Lupta, iulie 1894 (Anul 11, nr. 2331-2356)

1894-07-22 / nr. 2348

✓ » ANUL XL­ No. 2348 ABONAMENTE d m ȚARĂ On an ............................................. 40 lei Seare luni..................................................................20 „ Trei luni ...................................................................10 » Pentru învățători pe un an.......................... . 30 a IN STREINETATE în an.....................­.........................................60 Seare luni..................................................................25 Trei luni...................................................................15 Numărul 15 Bani Redacțiunea­­ Pasagiu! Român No. 2. EDIŢIA A DOUA VINERI 22 IULIE 1894 ANUNCIURII Pe pagina DI, 30 litere, corp 7­ ... 1 lefi linia a­n IV „ „ 25 bani linia. Interțe fi reclame , „ .... 2 lei linia Pentru anunciuri a se adresa s LA Administraţia Zárná! — Un numSr vecip 50 I Administraţiunea#As V . Pasagiul Român N­oi* % Bugetul.­­ China şi Japonia. Italia. Franţa. Ecouri. Serbia. Anglia. De la Agapia. BUGETUL Sunt câi­va ani de când bugetul statului creşte mereu. Această creş­tere este foarte naturală, în timpi normali. Activitatea comercială, in­dustrială, se măreşte continuu şi prin urmare şi veniturile statului sporesc. Dar nu tot aşa se întâmplă şi în timpii anormali şi guvernele înţe­lepte trebue să ţie seama de acest lucru. Sunt doi ani, de când criza agri­colă ne bântuie, şi ne ameninţă să con­tinue şi în vara aceasta. Va fi un adevărat dezastru pentru mare parte din agricultorii noştri. Arendaşii şi ţăranii sunt loviţi te­ribil de această criză care să eterni­­sează. Rezultatele ei triste încep să apară deja. De unde până aci, când Statul sau Eforia scotea moşiile la licitaţie să grămădeau sute de concurenţi şi preţurile ereau urcate într’un mod ameţitor, azi sala in care să ţine lici­taţia e pustie şi de unde altă dată erea luptă la supra oferte chiar, azi lipseşte şi oferta. Agricultura atât de căutată la noi începe să fie ocolită. Până ori ori­ce om ajungea să aibă un capital cât de mic să ducea repede să ia o mo­şie în arendă. Ele constituiau minele californiei pentru micii noştri capi­talişti. A rămas aproape o legendă şi fabu­loasele îmbogăţiri, într’un an, din a­­rendăşti. Este incontestabil, că această criză agricolă, va avea efecte asupra bu­getului.­­statul a prevăzut 19.000.000, venit din arendarea moşiilor. Acest venit era sigur altă dată, azi începe să devie problematic. Dar criza agricolă nu se manifestă nu­mai sub această, formă pentru buget. Ea prezintă o lume întreagă de contribuabili sărăciţi, reduşi la cea mai neagră mizerie şi cari în loc să vie să verse contribuţiile lor în casa statului, întind mâna să ceară pâine de la stat. Dacă această stare de lucruri ar mai dura un an sau doi, unde am ajunge cu bugetul statului ? De­si­gur, că sunt unii cari vor zice, n’are statul de­cât să facă economii. Să nu mai facă împrumuturi, să re­nunţe la lucrările începute, să reducă din serviciile publice, să mai fae de la armată, de la justiţie, de la şcoli, etc. etc. etc. Este adevărat că sunt cifre buge­tare cari pot fi, şi chiar ar trebui să fie tăiate, dar nu pentru a se face economii, ci pentru a se crea noi instituţii de care statul nostru are atâta nevoe. Noi nu suntem partizani ai eco­nomiilor, noi nu cerem să nu se facă împrumuturi. Nici­odată nu am atacat şi nu vom ataca un guvern pe a­­ceastă cale. A face economii, desfiinţând ser­vicii publice folositoare, a renunţa la căile de comunicaţie, clădiri şcolare, spitale etc., lucrări începute, pentru că trebuesc împrumuturi şi nu poţi să le faci, aceasta înseamnă să por­nească statul întreg înapoi, înseamnă că orintre progres este imposibil. Când este vorba de bună admi­nistraţie financiară pentru un stat, apoi nu la calculele stârcitului şi ale omului incult şi fără ideal avem să facem apel noi democraţii. Noi suntem de părere, că toate in­stituţiile de care are nevoe un stat, trebue să se înfiinţeze şi nu numai să se creeze, dar încă să li se dea şi toată desvoltarea necesară. Şi guver­nului, ca să merite numele de guvern priceput, capabil şi bun administra­tor al finanţelor şi bogăţiei statului, i se impune să găsească resursele ne­cesare pentru acoperirea tuturor ch­el­­tuelelor ce se cer. Este adevărat că cel mai fenome­nal ministru de finanţe, dacă ar fi adus la noi, în timp de criză nu ar fi capabil să urce veniturile statului şi să facă faţă la toate cheltuelele pe care le cere dezvoltarea organizaţiei serviciilor publice, care se impune în mod imperios. Şi vina stă în sis­temul nostru de impozite. Ne am făcut datoria şi am arătat de la apariţia ziarului nostru, că dacă nu se va reforma impozitele noastre, bugetul statului va fi incapabil in­­tr’o zi, nu să facă faţă la noile chel­­tueli, pe cari le va cere desvoltarea statului, dar nici chiar să acopere cheltuelele ordinare. Şi lucrul acesta este pe cale să se realizeze mai repede de cât credeam noi. Vedem deja că o mare parte a populaţiunei ţărei, va fi pusă în im­­­posibitate să-şi plătească dările şi mai mult de­cât atâta, una din cele mai principale artere ale budgetului, în­cepe să se atrofieze. După noi, democraţii, situaţia a­­ceasta, care se va înrăi pe fie­care zi mai mult, nu poate să fie schim­bată, de­cât reformându-se actualele impozite. China şi Japonia Luptă navală.—Scufundarea vaporului Chenyen. Londra, 31 Iulie.—Se anunţă din San­­gai «Agenţiei Reuter» ca după nişte ştiri private din Tien-Tsin cuirasatul chinez «Chenyen», vasul cel mai mare şi cel mai modern al marinei chineze, a fost scufun­dat ora de către Japonezi. Se asigură că alţi doi încrucişători, mari chineşti con­struiţi probabil de Armstrong au fost prinşi sau nimiciţi de japonezi. Sangai, 31 iulie. — Printre europenii ucişi pe bordul lui «Kowshing» se afla căpitanul Honnecken, fost ofiţer german, care de 25 ani era în serviciul Chinei şi ocupa o posiţie însemnată. Londra, 1 August. — Se vesteşte din Sangai la «Agenţia Reuter» că japonezii ar fi atacat poziţiunile chineze, pe alăturea de Yachan, însă ar fi fost respinşi cu mari pagube. Perderile chinezilor ar fi puţine. Japonezii voesc a retrage trupele lor din Seul pentru a întări armata lor pe lângă Yachan, Londra, 1 August.—«Agenţia Reuter» anunţă, că Japonia a declarat în mod for­mal rasboia Chinei şi a avizat ieri pe re­prezentanţii puterilor străine la Tokio. Guvernul englez va proclama neutralita­tea sa şi va face fără întârziere cele de trebuință pentru apărarea intereselor en­gleze. X­T­­A. XI­X .A. Remaniare ministerială. — Starea de asediu în Sicilia.—împuşcarea Guvernorului general. — Asasinul lui Bandi. «Le Temps» primeşte de la corespon­dentul său din Roma, ş­irea că d. Crispi va profita de vacanţa parlamentară, pen­tru a face o mică remaniare ministerială. Generalul Mocenni şi d. Calenda de Ta­­vani, au să fie scoşi din minister. Moti­vele sunt: primul nu are destulă autori­tate în armată,, iar cel de al doilea a fă­ cut în Cameră, asupra chestii bisericeşti, declaraţii cari n’au plăcut d-luî Crispi. Portofoliul justiţiei îl va lua d. Baraz­­zuoli, care este acuma ministru al agri­culture!. — Ziarele oficioase italiane nu spun nici un cuvânt despre starea de asediu din Si­cilia. Generalul Mora di Lavriano, co­mandantul din Sicilia a fost la Roma şi a avut mai multe convorbiri cu Regele. Generalul a spus, că nu este bine să se ridice starea de asediu, până ce nu se vor lua măsuri serioase pentru înlăturarea te­ribilei mizerii, care bântue populaţia. Şi până acum, d. Crispi nu se gândeşte de­cât la combinaţii ministeriale. Este în­­tr’adevăr îngrozitoare mizeria din Sicilia. Să spune că Regele chiar, când primea ştiri despre sângeroasa represiune a miş­­cărei din Sicilia, a spus către mai multe persoane care se dusese să’l vadă la Chui­­rinal, următoarele cuvinte : «Este grozav de dureros să reprimi miş­cări cari au fost provocate de foame şi de mizerie. Sunt zdrobit şi ’mi e necaz pe mine, că n’am putut, s’au n’am ştiut, să fac nimic până acum, pentru o populaţie, cari ori ce s’ar zice, este devotată di­nastiei.» Roma, 31 Iulie.—«Agenţia Ştefani» pri­meşte din Cane, ştirea că un necunoscut, a tras o lovitură de puşcă asupra guver­­norului general, care a fost rănit la cap, însă foarte uşor pe cât se asigură. Guver­­norul general se găsea la ministrul de fi­nanţe, într’o cameră din etajul de jos, a cărei fereastră era deschisă. Lovitura a venit de pe dinafară. Nu se poate şti dacă e vorba de o resbunare personală sau de vre­o crimă politică. Livorno, 31 Iulie. — Visitiul familiei Bandi şi alţi martori puşi în faţa lui Luc­­chesi a recunoscut pe acesta de asasin al d-lui Bandi. FRANCIA Regele Greciei. — Casimir P Périer la castelul Pont-sur-Seine.— Comisarul din Cette. Paris, 31 Iulie.—Regele Greciei a sosit dimineața la Aixles-Bains. Paris, 31 Iulie. — D. Casimir Périer, președintele republicei şi D-na Casimir Pé­rier au sosit la 5 ore seara la castelul Pont­­sur-Seine, unde iau reşedinţa. Ei au fost foarte viu aclamaţi la plecarea din Paris şi la sosire. Paris, 31 iulie.— Comisarul central din Cette a fost revocat, de­oare­ce ancheta a demonstrat că poliţia locală a lăsat în­tot­dea­una necunoscută administraţiei re­­sultatul perchizițiunea făcută în Aprilie trecut la domiciliul lui Caserio. IE­C­O XI XI­I De peste munţi. Iată ştirile pe cari le găsim în «Tri­buna» relativ la întemniţarea iubiţi­lor conducătorii ai românilor de peste Garpaţi: Vaţ, 28 iulie. — Sosiţi destul de bine. Nici un incident neplăcut. Am fost imediat la director, care ne-a primit amabil, dându-ne o hârtie, odată pentru tot-d’a­una, ca să ne putem visita bărbaţii de la 9 — 12 şi de la 2—5 d. pr. Acum la 2 ore mergem să le facem prima visită în odăiţele lor. Silvia Barcianu •. Cluj, 28 Iulie n. — Lucaciu şi George Pop de Baseştî au sositţ astăzî es­­cortaţî de jandarmi. Mâine dimineaţă vor fi escortaţi împreună cu Raţiu la Seghedin. Cluj, 29 iulie.— Raţiu, Lucaciu ! Coroianu au fost escortaţi cu jandarmi zi dimineaţă la 5 ore spre Seghedin. Cu ■celaşi tren au plecat d-na Maniu, sora domnului Coroianu, d-na Hossu (Longin), fica domnului Pop de Baseşti şi domnul (frwnonm­n. Seghedin, 29 iulie (Seara).­­­D-nii Dr. I. Raţiu, Dr. V. Lucaciu şi I. Coroianu sosiţi­­în pace. După presen­­tare la direcţiune, ei au fost duşi la închisoare. Aici au fost puşi în des­­părţăminte separate aşa că nu se mai pot vedea. A­u intrat cu resignaţiune bărbătească. Iată ultima telegramă ce d-na Emilia Rațiu a primit de la venera­bilul d-sale soț. Seghedin, 31* Iulie n.—Ieri la 5 juni. am intrat în temniţă. Ne-au fus pe fie­care separat. Brumul până aici a fost foarte obositor. Suntem trataţi conform tratamentului pus în vigoare astă-toamnă. Salutări tuturor amicilor. Dr. Raţiu ■■■— S­vonul despre împuşcarea d-luî dr. Vasile Lucaciu a făcut o ne mai pomenită impresie în lumea româ­nească. De alaltăeri şi până azi o mul­ţime de telegrame ne-au sosit. In toate se întreabă de soarta aprigului luptă tor. O dovadă despre marele interes şi iubirea caldă, pe care românii le-au ţaţă cu iubiţii noştrii osândiţi. ■yA­v îndată ce s’a primit azi în Si­­biiu ştirea, că d. Raţiu, venerabilul nostru conducător, a intrat în temniţă, toţi amicii şi stimătorii sei’l-au­ adre­sat telegrame, dorindu-î sănătate, pen­tru a putea suporta osânda grea cu care a fost lovit pentru a neamului iubire. Din străinătate: ■­­Din Philadelphia­­să anunţă moartea generalului Pleasanton, în vârstă de 84 ani Acest general este autorul unei teorii despre efectul cu­lorilor asupra sănătăţei care a făcut un­­sgomot teribil în Statele­ Unite pe la 1878 când a publicat cartea sa, în care susţinea, că lumina albastră în­lătură diferite boale. Atunci s’a produs în America, ne­bunia sticlelor albastre. Foarte mulţi proprietari au înlocuit geamurile in­colore cu geamuri albastre. Generalul Pleasanton, făcea experi­enţe încă din 1861, asupra anima­lelor şi a bolnavilor şi să spune că se obţinuse rezultate admirabile. De alt­fel teoria sa nu poate să fie cu totul nefundată, pentru că mai mulţi savanţi, continuă experienţele începute de reposatul general. Din ordinul imperial, iunera­­riile arhiducelui Wilhelm se vor face azi joi, după amiazi la biserica Ca­­pu­ţinilor. Corpul va fi transportat mâine seară din Bade la Viena. S-au depus coroane din partea Împărătesei Elisabeta, a prinţului Bulgariei etc. Consiliile municipale din Viena, din Budapesta şi din alte oraşe au expri­mat condoleanţele lor. Ziarele publică necroloage călduroase. Telegrame de condoleanţe sosesc din toate părţile: una a sosit din partea împăratului Germaniei, una de la Ţar, alta de la regele Serbiei. împăratul Krantz-Iosif va sosi mâine seară. SERBI­A. Răsbunarea lui Milan. — Darea în ju­decată a cabinetului radical Viena, 31 Iulie. — Se vesteşte din Bel­grad la „Corespondenţa Politică“ că instruc­ţia procesului pentru înaltă trădare contra cabinetului radical, e terminată. Afară de vechii miniştrii, vor fi acuzaţî, de asemenea, pentru înaltă trădare de către ministerul public, d. Ranko Taisici, vechiu deputat, preşedintele clubului radical, d. Sima Dja­­covici, secretarul consiliului din districtul Kragujevatz şi d. Alexandre Zujovicî, vechiu institutor şi primitor de impozite. ANGLIA De la camera comunelor.--Chestia arendaşilor expulsaţi.—Aface­rea Pamirulul. Londra 31 Iulie. — Camera comunelor. Sir Harcourt, a propus o resoluţiune după termenii căreia discuţiunea birului privitor la arendaşii irlandezi expulsaţi trebue să se termene la 9 August. D. Balfour combate propunerea şi formulează o alta, prin care exprimă părerea de rău că guvernul caută a rezolva în grabă problemele cele mai con­troversate a chestiunei agricole irlandeze. D. D. Balfour şi Chamberlain declară, că nu vor mai lua parte la discuţie dacă propu­nerea Harcourt va­ fi primită. Camera după ce a respins cu 217 voturi contra 174 pro­punerea Balfour, a adoptat propunerea Har­court. Londra 31 iulie.—Sir Grey a comunicat Camerei comunelor, că negocierile cu Rusia în privinţa Pamirului sunt spre sfârşit şi că resultatul este satisfăcător. DE LA AGAPIA (Corespondenţă specială a „Luptei“).­ ­ Mulţi vizitatori ai monastirei Agapia, ispitiţi de frumuseţea priveliştilor ei, au luat, după vremuri, condeiul în mână şi au încercat să o descrie în tot ce are ea mai frumos şi mai superb. Ei au înfăţişat cetitorilor de ziare, dor­nici să respire un aer proaspăt şi sănă­tos, dealurile înalte, acoperite cu păduri de brad tot­dea­una verde, potecile tăinuite şi umbroase, de-a lungul cărora, cu câte o carte în mână şi întorcând mereu filele pe care nu le cetesc, stau pe bănci zâne cu ochi înfiorători de frumoşi, visătoare la fericiri de abia întrevăzute ; apoi răsări­turile şi asfinţiturile de soare, excursiu­­unile ce să organizează din când în când în împrejurimi; — într’un cuvânt, toate distracţiile şi tot farmecul vieţeî acesteia de munte şi de monastire. Şi dacă nu m’aşi fi gândit la toată proza câtă s’a scris despre această­­ poetică lo­calitate, de sigur uriaşi fi simţit şi eu ten­tat,—ba chiar obligat,—să încerc a o des­crie. Căci, într’adevăr, Agapia e una din monastirile cele mai bine şi mai frumos situate ; şi înconjurată, cum e, de ceaiuri a­­coperite de brad, cu pădurea în imediată vecinătate, având un pârâu limpede şi ră­coros,—ea oferă vizitatorilor înlesniri şi avantagii mari, aer curat şi dătător de sănătate, posibilitatea de a face băi foh! şi câte naiade vesele nu-şî arată farme­cele, cu oare­care ostentaţie, de două ori pe zi, dimineaţa şi seara, la băile de pe părâul !) — apoi plimbări şi escursiuni, o viaţă eftenă şi o linişte întreruptă numai din când în când de toaca şi clopotele ce­lor patru biserici, care chiamă pe măi­cuţe la rugăciune de patru ori în două­zeci şi patru de ceasuri într’un cuvânt tot ce poate dori omul obosit de munca de peste an şi sătul de atmosfera stricată a oraşului... * * * Anul acesta vizitatorii nu sunt mulţi, dar totuşi destui ca să nu ni să urască. Aşa, în treacăt, vom cita : D- na şi d. ,V­a­­huţă, d-na şi d. Stavri, d. Eugen Brote, d. Matei Cantacuzin, familia Gramaticescu, d-nii profesori Cociu, Sardin, Bântânaru, Stanciu, d-na Bonachi, d-soarele Cerchez, d. loan N. Roman, d-na Bărcășeanu, fa­miliile Sculy Logothetides, Hina, C. Mic­­lescu, Stavrică, T. Asian, Milie, T. Bu­­rada, Sideri, Brăescu, d-nele Grigorescu, Constantinescu etc. — afară de populaţia flotantă, căci este şi aci o populaţie flo­tantă, compusă din vizitatorii şi excur­sioniştii, cari vin, fie de la Târgul Neam­ţului, fie de la mănăstirile din împreju­rimi, ca să petreacă o zi, două, la Agapia. De altmintrelea multă lume a trecut pe aice, şi în ultimele timpuri mănăs­irea a fost vizitată de o mare parte a poeţilor şi prozatorilor noştri de valoare. Să nu mai mai pomenim de iubitul poet A. Vlăhuţă, care de câţî­va ani îşi petrece aci lunile de vară ; pe o bancă găsim iscălit cu cre­ionul pe Barbu Ştefănescu Delavrancea, în alt loc pe L. I. Caragiale în slove gre­ceşti (para­dâ­­ce în slove greceşti?...) A­ cuma chiar, pe lângă Vlăbuţă, mai sunt în Agapia, dintre poeţii şi scriitorii cu­noscuţi : Arthur Stavri, Ioan N. Roman, E. Aslan şi alţii. * * * Trebue să mărturisim însă că in anul acesta suntem cu mult inferiori altor ani în ce privește calitatea vizitatorilor, con­siderată sub alt raport. Nu mai departe anul trecut, Agapia a avut cinstea să primească vizita câtor­va nobili de cea mai veritabilă sursă, cari (pentru a nu se pierde amintirea onoră­­toarei lor treceri pe aici) au avut fericita inspiraţie de a-şi lăsa numele săpat pe băncile înşirate în jurul poenelor ori de-a lungul aleelor. Copiez, la întâmplare, câ­­te­va nume: Georges de Serdes, Enache de Yâlco, Théodore de Botta, Pompilius de Monar (Brăila 1893) . . . Acum doi ani un alt onorabil fante-ca­­valer, care iscălea lEttiens de Jovipal» băgase mănăstirea in spărieţi. Contele Ettiens moştenise vre­o patru mii de lei, — şi pe urmă . . . traia neică pe banii babacă!! Cu o oare­care îngrijire el întreba peste tot locul şi de toată lu­mea (şi numai aşa­, ca să ştie) dacă 10 mii de lei îî ajung pentru o lună la A­­gapia,—fireşte, cum ştie să trăiască dum­nealui, când se pune; căci de ! dumnealui plătea o dulceaţă 20 de franci, dumnealui arunca banii în drum, pe fereşti... (şi

Next