Lupta, iulie 1922 (Anul 2, nr. 158-183)
1922-07-22 / nr. 176
. Anul II, No. 176 Director Politic CONST. MILLE ABONAMENTUL Pe 12 Iuni . , . . . • , , 200 le. Pe 6 luni « i * « « ' * p . 100 lei Pe 3 Iuni » . . « . * a 60 lei REDACŢIA ŞI ADMINISTRAŢIA, BUCUREŞTI, STR. SĂRINDAR 12 LIBERALIS SI PRESA * Unui partid reacţionar si cu apucături abuzive si despotice totdeauna i se pare că impopularitatea de care se bucură se datoreste presei. Punându-i botnită el speră că si apucăturile lui vor putea să nu fie date pe fată. De aceia liberalii dela 1876 încoace, totdeauna au conspirat contra libertăţei presei. La 1884 când s’a modificat Constituţia, libertatea tiparului a fost apărată de democratul C. A. Rosetti contra reacţionarului I. C. Brătianu. Libertatea presei a fost clar salvată Acum liberalii revin din nou împotriva presei şi astfel speră că încătuşând-o, reputaţia lor bine meritată de reacţionarism şi apucături sălbatice va putea să dispară. Să-mi dea voe confraţii mei să nu văd în chip aşa de trainic noua încercare a liberalilor de a sugruma presa. Mai întâiu este de văzut dacă ei vor avea acest curagiu. Din al doilea punct de privire, toate măsurile lor vor fi ineficace ca să oprească în loc mersul lucrurilor şi răspândirea ideilor. Ce ? Regimul draconian al presei a împiedicat oare ca să cadă capul lui Ludovic al XVI-lea şi să nu fie proclamată revoluţia ? Şi mai apd acelaş regim n’a putut înfrâna revoluţia dela 1830 şi 1848 în Franţa şi tot acolo regimul odios al presei de sub imperiul lui Napoleon al IlI-lea, n’a folosit nimic, căci acest regim a căzut şi repu- blica s’a proclamat- Dar în Rusia? Reeim al presei ca sub regimul moscovit nici că s’a pomenit. Şi el totuşi n’a putut împiedica ca acest imperiu să se prăbuşească. Dar chiar în România arestul preventiv si cenzura de sub domnia lui Cuza-Vodă si în primii ani ai domniei lui Carol I-iu nu a putut folosi nimic. Pe lângă poliul acestor măsuri, a mai venit si ridicolul care să-l acopere în ziua când Orăsanu isi trimise la Văcărești salteaua si plapoma înainte de a veni el singur fiindcă scrisese ceva împotriva Domnitorului. Dar C. A. Rosetti nu a scos „ROMANUL“ atâta vreme sub cenzură ? Nu am fost noi de la 1916 până la 1919 sub acelaş regim ? Ei si ? Asta nu ne-a împiedicat a spune liberalilor că sunt niste tâlhari si când n’au ce fura mai mult pungasi de buzunare ? *. Prin urmare nu regimul presei va opri impopularitatea unor oameni si a unui partid-Eu prefer un regim restrictiv al presei, unui regim absolut liber. E o preferință personală. II prefer pentru că vorba scrisă are mai multă valoare când tu ştii şi publicul ştie că de pe urma ei poţi căpăta închisoarea. Şi închisoarea când o regulă generală devine un fel de sport care nu face rău decât celor cari te-au trimis la puşcărie. Când Orăşanu a trimis salteaua şi plapoma la Văcăreşti, înţelegeţi ce hohot de râs a cuprins publicul şi ce sancţiune a mai avut osândirea lui. Se poate discuta serios această chestiune se pot emite principii, se pot cita autori, se pot face studii savante, se poate pune în contradicţie cu ei înşişi jurisconsulţi versaţi cum e de pildă onor d. C. Dissescu, se pot face multe si mărunte mai ales astăzi când suntem în plină vacantă si binecuvântăm guvernul care ne-a adus acest subiect în discutiune. Dar la ce bun ? Principiile nu se mai discută. A trecut moda acestor discutiuni savante. Faptele interesează si interesul de partid. Or, liberalii cred că presa le-a făcut si le face impopularitatea si ei mai cred că punându-i botnită, vor scana de această belea de această gaită care se tine scara de toate fantele lor rele si dăunătoare binelui public.Dar dacă e vorba de savantlâc, aide să discutăm si din acest punct de privire libertatea mesei si încercarea liberalilor de a o strânge de gât. Fc mâine, dai’... CONST. MILLE SPECULA IN VILEGIATURA -- Dar la Bucureşti . Nici o cucoană n‘a plecat mai repede şi mai cu plăcere în vilegiatură cu cucoana Specula, rudă bună cu îmbogăţitul de răsboi, cu ,,Aprovizionarea“ Şi cu „Refacerea“. Din toate staţiunile balneare şi climaterice vin ţipete disperate contra hotelierilor, proprietarilor de vile a restauratorilor, măcelarilor, băcanilor, brutarilor care îşi bat joc de toate preţurile exagerate de până acum, trecând peste ele şi luând,, o sută de Piei nenorociţilor care au nevoie să-şi caute de sănătate La Mehadia un fel de bucate la birte 20 de lei, la Buşteni un kilo de carne 16—18 lei, la Dorna o odaie cu un pat 120 de lei pe zi, la Poiana Ţapului o odăiţă de han 100 lei pe zi. Guvernul liberal, în inalta economie politică a d-lui Vintilă Brătianu, a crezut că momentul a sosit spre a lăsa libertatea deplină a comerţului Avem deci libertatea complectă a jafului sub ochii impasibili ai guvernului şi spre sporirea bacşişurilor pentru administraţie şi poliţie. S-a crezut că emigrarea Populaţiei din Bucureşti, către localităţile de băi şi vilegiatură va scădea pe vacanţă preţurile alimentelor în Capitală, care va fi mai bine aprovizionată. Aşa. De o săptămână încoace, gospodinele s-au întors de 3—4 ori din piaţă negăsind carne, imediat păsările au ajuns 45—50 lei perechea de pui, 80—90 lei perechea de boboci de gâscă., de două săptămâni nu se găseşte un pic de untură pe piaţă, zarzava,tul e inabordabil, un pepene galben e 45 până la 60 de lei — şi toate acestea nu au nici o urmare din partea celei mai incapabile şi mai lipsite de autoritate administraţii comunale pe care a avut-o Bucureştii. Să, aşteptăm — căci răbdarea românului e fără de margini — şi o să vedem şi mai frumoase lucruri! Amnestii Moua Capitală descentralizarea Silex DUŞURI De când cu amnestia, ziarele nu mai contenesc cu veşti de asasinare a amnistiaţilor. — Măria-ta, Măria-ta, retrageţi amnistia, căci altfel nu mai scapă unul cu viaţă Domnul Corbescu va socoti trecerea autorităţilor în altă Capitală, drept un afront personal ! Dacă chiar miniştrii, cari nu se dau jos din automobil, fug de Bucureşti — ce să mai zică bieţii cetăţeni, poporul suveran ?... S’a cerut pentru pacificarea Basarabiei, ca administraţia să fie făcută de oamenii locali pricepuţi. Apoi de aceia am făcut unirea cu Basarabia, ca să nu putem trimite şi noi acolo măcar vre-un general, vre-un prefect, vre-o amnistie, vre-un jandarm cu experienţă din vechiul regat ? ! Omul cu mască BULGARIA LA MAREA EGEE „Observer", un mare ziar ministerial, englez, care apare Duminica la Londra, constată de curând pentru Bulgaria necesitatea de a avea un debuşeu la marea Egee. Bulgaria nu este mulţumită. D. Stamboliinsky spunea la Genova : „Un veritabil debuşeu la marea Egee nu va fi posibil şi eficace, decât dacă ar fi situat pe teritoriul nostru, sau cel puţin pe un teritoriu internaţional sau autonom şi neutralizat“. Este sistemul coridorului, opus sistemului garanţiei internaţionale. Nici unul din aceste două sisteme nu ar funcţiona bine, şi nici o societate a naţiunilor nu ar putea să facă să funcţioneze pe unul sau pe celălalt, dacă ar exista un spirit de ostilitate între bulgari şi greci ,,Bulgaria,—spunea d. Stambolinsky la Genova, — face apel la generozitatea puterilor victorioase şi aceea a statelor vecine, pentru a obţine preţiosul lor sprijin". Iată spiritul care ar contribui mai bine să realizeze revendicările legitime ale Bulgariei. Un argument care ajută totdeauna, sau care ar trebui să ajute totdeauna la rezolvirea problemelor balcanice, este certitudinea că un Tertiug gaudeus se prepară să profite de ceartă. Afară de cazul când Bulgaria şi Grecia, cu ajutorul aliaţilor, nu ajung să se înţeleagă asupra chestiunei unui debuşeu bulgar la Marea Egee, profitul va fi al Turciei. Dar nu sunt dificultăţi. Toată lumea e de acord asupra principiului. Rămâne să fie aplicat. „Le Temps“ comentează. Desigur că Bulgaria trebuie să aibă un debuşeu la Marea Egee. Dar tocmai pentru că problema trebue rezolvită, nu are nimeni dreptul să o falsifice sau să o escamoteze. A pretinde că se vor aranja relaţiile greco-bulgare fără o pace greco-turcă, a pretinde că se va organiza un debuşeu bulgar la Marea Egee fără a fi trasă frontiera europeană a Turciei, ar fi să se înceapă manevre tot atât de puţin lăudabile, pe cât de infructuoase. In realitate, detenta greco-bulgară este imposibilă, atât timp cât va dura războiul greco-turc, fiind că orice concesie a Greciei ar părea involuntară bulgarilor, şi fiindcă orice rezistenţă a Greciei nu le-ar părea decât provizorie.A promite bulgarilor un debuşeu la Marea Egee, înainte de a le putea spune unde va fî frontiera Greciei, însamnă a le ţine discursuri absolut zadarnice. Nu sunt două chestiuni independente în Tracia, una care ar privi debuşeul bulgar şi alta viitoarele frontiere. Există o singură chestiune a Traciei şi această chestiune va fi imposibil de rezolvit câtă vreme se va încerca să fie tranşată bucată cu bucată. GRANATE LIBERTATE Da, fratele Vintiilă socoate că presa se bucură de o prea mare libertate. In braţele mele, frate Vintilă căci suntem de cel mai perfect acord! Până când această ticăloasă presă va continua să arate că d-ta ca ministru de finanţe înlesneşti toate afacerile „Băncii Româneşti“ al cărui administrator-delegat eşti şi azi, d-ta fără de aprobarea căruia bănea nici azi nu cumpără o peniţă klapsă . O presă care îţi reproduce azi articolele pe cari le-ai scris ori despre „Reşiţa“ şi te pune astfel pe două coloane, e o presă căreia nu trebue să i se acorde altă libertate decât aceea de a scrie că ghişeul „Băncii Româneşti“ e un altar. iar Vintilă Brătianu un apostol al Neamului! DEŞCA Salvarea Austriei fostul ambasador al Statelor Unite vede salvarea falitei Austrii într-o asociație financiară austro-franco-anglo-americană pentru reorganizarea căilor ferate austriace. N. MORGENTHAU I c. r. R. ? O discuţie aprinsă s’a iscat intre fostul si actualul ministru de comunicaţii: — Cine a refăcut căile ferate ? Guvernul Averescu, ori Guvernul Brătianu ? Ţara stă stupefiată de atâta inconştientă si obrăsnicie. Ba a clătit miliarde, a văzut urcându-se pe fiece zi tarifele de călători si transporturi, continuă a călători de culoare, ne scările si acoperişurile vagoanelor, iar ne când suvernul se laudă că va transporta la toamnă 300 de mii de vagoane urâtte In străinătate, nodurile neinspectate cu lunile si cu anii se prăbuşesc, comunicaţiile se întrerup, iar cei răspunzători de halul acesta al C. F. R., în al patrulea an după răsboiu, se încaeră în polemici spre a stabili cine are meritul de a fi refăcut C. F. R. o ruşine, care trebue acoperită cu huiduelile între cei ţări, dela un capăt la celalt. SATURN. t Plouă, se consolidează, nu plouă,se scufundă Buletinul serviciului meteorologic exasperează de câtva timp guvernul. Sau astronomii fac zilnic zile fripte guvernului, o fi supărat d. Coculescu? sau Dumnezeu nu este tocmai un soldat disciplinat al partidului liberal care pretindea că-l are înscris in registrele sale. Trebuie negreşit ploaie, pentru salvarea porumbului. Dacă mai confirmă seceta câteva zile porumbul e în primejdie, tocmai hrana ţăranului care a muncit atât pentru frumoasele lanuri de grâu, pâinea orăşenilor. Dacă se va întâmpla, nenorocirea să pierdem recolta de porumb se evaporează câteva miliarde, după calculele statisticianilor oficiali — Cinci sau sense miliarde mai puţin răstoarnă toate combinaţiile financiare ale d-lui Vintilă Brătanu. lată ce mea să zică să faci o politică financiară băbească, să stai cu ochii la cer, să aştepţi ploaie la zi, să-ţi alcătueşti combinaţiile financiare pe o bazămeteorologică, R. P. Să fugim îQ politică REGELE BOEME! Regele boemei a fost îmnormintat de curmă la cavoul familiei din cimitirul Père-Lachaise. Se numea Adalbert Biart de Gherardine, nume istoric, moştenit din strămoşi de nobleţe bretonă. Regele boemeis’a fixat de tânăr în cartierul latin. Era student la facultatea de litere şi reuşi, — după o viaţă universitară plină de petreceri şi totuşi studioasă, — să-şi ia licenţa. „Poet, savant şi călător“, cum i-ar fi zis Cyrano de Bergerac, globe-trotter şi comedian, veselul rege peregrină prin Belgia, Spania şi Austria, dar nu puia să reziste atracţiei cartierului latin şi se întoarse la Paris. Aci, îşi reîncepe viaţa de cafenea, când între două discursuri bufe şi două ţapi de bere, scrie midinetelor poeme pentru 59 de centime, în studenţimea cosmopolită a berăriilor din cartierul latin, regele boemei a cunoscut desigur mulţi români, cu care în timpul războiului şi după, a discutat diplomaţie de cafenea. Dar în acele discuţii, nu rareori regele boemei a ridicat ditirambice — dar sincere — toasturi, pentru amiciţia franco-română şi hegemonia morală a latinităţii. Trăind din pateurile şi balbele oferite de prieteni, regele acesta spiritual te răsplătea cu nebuniile lui şi cu firea lui deschisă şi prietenoasă. Azi, boema moare, sufocată de asprimea traiului, de munca abrutizantă pentru pâine, de luxul parveniţilor. Regele boemei a fost poate cea din urmă şi cea mai pură fiinţă margeriană. SANDU VORNEA . FARSA Capitalei S’au refăcut toate, totul e normalizat şi acum nu ne-a mai rămas decât să discutăm unde trebue să mutăm Capitala, căci România nouă are nevoe de o altă Capitală precum are nevoe de o nouă Constituţie. Treburile merg prost fiindcă n’avem o Constituţie nouă şi fiindcă avem Capitala pe malurile Dâmbovitei si nu în Carpati. Dar să lăsăm glumele. De unde svonul cu mutarea Capitalei ? In legea chiriilor d. Jean Th. Florescu n’a introdus nici o clauză în această privinţă- Cum vom muta dar Capitala fără nici un text formal de lege ? Când s’a realizat unirea oamenii noștri politici au vorbit între ei atunci că ar fi bine cu vrejma să ne gândim la o altă Capitală mai la adăpostul vre-unei agresiuni într’un viitor răsboiu. S’au emis atunci diferite păreri și regretatul Take Ionescu a fost de părere ca atunci când vom putea realiză mutarea Capitalei s’o instalăm la Brașov pe al cărui platou se poate construi un oraş modern. Dar până când ne vom putea permite luxul de-a ne gândi măcar la mutarea Capitalei ne vom răsfăța încă multă vreme de malurile Dâmboviţei. Chestia mutărei Capitalei este deci de domeniul fanteziei. A. B. mutare! Lenin a fost ucis ? roma, 20. — Un cores pontierai de ziare din sta*kholm asigura ca Lenin a «fost ucis, aruncat în râul D în cursul călătoriei sase In caucaz. Delegafiunea so*vietică desnunie această știre. * „Times“ află din Rigă ci delegațiunea sovietica din acel oraș, desmînîe în mod absolut atentatul împotriva lui Lenin LENIN . Sâmbătă 22 Iulie 1922 . Director: EMIL D. FAGURE PUBLICITATEA Se primeşte direct la Administraţia zidului şi la toate Agenţiile de publicitas 1 LEU NUMĂRUL IN ŢARA 2 LEI IN STRĂINĂTATE CREIONUL ACTUALITATE mnUfTITTfll I Ilii llll|i|||||i |||||||||||iEI|i|imimia I I I Aprovizionarea Capitalei — s&*l tăiem pe primar, dacă r*, *e taie nici boi, nici vaci! a e Prin „noi-înşine* Pentru „noi-înşine"! Ce spune un apărător al liberalismului, într’o revistă ştiinţifică SAU S’a făcut multă zarvă în presa noastră cu prilejul Cuvintelor aruncate în vântul ţării de d. Vintilă Brătianu. S’a crezut — şi unii mai cred şi azi — că formula magică „prin noi-înşine“ ar cuprinde în esenţă un întreg sistem de gândire politică şi deci de organizare a ţării. Cuvântul lui Brătianu a prins, din mai multe pricini pe care le vom vedea îndată. Trebue să recunoaştem însă numaidecât că formula a trăit cât trăesc — vorba poetului — trandafirii, răstimpul unei dimineţi. „Prin noi înşine“ a fost totuşi o formulă fericită. Am spus că multe persoane (unele de bună credinţă) s’au agăţat de această formulă ca înnecatul de un fir de pai. pentrică de la întemeerea României moderne s’a făcut un nemaipomenit caz de reformele noastre europeneşti care au făcut de râs ,,Belgia Orientului“ nu numai în toată opera satirică a lui Caragiale dar şi în cele mai umile forţe umoristice ale vremii. „Prin noi înşine“ a venit la timp!... Se părea că toată vina dezastrului o poartă străinătatea — care are maşini are bani, are pricepere— iar nu acei care nu au ştiut să atragă în folosul ţării toate aceste bunuri. S’a scris adeseori că ţările înapoiate au nevoe de ţările înaintate, pentru a-şî pune în valoare bogăţiile naturale, că altfel aceste bogăţii naturale sunt ca şî inexistente- Dar s’a uitat prea lesne. Intr’un studiu intitulat Revoluția burgheză în România, publicat de d. St. Zeletin în ,,Arhmv pentru studiul șî reforma socială“, autorul demonstrează la date istorice că nașterea R/.na_ niei Moderne se datorește .w_ dorii comerciale a burghez ei en~ glese, care avea nevoea*cranele noastre. Englezii au Pana la Constanta cu măr dni, au creat nevoia unificării drumurilor de uscat şî decla ^mrn Principatelor—și au sficat întru totul vechile relatUni privilegii, creând o burghezie national—ro— revoluţionara, ti. C. BrătiS-tatăl a fost din acest punct de vedere un revoluţionar. România a suferit o perioadă ntreagă absolutismul bancar—şi deci politic — al burgheziei celei noi care se crea, şi în afară de revoltele agrare, a fost naşterea cea mai liniştită a vreunei asemenea burghezii în Europa. Dar azi nevoile cer să trecem de la mercantilismul bancar la industrie proprie, la valori de creaţiune, fără de care valori rămânem înapoi. Avem acum o frumoasă piaţă internă. Dar ex nihilo, nihil!.. „Cercetarea istorică dovedeşte că peste tot burghezia e creaţia străinilor, aceştia aduc atât Capitalurile necesare cât şi priceperea pe care nici o ţară nu o are la început. Trecutul naţiunilor înaintate învaţă CEIA CE INTERESEAZĂ O TARA E FUNCŢIA SOCIALA A CAPITALULUI, NU NAŢIONALITATEA INDIVIZILOR CARE MIMESC CAPITALUL“. Indivizi se topesc în massa populatei, industriile rămân. . Astfel şi au creiat civilizaţiile, împrumuta net una delatalta, Olanda, Anglia Franţa, Germaina, Statele- unite. Să facă România excuitie dela această mare lege a Foriei?... Prin ce cap a trecut, a puht trece o asemenea aberaţie? Şi imit s’au putut găsi oameni, et se creadă în asemenea exclocheri istorice?.. „Prin noi-înşine“ n’are nici un înţeles, — sau are unul dezastruos!.. El trebue schimbat î „Pentru noi-înşine“ şi atut are un înţeles — înţelesul ,pe care l-au avut de o jumătate de veac încoace, toate faptele artidului liberal. . /• • I.STOR 41 Intrevsdrea Maniu-brga Publicăm ÎD,'omni ’darului o interesantă/.* întrevedere, tată d-nu lozwf*.“* Dacă /esnondentul nostru a luat exact impreslile asupr acestei întrevederi — si c”esnoude ntul nostru e de ,,eiu foarte bine informat— pordul dintre d-nii Maniu si orna nu s’a nutut stabili si deci coalizarea opozitiei asa Dresura o doreşte partidul national întâmnină dificultăţi. De sîuur că adversarii acestei coalizări vor iubila, cu deosebire amanările dinarhice în frunte cu nuvernamentalii. Era însă de prevăzut că din prima întrevedere dintre acesti doi corifei ai opozitiei nu va iesi un acord, dar nici de ruptură nu poate fi vorba. D-nii lorna si Maniu s’au explicat. Poate că s’au dojenit reciproc, isi au vărsat tot focul nu ca doi adversari, ci ca doi tovarăși de nuntă. Impresia noastră — si sperăm că nu ne înșelăm — este că după această explicație fiecare îsi va lua hotărârea ca în viitoarele întrevederi să se înteleagă. A. W. Chestiunea bunurilor bisericeşti din Rusia Paris 20. — (Rador). — „Le Matin“ află din Roma că Papa a comunicat guvernului sovietic că este dispus să cumpere odoarele bisericeşti confiscate de sooviete, cu condiţia ca ele să fie restituite preoţimei ruse. Guvernul din Moscova nu a răspuns însă la propunerea Papei. in