în precedenta şedinţă, căci a­­ceasta a facilitat ajungerea la învoială in privinţa propunerii d-luî Bădărimu. Discutând asupra ei am admis-o, consta­tând că ordinea logică a materiilor poate să nu fie alterată cu ocazia stabilire­­i u­nui program pe baza ei. D. Bârsan crede că împărţirea pe divisiuni e greşită, căci a se preda o materie­ pentru două clase este un lu­cru nepermis de pedagogie. Iată moti­vele : 1) în fie­ care clasă materia tre­bue să fie potrivită gradului de cultură şi de desvoltare psychică; materia din fie-care clasă trebue să plece de la cu­noscut la necunoscut, de la apropiat la un depărtat, de la uşor la greu­; 3) materiile nu se pot întrerupe în clasele elementare, ci pentru clasele inferioare se aleg materii uşoare şi apoi tot mai grele pentru cele următoare; 4) mate­ria de predat trebue sa fie pentru în­văţător o unitate metodică, iar pentru şcolar punctul central al cugetării, în giurul căruia trebue să se grupeze cu­noştinţele. Aşa, daca luăm ca exemplu citirea, care ştim că poate fi expresivă şi logică, constatăm că ea nu se poate face cu copii a căror grad de cultură e deosebit. In line d-sa propune o îm­părţire a orelor pe obiecte şi pe clasă. D. Avion zice că consiliul trebue să fie convins de excelenţa principiilor pe­dagogice arătate de­­ Bârsan, dar tre­bue se se gândească şi la mijloacele de care dispune statul, că nu’i pen­tu­ a a­­vea pentru moment de­cât un singur învăţător. Ţinând seama de materii zice d-sa, am căutat să satisfacem pe cât posibil cerinţele pedagogice, căci împăr­ţirea pe divisiuni am admis-o pentru a­­cele materii şi în acele cazuri iu­ care nu se aduce sminteală ordine i logice a ma­teriei. Aşa am admis-o numai pentru citire, religie, geografie şi istorie. Pen­tru citire se propusese mai înainte 2 diviziuni, în urma discuţiei de erî am admis 3 şi anume : una* cu cl. I, alta cu cl. 11 şi a treia cu clasele II, IV şi V. Pentru religie am admis asemenea 3 diviziuni: una pentru clasa I şi II, în clasa 1 învăţându-se rugăciunile iar în a doua istorie din vechiul testament ; a doua pentru cl. III şi IV, învăţându-se în această diviziune istoria noului tes­tament şi anume î­n anul când se va face partea din urmă să se înceapă prin o expunere sumară a părţii d’intâiu ; a treia pentru clasa V, în care se va în­văţa catechismul.­ Pentru geografie am admis trei diviziuni, o diviziune cu clasa II, în care se învaţă satul cu împreju­­rimele, o altă diviziune cu clasa III, în care se învaţă geografia judeţului şi în fine o a treia în care se învaţă globul, procedând cu acest obiect după cum s’a procedat cu religia şi diviziunea a doua. Pentru istorie am admis două diviziuni: una cu clasa II şi III şi alta cu IV şi V; se înţelege că procedarea va fi cea a­­mintită mai sus pentru religie şi geografie. Cu asemenea aranjare credem că nu se va comite o crimă contra regulelor pedagogice. Punându-se la vot se respinge propu­nerea d-luî Bârsan, admiţându-se a d-lui Bâdărău cu 20 bile albe pentru, contra 11 bile negre. D. Bâdărău. In urma votului d­v., am căzut de acord asupra principiilor siste­­matizării şi organizării programei şcoa­­lei rurale. Proiectul ce vi s’a presintat nu e în conformitate cu principiile ce le a­ţi admis ; el maî are şi păcatul că nu e lucrarea comisiunei, ci represintă numai vederile subiective a unui singur membru al ei. Am fost dojeniţi Îndea­juns pentru aceasta şi poate cu drept cuvânt , de­şi era la mijloc o chestie de încredere,­­trecând peste această ces­­tiune, comisiunea intreagă cere timp pînă mâne seară ca să tipărească ma­nuscrisul ce la lucrat astă­zi în şedin­ţa ce a avut-o. Tipărirea se va face pe socoteala comisiunei, pentru a accelera lucrarea şi a ve face să nu perdeţi un timp preţios. Intru cât comisiunea face amendă onorabilă in privinţa lucrăreî pripite ce v’a preset­tat, cred că’î veţi acorda amânarea şedinţei din această seară, pentru a veni mâine măcar cu o parte a programei, D. Vila. Gând unul din membrii co­misiunei aleasa din sânul dv. face acest apel de amânare, cred că ar fi bine a m i se acorda amânarea cerută. Ministerul însă va lua pe seama sa cheltuelile ce veți face cu tipărirea, rămânând pe so­coteala dv. numai grija de a accelera­ lucrările, pentru ca să nu sufere lucră­rile consiliului. D. Arbore, este pentru amânare. D-sa răspunde in chestie personală d-lui Bă­­dulan. Primindu-se la vot cererea de amâ­nare a comisiunei se primeşte. Şedinţa se ridică la 11 şi juni, oare decizându-se cea viitoare pe tou, 13 curent. -------------------------------------­ spre ingrăşarea trântorilor. Aplause pre­lungite, strigăte de ura, trăiască socie­tatea Munca, acoper aceste cuvinte D. Panaitescu (Iaşi) răspunde că tine­­rimei incumbă datoria ca rupând cu prejudiţiile învechite ale trecutului, să lucreze la desăvîrşita desrobire econo­mică a ţăranului. Aplause entusiaste!­ura! trăiască muncitorii, se aud din su­timi de pepturi! După aceea cortegiul, în frunte cu mu­zica regimentului de dorobanţi care in­tonează Deşteaptăte Române,­ se îndru­­mează spre primărie, percurgând stra­dele cele mai principale, bogat deposit de colo. Aci se face încuarterarea de către comitetul de recepţiune compus din notabilii oraşului, şi de delegaţii stu­denţilor din Iaşi şi Bucureşti. Prima şedinţă a Congresului se des­chide la ora 3 p.m., în sala Teatrului Român, sub preşedenţia provizorie a d-lui I. Panaitescu (Iaşi) şi neputându­­se ţine şedinţă intimă spre a se alege preşedintele, din cauza publicului, care asista în mare număr, biroul, in acord cu majoritatea membrilor, decide a se ţine o conferinţă. D. Dimitrie Neculau, licenţiat în drept şi student al facultăţei de­ litere din Iaşi, desvoltă importanta sa conferinţă, despre Rolul femeei in societatea mo­dernă. Absolut stăpân pe materie, nea­­vând nevoe de note de­cât numai pen­tru citaţiuni, cu dicţiunea clară şi Trasa colorită conferenţiarul se revoltă­ în po­triva nedreptăţei ce se face celei­lalte jumătăţi din omenire, zicând că în sta­rea in care se afla astă­zi femeia este socotită ca interdictă, sclavă etc. Ne­ pu­­re rau că nu ne-am putut procura te­­­stul conferinţei spre a o publica fiind interesantă din toate puntele de vede­re. Aplause prelungite, vii şi entusiaste urale sunt dovada succesului ce a avut valor­osul conferenţiar. D. Aureliu Iliescu (Bucureşti) şi P. Sion (Iaşi) susţin că biuroul* călcând regulamentul, prin faptul că trebuia să se aleagă mai întâiu Preşedintele şi a­­poi să se desvolte conferinţa, cer ca m­ anuarul viitor al Congresului *să nu se publice conferinţa d-lui Neculau. D. preşedinte provisor Panaitescu pro­testează in contra cuvintelor d-luî Ili­escu zicând că a consultat comitetul şi membrii congresului şi în urma unui vot a procedat ast­fel. Pus la vot inci­dentul d-lui Sion se respinge. Seara trupa de operete sub direcţiu­nea d-lui Buh­eb­escu a dat o represen­­taţie în onoarea studenţilor, care a reu­şit pe deplin. Duminica 9 Septembre. Şedinţa se deschide la 9 ore sub presidenţia provisorie a d-lui Panai­tescu. D. Bârdescu stud. medicină (Bucureşti) zice că comitetul a călcat regulamentul când a înscris intre membrii congresu­lui pe bacalaureaţii din iunie, căci ei nu sunt studenţi prin faptul că nu ur­mează nici un curs la Universitate. Preşedintele Panaitescu, răspunde ca la apelul nominal se va contesta ca ne­­având parte la vot toţi aceia cari nu sunt înscrişi ca sudenţi regulaţi. D. Lazăr Theodorescu student drept Iaşi dă citire apelului nominal. Respund 112 studenţi şi nu se contestează ni­meni. D. Sânescu (Bucureşti) citeşte apelul nominal al studenţilor respund 384, contestându-se vre­o 7. Se procede la alegerea preşedintelui. D. Aureliu Iliescu luând cuvântul pro­vocă un zgomot asurzitor alimentat fi­ind şi de d. O. Theodoreanu Iaşi. D. I. Atanasiu propune ca preşedinte pe d. I. Mendonicii student în medicină, aplause. D. Herescu student medicină Bucu­reşti propune pe d Bârdescu doctorand în medicină. Aplause. Procedându-se la vot prin apel nomi­nal reuşeşte d. Mendonidi cu mare ma­joritate. Aplause prelungite. D. Mendonidi mulţumeşte in câte­va cuvinte bine simţite de onoarea ce i s’a făcut. Se ridică şedinţa anunţâr­du-se la 2 ore p. m. şedinţa publică. D. Theodor Iamandi student in drept Iaşi ridică un incident ca bacalaureaţii să fie primiţi ca membrii ai congresului. După o vie discuţie la care iau parte d-nii Niculon Dimitrie, Petre Sion şi Panaitescu (Iaşi), N. Dimitrescu, Pan­­tazi etc. (Bucureşti) incindentul se res­pinge. D. Calmuschi student in litere Bu­cureşti, desvoltă conferinţa sa despre Positivismul in Istorie. Cu dicţiunea clară şi facilă conferenţiarul se încearcă Golensul ştiin­ţib­il în Botoşani Sâmbătă dimineaţă, studenţii univer­sitari din Iaşi, in sunetul unui taraf de lăutari şi în mijlocul unei veselii gene­rale, pleacă spre Botoşani, spre a serbă­­tori al XI congres universitar. La Păş­eani fură întîmpinaţî de colegii lor din Bucureşti cu cântecul Deşteaptate Ro­mâne. Strângeri de mână, sărutări, îm­­brăţişări cordiale fură întrerupte de vo­cea metalică a delegatului din Bucu­reşti d. N. Dumitrescu, care urează bu­nă venire şi răspunde delegatul din Iaşi I. Panaitescu, prin câte­va cuvinte bine simţite. La 12 ore şi 35 sosesc în Botoşani. Primirea a fost strălucită. Gara frumos împodobită, toate şcolite cu stindardele lor, precedate de societatea Manca etc. I­. Primar al oraşului, Al. Carp, urând studenţilor bună venire, zice că Botoşă­­nenii sunt mândrii că pot găzdui pentru câte­va zile speranţa şi viitorul ţarei. Răspund d-nii Mendonicii (Bucureşti) şi Panaitescu (Iaşi). Apoi, preşedintele societăţeî «Munca» venerabilul* bătrân G. Vasiliu, emoţionat, cu lacrămile în ochi, într’un discurs admirabil şi ca for­mă şi ca fond, zice că primirea ce se face studenţilor este mai frumoasă de­cât a regilor, căci una este sinceră, a doua impusă.«La suverani se ese cu pâine şi sare, pe voi vă întîmpinăm cu fruc­tul munceî noastre (frumoase buchete de grâu, secară, orz, păpuşoi etc., pres­tate de ţărani), aşteptând de la voi ca acest produs să ne aparţie nouă, iar nu

Next