Lupta, aprilie 1923 (Anul 2, nr. 389-412)
1923-04-01 / nr. 389
b. . ASrnTTT^o; Director ?oUno COMST, MILLE v' \ AROWAMENTTO» F« T$S 1r»1 . . . . '200 Î#* Fe «. kurt • ■ • *'• •' • j|v 100 !«*■ F* 3 Ihhî . . . • 100 lai «•■EBACTXA SI ABSamaitBATflA BUCURESTI, STR. SARIN DAR 12 TOT @OHSHTUTU FAIllOâSA. *. **■O lămurire cu tâlc lit şedinţa Senatului din 22 Martie, raportorul Constituţiunei a întrebat Guvernul cese înţelege prin aliniatul I al art. 131, care spune că adunările («le noi proced IN ACORD cu •Regele ,la modificarea punctelor supuse revizuirei-Ministrul Domeniilor a răspuns : „C* Refiele îşi exprimă „voinţa de » se revizui Con».tîtuţia, prin decretul de con' „vocare a corpului electoral în «scopul de a se alege un parlament revizionist. In al doilea «.râpa, deşi Regele nu coboară «in incinta corpurilor legiuîtoare spre a participa, ca autor «DIRECT al revizuirei totuşi ,„după ce noua Constituţie est© »confecţionată de Parlament, «ea, este supusă aprobărei Re„gelui care adaogă la actul „unilateral de voinţă al Parla*1 „meniului şi adeziunea, voinţa, .»consiţaţământul său, * RECIS,JLE CARUIA PRIN NOUA „CONSTITUTIE I S’A CONTERIT SI DREPTUL DE A RE„FUZA SANCTIONAREA UNEI LEGI. In ce priveşte Constituţia, voinţa lui este, prin „urmare de două ori exprimată*’ * RAPORTORUL A ADAQUAT . Şi în speţă? MINISTRUL, A RĂSPUNS: ».Desigur că sa în speţă, la Consdtuţia pe care o voiam“. •Şi rimid, cu o candoare angelica pe care, desigur, nu o întrecea decât sinceritatea ce -. lor afirmate. RAPORTORUL a conchis : „Că mulţumeşte pentru răspunsul clar şi competent alMul Ministru, care e în confor ■ .mitate cu Insăşî logica drepţii* luî public". Din aceri, coloquiu ar rezulta că prinoua Constittie său introdus două 'novațîuni importante privitoare la drepturile Regelui, și anume : mai întâiu I s a conferit, dreptul de a refuza sancțiunea unei Legi. și, al doiea I s’a dat inițiativa revizuirea Gonstituțiunei, pa care o ponte exercita singur şi direct, adresându-se corpului e- Iectoral în scopul de a aleg© un Parlament revizionist. * jr^ v* In ce priveşte prima pretinsă inovaţiune. — dacă, în adevăr ■ declaraţiunea a fost făcută de Ministrul Domeniilor, — rr lesne de văzut, că ea este rezultatul unei erori poate voite. Dreptul pentru Suveran de a refuza sancţiunea unei legi, şî a fortiori a, modîficărei Constituţiunei, a existat în Constituţia actuală şi există în toate ţările cu regim constituţional în care Regele este un factor al puterei legislative. Şi lucrul e uşor de înţeles chiar pentru cineva care nu cunoaşte dreptul constituţional. In adevăr sancţiunea şi promulgarea legilor de către Suveran este exerciţiul unui drept, seu îndeplinirea unei obligaţiuni, ceea ce, fireşte, implică facultatea de a refuza sancţiunea. Chestiunea aceasta, de altfel, n’a tăcutnici odată nici o îndoială. Aceasta şi explică iluzia unora dintre cei ce nu recunosc legalitatea noui Constî- Uiţiuni, că Regele informat despre procedeurile întrebuinţate peritru obţinerea revizuirei, va judeca, şî va refuza înalta Sa aprobare unui act infectat de atâtea viţii!* Pentru a putea verifica dacă în adevăr, cea de a doua inovaţiune a fost introdusă în noua Constituţie, am crezut necesar să ne procurăm textul exact al art. 131, ceea ce fireşte a cerut timp. Aceasta explică întârzierea acestor observaţii civii-Dar, înainte de a verifica textul, cum. nu mă puteam îndoi ca redactorii prooctuluî lc Constituţie erau capabili să introducă şi această inovaţiune, m’am întrebat care putea fi rostul ci? Regele, ca factor al putereî legislative, a avut dreptul şi acest drept î s‘a păstrat ,de a lua iniţiativa revizuire! adică de a sezisa Parlamentul, printr’un mesagiu, contrasemnat de Miniştrii. Atunci, de ce să se adaoge la aceasta, dreptul de a se adresa, —, peste capul Parlamentului, — de-a dreptul,, corpului electoral ca acesta să trimeată un rarlament revizionist? Asemenea drept pentru Suteran n Aar fi găsit precedente decât la constituţîunile imperialiste din alte ţări, şi exerciţiul lui ar fi fost tot atât deprimejdios pentru Rege ca şi pentru Ţara. O astfel de inovaţie ar fî fost deci rău inspirată şi primejdioasă! Din fericire însă ea — dacă a fost gândită — na fost introdusăîn noua Constituţie! Iată, în adevăr cum se exprimă art. 131 şi 132 devenite, pare misti art .120 şî 130 din ncna Constituţie. Art. 129. — „Consttuţia poate „fi revizuită în total sau înparte „din iniţiativa Regelin sau ori ,,căreia din Adunările legiuitoare „In urma acestei initiative am„bele Adunări, întrunite separat, „sevor rosti, cu majoritatea absolută, dacă este locul ca dispo„siţiunile constituţionale să fie revizuite. „îndată ce'necesitatea revizui„rei a fost admisă, ambele cor,,puri legiuitoare aleg din sânul „lor o comisiune mixtă, care va „propune textele din Constitu„țiurte ce urmează a fi supuse re-, „vimirei. ■ „După ce raportul, acestei cos',misiuni va fi citit în fiecare. A„dunăre, de două ori in interval „de 15 zile, ambele Adunări întru„nite la un loc, sub preşedenţia „celui Timi in vârstă dintre pre„şedinţi, in prezenţa a cel puţin „2 3 din totalitatea membrilor ce se compun, cu majoritate de „2/3, stabilesc în mod definitiv „care anume articole vor fi supuse revizuirei. In urma acestui votAdunările sunt de drept dizolvate și „se va convoca corpul, electoral „in^termenul prescris de Coststitutie'’. . Art.. tOO. —. Adunările rele notei proved în acord, cui Regele „la, modificarea, punctelor supuse ,revizuirei. „In acest caz Adunările nu 'pot „delibera dacă cel puțin 2,3 a „membrilor din care se compun ...nu sunt prezenţi şi nici o schim„bare nu se poate adopta dam „nu va întruni cel pufin* 213 ale ,,voturilor. „Adunările alese, pentru revi„zuirea Constituţiei au o durată „constituţional obişnuită şi,, nn a„fără de modificarea Constituţiei, „el funcţionează şi ca adunări regiuşoare ordinare. „Dacă Adunările, de revizuire „nu-şi pot îndeplini misiunea, „notiile Adunări vor avea aduş ,caracter“. Din simpla lectură a acestor texte se poate uşor vedea că, în privinţa iniţiativei revizuirei, s’a păstrat sistemul actual, cu acest adaus (care n’adaoga nimic) că se spune, în mod expres, că iniţiativa aparţine, şi Regelui (ca şi cum înainte n’ar fi avut-o!). Se păstrează însă Parlamentului dreptul, ca, în toate cazurile, el să determine textele din Constituţie ce urmează a fi supuse revizuirei. Nicâeri nu se vorbeşte de dreptul Regelui de a se adresa de-a dreptul corpului electoral în scop de a se alege Parlamentul revizionist. Şi atunci, ce sens şi ce scop au avut declaraţiunile din Senat? O singură, dar dureroasă explicaţie : LINGUŞIRE ŞI MISTIFICARE. CE DEGRADARE! Toma Stelian im fl&xnera franceză Deputatul comunist care a provocat o furtuna în cariera franceză prin insinuări injurioase la adresa ‘d-lui . Poincard . D. BERTHON Legea chiriilor în faţa Camerei ■aferitătile urmăresc debarcarea ministrului justiţiei Ceea ce-am anunţat acum două zile cu privire la conflictul dintre major date şi guvern pe chestiunea legii chiriilor, a căpătat o repede confirmare. Proeetul de lege al ministului de justiţie adus ori înaintea Gantern, s’a oprit în secţii unde s'a dat, de fapt lupta între majorităţi şi banca ministeradă. Incidentele petrecute în secţii nu sunt lipsite de interes. Proeetîd de lege al chiriilor discutat în grabă la Senet n’a apuca! încă a fi votat, deşi ă. Florescu făcuse toate presiunile pentru a elimini votarea legii chiar în cursul nopţii de joi. Sosit cu el la Cameră, mr. d. Florck'CK a cerut urgenţa, dar majoritatea protestând, proeetul a fost trimis în sectă. Aci deputaţii ■cu toate intervenţiile d-lor Duca şi Florescu au declarat că, i4 nu înţeleg Sa voteze legea, în forma dată de ministrul justiţiei şi că fărătdmiterea câtorva, amendamente, vor trânti proeetul de lege, atrăgând prin aceasta şi demisia ministrului justiţiei. Față de această atitudine a majoritarilor,primul nintitim a venit în grabă la Cameră, unde făcând turul secţiilor a căutat să tempereze furia deputaţilor. Intervenţia d-lui brătianu n’a avut nici un Tresultat cel P«#»* pentru ziua de cri. Ceva mai mult, o întreagă secţie (a noua) a refuzat să mai discute proeetul de lege, deşi primul-ministru se angajase pe cuvânt de onoare că în cazul când deputată, votează acum proiedul de, lege fără nici-o modificare, o nouă lege complectă hga fî supusă la. toamnă. Toate iitsishnțele nu de prisos. ■ 'Votarea hgii a fotă oprită șt l *• Seutd, rămânând ca deputafii să își.spur numml cuvânt (tstădt. Agitația majorităţii are domnnerigimi. . O parte a deputaţilor mai redusă urmăreşte provocarea linei crize ministeriale care incepiad, cu debarcarea d-lui Florescu ardetermina remanierea întregului cabinet. Cu acest prilej câţiva dintre majoritari ar trece pe banca ministerială ceea ce d. Brătianu refuză sa facă nesilit. Al doilea motiv este ca deputaţii in majoritatea lor chiriaşi sau nu, au apucat să prostită cetăţenilor omtului legea chiriilor. Ori, votând procesul de lege aşa cum a fost întocmit de ministrul justiţiei, aceşti deputaţi se văd expuşi ca in cursul vacanţei parlamentare sa devie obiectiv atacurilor tuturor organizatiilor, ceeace de bună seamă iie doresc. Astfel simtă lucrurile, se poate lesne vedea că deşi, Constituţia, a fost votată cur iuţeala cunoscută, ceea ce a permis d-Dai Eralignu, să poată vorbi de tămogenilaleo, majorităţii“, al unei rând c. vorba ca fiecare deputat, în pai ie, sa fie interesat hi.xo£amLMutii legi, .*,o. mogenilaiva1,' dispare împotriva tuturor sforţărilor si presiunilor guvernului. Din acest punct, de vedere, ac-fivdarea de. cri a Ca*oa--rei, c muli mult decât semnificativii. O.ROSTA „Plecăm la toamnă” spun brătieniştii. Sâ îîe o tactica sau o simpla manoperă vorba care circulă de câteva zile in tabăra brătienistă . — Plecăm la toamnă * Pentru ce se anunţă plecarea regimului ? Brâtieniştii nu pleacă niciodată, brâtieniştii cad totdeauna răsturnaţi, huliţi, compromişi. Aşa va fi mai ales de astădată şi nu vor plecă la toamnă, ci mai curând. Dar pentru ce mărturisesc ei singuri că se duc ? La mijloc e o manoperă . Brâtieniştii cramponârsdu-se de guvern ar voi ca lichidarea regimului sa se facă în linişte ; opoziţia sa dezarmeze, să se poată retrage trupele din stradă, în fine lichidarea să se opereze aşa cum numai bratieniştii ştiu să-şi aranjeze treburile în ultimele, zile de guvernare, Din acest scop au şi aruncat in parlament o ploaie de proiecte tinere cari ascund afaceri mari de cointeresare, altele menite a crea partidului liberal anumite privilegii in opoziţie. De aceia spun tuturor: „plecăm la toamnă*'! Nu mai suportă starea de lucruri pe care ei au provocat-o. Din zorii zilei până târziu noaptea poliţia, jandarmeria, armata este înşirată şi răspândită în toate cartierele Capitalei. Unde te du,ci dai de armată : palatul justiţiei barat de jandarmi, palatul regal Împresurat de armată, Parlament« păzit de splite şi trupe, casete miniştrilor şi demnitarilor de la palat împresurate cu santinele, Ateneul, Fondaţia „Carol“, etc., etc., păzite de soldaţi, universitatea şi facultăţile sub stare de asediu, etc., etc. Patrule circulă pe străzi In permanenţă. Cu toată această imensă desfăşurare de fort© zilnic se înregistrează ciocniri. Bucureştiul are aspectul unui oraş în plină revoluţiune.Străinul care ne vizitează are impresia că a fost o revoluţie, iar cetăţenii noştri cred ca line revoluţia. Iată de ce liberalii s’au hotărât să anunţe ca pleacă la toamna. R. P Eftinătatea ţi valuta Intr’un interview recent, d. ministru Duca a spus ca viata este, la noi, mai eftină ca ori-unde. Aceasta a mai spus’o, acum câtva timp şi d. ministru Sassu, unei delegaţii de cetăţeni. Dar această idee, de altfel foarte răspândită, este absolut falsă. In adevăr, prin ce mijloc se poate constata deosebirea de preţuri dintre ţara noastră şi Franţa, de pildă ? Căci nu avem aceiaş monedă, adică acelaş instrument de măsurat valorile. Nu se poate constată deosebirea de preţuri, decât prin transformarea monetei noastre ,adică a falsei noastre monete, care este biletul de banca) in monetă franceză (adică in bilete de bancă franceze, care sunt si ele, de altfel, tot monete false). Or, dacă valuta noastră, care este azi sub 3 centime leul, s’ar ridică la 15 centime leul, deosebirea de scumpete s’ar schimbă numai decât în defavoarea noastră. Ne-ar trebui mai puţini lei. • astăzi, ca să obţinem un frat , .rancez şi în consecinţa ne-y*. '-veni mult mai eftină (pe jurnad!Aa astăzi) viata in Franţa. S’ar produce fenomenul invers, daca din contră, ar mai scădea valuta noastră la streinătate : ni s’ar părea şi mai eftină încă viaţa la noi, in comparaţie cu cea din Franţa. Aşadar nu e în fond decât, o chestie de valută. Cu cât va scădea valuta noastră în Franţa, cu atât viaţa se va părea mai eftină la noi, ca acolo. Trebuie oare sa ne bucurăm, împreună cu miniştrii noştri, sau, dimpotrivă sa ne întristam de aceasta -cîminatate, care este o consecinţă " vederata a Scăderei‘valutei noatre ? Nu e voată nici mai scumpă nici mai eftină, la noi, ca în Franţa, ci acolo biletul nostru de bancă este mai depreciat ca la noi*, atâta tot. De altfel, dacă am face o comaparaţie complectă, cun găsi că şi astăzi, ca totdeanpa. ‘produsele agricole' (porpor,, carnea, laptele, etc.) sun. ■, ? • ' f .ipnpe în Franţa ca la no: .* j?«■!' jrfbdusele industriale maifi:-- acolo ca la noi. Dar''Oricum ar fi, un lucru este cert, ca deosebirea medie dintru preţurile din două ţari nu este, astazi, decât in funcţiune de valută. Acei cari presintă clipstia sub alt aspect, derutează opinia publica , ceia ce împiedică îndreptarea răului PAVEL MACRI fost senator t Războiul de 100 de ani Vft aduceţi aminte de inclesturea .formidabilă dintre francezi și engleză, cunoscută in istorie sub .titlul de mai sus, și care începând '•30 dezastrul dela Crécy din 3848 ’a ’ ■urainat cu arderea pe rug a fecioarei din. Orleans și. cu liberarea. Fradiei de năvălitori Nimic n’a isbit rulat mult imaginaţia noastră, ca acest şir neîntrerupt de bătălii şi înfrângeri, de măceluri in massa şi de revoluţii ţărăneşti, de pustiiri şi pradäevini, cadru sumbru pierdut în noapte, groaza şi bestialitatea începutului civilizaţiei creştine, pe cari se profilau ca într’o goană de snhbat, prinţul negru, măcelarul ,dela, Poitiers, Jaediueriq, cu bandele ei înarmate cu furci, cu braţele încărcate de torţe ...(străbunica revoluţiilor agrare — apoi Arhanghelul por Du Guescliu sclipitor în armura lui de argint şi. Carol al şoc sedea nebunul, urlând în noaptea roşie de sânge şi Isabela de Bavaria, căţeaua biblică care şi-a vândut regatul tolănită goală în patul răvăşit, şi cealaltă feroce care va salva Franţa, fecioara albă din grădiniţa cu iasomie şi busuioc din Domremy, şi sfintele cari-i arătau drumul Reims-ului, şi rugul încins de flăcări din Rouen. O sută de ani de bătălii, de mizerii neînchipuite,de întunecime şi ignoranţă de deslănţuire a tuturor instinctelor de tiară cari mu ■ges« în sufletul omenesc — inima, noastră se, strângea de groază, şi mintea noastră, nu putea să cuprindă monstruozitatea. Ori iată că vreraurile acelea au» început să le retrăim. In 1913 « 5abucnit primul război a balonnte. După un an cel de-al doilea, iar In 1914 s’a dezlănţuit marele râa’.»om de la Versailles, am avut rfext- troîu european, care a ţinut 4 ani. După tratatul dela Versailles, am s’Ht războiul ruso-polon«.. Apoi irvoluţia din Irlanda, care fumegă ideg înăbuşit. Războiul greco-turc nu s’a terminat îweii şî ocupaţiinea Ruhr-ului subminează Europa. Lituania ameninţă Polonia şi Spania n’a terminat campania din Maroc. * Dusprezece avii de război fără nici o întrerupere. Tratat« încheiate și nerespectate la Versailo«. •St. Germain, Trianon.... întocmai ca cele de la Prétigny, Troyes, etc.. învingători anemiaţi, revanşe cari s*a pregătesc în umbră, conflicte sociale şi mari revendicări populare... enorma şi sângeroasă perspectiva pentru măcelul Been Sar, fii, noi, actori nenorociţi şi inconştienţi, striviţi de fatalitatea istorică, ne agităm cu micile noastre aspiraţiuni, cu micile noastre mizerii fizice şi morale în sarabandă cea mare a morţii. CADET ROUSSEL Vliva de la Cameră Unii ministeriabili dac un asalt contra d-lui JLTb. finism. Guvernul a trecut, ori la Cameră, printr’o spaimă mare. Legea chiriilor este viu comMintii : unii susţin pe chiriaşi, alţii pe proprietari şi o a treia categorie urmăreşte o lovitură politică, vrea să provoace ,o, remaniere ministeriala. Remaniere ministerială ? Dar aceasta e o glumă. D. Brătianu a proectat-o înainte, de votarea, Constituţiei şi in cursul „discuţiei“, remanierea a devenit imposibilă, exclusa. J. Brătianu nu mai poate pretinde regelui după promulgarea, Constituţiei, în condiţiile în care,a, fost■ smulsă, şi o remaniere. Gv.wrH.nl. e un ajun de-a fi colkpisct şi definitiv „remaniat“, remanieri parţiale sunt excluse. Se vede că sunt însă câţiva partizani ai mmaniereicărora le este indiferent dacă guvernul va pleca acum sau peste câteva, luni. Aceştia se agită contra legii d-lui I. T. Florescu şi vor să-i respingă proeetul. D. Duca a simţit ceia ce se urmăreşte. D. Duca ştie ce înseamnă acum o criză ministerială. De aceia ministrul de externe s’a răstit Crilă câţiva, guvernamentali.. .Sunteţi nebuni! Vă iveaţi acum cu votul de blam ?“ Iar d. AL Constantinuscu a colindat toate secţiile pentru a zădărnici acţiunea întreprinsă contra d-lui I. Th. Florescu. Pe când toate acestea se petreceau tv culoarele Camerei, pe piaţă Bibescu jandarmii şi poliţia snopeau în bătae pe chiriaşi cari au venit cu un memoriu la Gamut N. R. K. Duminica 1 Aprilie 1923 E Director EMIL O. FAGURE PUBLICITATEA Ste (jrîtoaiyte direct la Administraţia aiatum fa , toate Agenţiile de publicitate 1 W' hd.1 Homarul mn tara ÎN STRAINATAIE esTOm âeîmif&TS? INSTANTANEE Cum a lefit şeful cefei & poua Obaslil din lupta pentru impunerea Constituției cu l»aionete$^. Saxonia „roşie Primejdia comunişti fit Germania Dacă conspiraţiile naţionaliştilor constituie un grav pericol pentru regimul actual din Germania, el nu este, pe de altă parte, mai puţin ameninţat de primejdia comunismului care îşi are centrul înfostul regat al Saxoniei. Aci s’a instalat cea mai aproaa amânare a unei romhliu -pai sovietice din câte şi-a permis Germania de după război. Saxonia care a fost foarte „roşie“ şi, pe vremea când era regat, a devenit, după revoluţie, un focar al radicalismului extrem. Acest radicalism a silit partidele socialiste unite să accepte colaborarea comuniştilor şi, datorită, într’o oarecare măsură,, şi faptului că partidele burgheze nu se înţeleg între ele, s’a putut forma un guvern compus din socialişti înaintaţi, sub patronajul formal al comuniştilor. Cu sprijinul deputaţilor comunişti, socialiştii din parlamentul saxon au ales pe d-rul Zeigner ca preşedinte al consiliului şi acesta a constituit un guvern de socialişti care a obţinut aprobarea, comuniştilor. D-rul. Zeigner care nu are decât 37 ani şi şi-a început cariera politică abia în 1913, a fost ministru de justiţie la 1921; de atunci, el a numit numeroşi oameni noui şi tineri în posturile importante din magistratura şi administraţia ţarei, şi a introdus un spirit nou în administrarea justiţiei. Acest spirit nou este, cum nu se putea altfel, de o natură extrem republicană şi, cu d-rul Zeigner ca prim-ministru, el nu poate să nu pătrundă şi în toate celelalte domenii.. D-rul Zeigner treime să lucreze cu comuniştii, iar punctele principale ale programului comunist sunt amnestia generală, înfiinţarea unei Camere a mimei şi combaterea fascismului prin formarea unor organizaţii de apărare proletariene, precum şi influenţarea aplicărei dreptăţei. Dominaţia comunistă Cu drept cuvânt, opinia generală se teme că partidul comunist care, deşi mai puţin numeros, este mai activ, mai ambiţios, mai viguros si, mai indemânatec în propaganda, va guverna acum Saxonia. Comitetul executiv al partidului socialist german din Berlin dezaprobă acţiunea şi politica grupului saxon.Şeful partidului comprim, a declarat în parlamentul saxon, după alegerea noului prim-ministru, că faptul că alegerea s’a* făcut car concursul comuniştilor, nu atinge în nici un chip atitudinea partidului său. Formarea corpului de apărare-italian, menţionată_im printe programul comuniştilor saxoni, atrage în special atenţia cercurilor oficiale din celelalte părţi ale Reicixului. Probabil ca nu există, încă primejdia creărei unei armate roşii, dar este cert că naţionaliştii se servesc de posibilitatea, formarei acestor corpuri ca de o scuză pentru a menţine organizaţiile lor militare, numite de comunişti „fasciste“. Intre cele două primejdii extreme ,regimul democrat va avea de furcă spre a se putea menține. le Incapacitate! â»sttmfi£şte train! Ixaspieiii sâmîmea Eii dimineaţă publicul a putut afla că în urma declaraţiei d-lui ministru de externa cum că Montanta e ţara cea mai ieftină pe glob, d. Ministru de finanţe care a dat cu o mână jumătate miliard din excedent pentru sporirea lefurilor funcţionarilor, dar nu şi a magistraţilor, a băgat cealaltă mănă in buzunarele publcului cerând căilor ferate să scumpească de la 1 Mai tarifele călâtorilor şi mărfurilor cu 40, 50 şi 60 la sută. După amiazi, am avut în cartierul solei „Dacia“ şi în dealul Mitropoliei, imaginea competinţei guvernuli den materie de legiferare 'Chiriaşi şi proprietari se încăerau egal de nedumiriţi, egedi de nedreptăţiţi şi, egal de învrăjbiţi pe urma proectului incoherent, arbitrar şi inaplicabil al legei chiriilor .' Hegemm liberal, adus ca regimele competinţe, s'a dovedit a fi fost regimul tmor interese şi ambiţii de coterie. Problemele de ordin obştesc sunt găsit complect incapabil şi unde a pus mâna a învrăjbit şi a scumpit. . 1 Falimentul gospodăriei liberale e astăzi suplat. De ceea se sună retragerea în toate cluburie?*(■ vermmente. . JPF ).