Lupta, iunie 1926 (Anul 5, nr. 1343-1369)
1926-06-11 / nr. 1353
Anul V, No. 1353 BBaamaiMiBwiii^^ fii Director Politic CONST. MILLE ABONAMENTUL Pe 12 luni....................... 800 lei Pe 6 luni.......................... 400 lei Pe 3 iun....................... 200 lei RELATIA $i ADMINISTRATIA București, Str. Sărindar, 12 Cenzurarea d-lui Maniu Pe când arestarea ? Fostul prim-ministru al regelui Ferdinand, d. Vaida-Voevod, a găsit la Cluj un cenzor ceva mai respectuos faţă de cugetarea şi simţirea unui fost conducător al României. Articolul său din ziarul „Patria” a fost cenzurat în 4—5 locuri, dar restul a putut vedea lumina zilei. D. Iuliu Maniu acordând interview-ul său presei din Bucureşti, a fost integral cenzurat şi interview-ul său integral suprimat. Ministrul de interne a ţinut să-şi afirme imparţialitatea : d-sa nu face nici o deosebire între ziarişti şi foşti consilieri ai Coroanei , cenzurează şi suprimă părerile unora şi ale altora cu o egală necruţare. Ce trebue, în adevăr, pentru a suprima voinţa unei ţări şi cugetarea politică a unor conducători ai neamului ? Trebue o autoritate politică şi morală mai mare şi decât voinţa unei naţii şi decât cugetarea conducătorilor ei. Guvernul actual o are, ministrul de Interne o are la superlativ. Autoritatea lor morală se trage de-a dreptul din autoritatea majorităţilor câştigate printr-o libertate electorală fără precedent. Ce reprezintă d. Maniu în România? Ce reprezintă d. Maniu in Ardeal ? Nimic ! Ce reprezintă guvernul Averescu şi d. Goga? Tot înainte, deci, peste „incidentul* din Hunedoara, peste voinţa ţârei, peste partidele cari au încrederea ei, peste cantităţi politice neglijabile ca Maniu, Goga, Mihalache, Lupu, Vaida, etc. La cârma ţarei e instalat un guvern care poate semăna toate furtunile, căci are şi puterea de a le domina. De altfel, ţara e în plină prosperitate economică şi financiară. Nu-i trebue decât un guvern şi o jandarmerie. Le are pe amândouă. Innainte ! „LUPTA“ Cu privire la suprimarea interviewului pe care d. Iuliu Maniu l-a acordat Luptei, suprimare făcută din ordinul cenzurii militare, d. Maniu ne-a declarat următorele: „Cenzurarea, sau mai bine zis, suprimarea in întregime a interviewului meu, confirmă adevărul celor spuse de mine şi dovedeşte că celor deja guvern le e frică de adevăr. Suprimarea interviewului nu suprimă cele petrecute la Hunedoara ! Şi mai ales — din nefericire, — nu învie nici morţii căzuţi acolo Ţărăniştii despre pretinsele tratative cu guvernul Nu punem la îndoială declaraţiunile categorice făcute de d-nii I. Mihalache şi d-rul Lupu cu privire la zvonurile, lansate de către guvernamentali, cum că d-nii general Averescu şi Goga tratează un acord, pentru o comună guvernare, cu partidul ţărănist. D-nii I. Mihalache şi d-rul Lupu desmint formal aceste zvonuri şi arată că, în urma banditismului electoral practicat de guvern, s’a săpat o prăpastie între averescani şi partidul ţărănist, s’a creat o incompatibilitate morală Intre guvern şi partidele de opoziţie. Intr’-adevăr ar fi fost un scandal ca după sălbătăcia din alegeri, vreunul din partidele de opoziţie să se gândească măcar la posibilitatea unui acord cu guvernul. Cu toate acestea din lagărul averescan se răspândesc zilnic zvonuri, se precizează chiar cu cine anume tratează guvernul, se precizează că d. Goga tratează cu d. G. Stere. Repetăm: nu punem la îndoială desmintirile autorizate ale d-lor Mihalache şi dr. Lupu. Dacă însă e adevărat că d. Goga a tratat sau tratează cu d. C. Stere, aceasta nu mai are absolut nici o importanţă în urma declaraţiunilor celor mai autorizaţi conducători aii partidului ţărănesc şi nici nu se poate vorbi de un dublu joc cine cunoaşte mania incurabilă a deputatului basarabean de a se afla în permanente pertractări cu toată lumea. Omul care nu poate trăi fără pertractări, omul care se frământă zilnic, uzurpând drepturile conducătorilor autorizaţi ai partidului din care face parte, un fel de încurcă lumea, un grandoman care crede că este buricul pământului, omul care a crezut, după o audienţă indirect solicitată regelui, că suveranul şi-a pus toate speranţele în geniul său politic şi-l va chema la guvern, în fine piaza cea rea a opoziţiunei, din ultimii ani, a intrat, din nou, în scenă. D. D. Goga cunoscând mania deputatului basarabean pertractează acum cu el. Deocamdată ne-a venit un răspuns categoric chiar de la conducerea partidului țărănesc, nu se tratează cu acest guvern. Lt « SA FUGIM SE POLITICA Statul şi poezia In momentul în care republica literilor române e viu frământată de felul cum s-a făcut distribuţia premiilor de Stat acordate prozei şi poeziei, lumea literară germană se află şi ea în emoţie faţă de hotărârea guvernului german de a crea In Academia prusacă o clasă nouă — aceea a Poeziei, — şi faţă de răspunsul pe care la dat ministrului de instrucţie, doctorul Becker, poetul — dramaturg Gerhardt Hauptmann Chemat, alături de Thomas Mann, Herman Stehr, Ludwig Fulda şi Arno Holla ca profesor de poezie, rămânând ca ei să aleagă şi alţii. Intervenţiile acestea ale Statului în literatură şi în special în poezie n’au fost niciodată nici prea norocoase, nici prea folositoare. Poate că în epoca aceasta de mari greutăţi materiale pentru scriitori un premiu sau o catedră să fie un act de asistenţă socială a Statului pentru unul sau altul din scriitori* A crede însă că Statul poate juca un rol serios In desvoltarea în special a producţiei poetice est© mai mult decât indoetnie. Gerhardt Hauptmann este plin de acest scepticism în răspunsul său către ministrul imstrucţiunea din Prusia: „Pe cât consider de necesară Statului o academie de ştiinţi, de pictură, sculptură sau muzică — scrie el — dat fiind că e vorba aci de domenii ale spiritului cari trebue să progreseze prin trio muncă comuna şi că îndărătul lor există în mare număr instituţii de învăţământ de Stat — pe atâta nu ajung să mă conving că o secţie academică privitoare la arta versurilor poate fi o necesitate de Stat Şi cu cât mă gândesc mai mult, cu atât mai puţin mă deprind cu această idee. Nu e nevoe de un colegiu al poeţilor pentru a realiza şi pentru a împărţi subvenţiuni de Stat. Ajunge câţiva oameni cultivaţi şi binevoitori, înzestraţi cu tact şi cu gust. „Cât priveşte celelalte obligaţii mai înnoite ale artei poetului şi în ce priveşte răspunderea înmaimtărei hii, rămân din nenorocire in îndoială când mă gândesc la clasa care e vorba să fie instituită. Nu există direcţie voită în domeniul artei poetului. Poeţi conducători, funcţionarizaţi de Stat, sunt o noutate care va ridica, cu dreptate, obiecţii în ceircurile poeţilor liberi. In ce mă priveşte, n-aş putea înfăţişa o situaţie conducătoare de acest, fel, de ar fi conscientă ori nu. Ca şi alţi scriitori şi poeţi, când am lucrat asupra oamenilor în sensul umanităţei îmi ajunge. „Mă vedeţi, deci, d-le ministru, de partea celor cari vinainte de epoca mea erau contra instituirea unei Academii a poeţilor. Sânt sigur că n’aţi aşteptat nimic alta din partemi decât această francă mărturisire. „Cu aceasta sânt departe de a exercita cea mai mică critică faţă de părerea opusă sau faţă de nobila hotărâre a înnoitului resort ministerial. Numai pentru mine, pentru mine singur, convingerea mea e regulă“. Politicos, tolerant — dar categoric în convingerea sa se manifestă fruntașul poeziei germane. E adevărat că scrisul lui îl face destul de independent pentru a putea refuza orie© sinecură de Stat. Interesant e că vederile sale socialiste n’au convins pe Gerhardt Hauptmann de binefacerile etatiizarei în poezie. E. D. F. vlap agnul 3 Lei Direcţia: 58/75. — Secretariatul 58/74. — Administraţia 58/73. Guvernul împotriva militarilor politiciani O farsă de farost gust „S’a hotărât a se lua măsuri severe împotriva militarilor cari se amestecă în politică" (Comunicatul oficial al guvernului asupra consiliului de miniștri „îndreptarea“, No. 130, Miercuri 9 Iunie 1926). „Pe ziua de 1 Iulie se va face o mare mişcare în armată. Cu prilejul acestei mişcări ofiţerii activi cari nu vor renunţa la funcţiunile civile pe cari le ocupă astăzi vor fi consideraţi demisionaţi şi trecuţi în cadrele de rezervă ale armatei. (Declaraţile d-lui general Mircescu, ministrul de război). Am reprodus şi comunicatul dat de prezidenţia consiliului de miniştri şi declaraţiunile d-lui general Mircescu pentru a scoate în relief nota categorică ce emană din ele. Şi guvernul şi ministerul de război a hotărît să ia „măsuri severe împotriva militarilor cari se amestecă în politică", silindu-i să aleagă între cariera ostăşească şi funcţiunile politice. Guvernul a şi pus în aplicare hotărârea, trimiţând în judecată şi condamnând la scoaterea din oştire pe un sublocotenent de Jandarmi bănuit că ar fi împărţit manifeste de ale opoziţiei în Banat Este, desigur, un exemplu sever, care dovedeşte că şi ministerul de războiu şi guvernul nu glumeşte când este vorba să aplice sancţiuni militarilor (fie ei chiar jandarmi) cari s'au coborît în luptele politice ca să susţie... opoziţia. Gazul din Banat este însă o excepţie, — o regretabilă excepţie. Sancţiunea aplicată — dacă cazul ce se impută ofiţerului este perfect dovedit — este binemeritată. Am fi gata să aplaudăm şi guvernul şi pe d. ministru de război, dacă aceleaşi sancţiuni ar veni să lovească şi pe acei militari cari au pus la dispoziţia guvernului d-lui general Averescu epoletele şi unităţile de trupă în subordine. Aşteptăm să vedem cum vor fi pedepsiţi ofiţerii cari au bătut, au schingiuit, au ucis, au furat voturile şi sau transformat în agenţi electorali de ultima speţă pentru guvernul partidului poporului. Până acum nici d. general Mircescu, nici primul ministru nu par a fi aşa de grăbiţi să vie cu sancţiunile împotriva acelora cari au făcut într'o zi majorităţi parlamentare averescane, aşa precum în pas alergător, au fost aplicate sancţiuni uniculuiexemplar ofiţeresc care s-a declamat partizanul opoziţiei în alegerile generale... Suntem siguri sancţiunile nu vor veni. Pentru ce? Pentru că guvernul a ordonat militarilor activi să ia conducerea judeţelor şi de ministru de război a permis să i se încalce atribuţiunile. Pentru că sa ştiut la ministerul de războiu că ofiţerii prefecţi, ofiţerii inspectori administrativi şi ofiţerii jandarmi se dedau la cea mai sălbatică propagandă contondentă pe spinarea cetăţenilor alegători înscrişi în alte partide decât partidul poporului, şi d. general Mircescu nu a spus un singur cuvânt care ar fi pus imediat capăt spectacolului tragic la care asistam cu durere, de la un capăt la altul al ţării. Pentru că s-a ştiut şi de guvern şi de d. ministru de războiu că unităţile de trupă comandate de ofiţerii activi, prefecţi, au luat parte efectivă la lupta electorală întregind batalioanele de bătăuşi civili puse să mute fălcile şi să rupă coastele reprezentanţilor opoziţiei cari se aventurau să ia contact cu alegătorii şi a. general Mircescu nu a strigat porunca menită să pue capăt scandalului. Armata s'a pogorît în arena politică cu ştiinţa d-lui general Mircescu şi din ordinul d-lui general Averescu, şeful guvernului. Aceasta nu se poate deaminţi. Ne întrebăm atunci, pentru ce consiliul de miniştri a dat comunicatul pe care-l reproducem şi pentru ce d. ministru de războiu face declaraţiuni indignate împotriva ofiţerilor activi cari au ajutat guvernul să-şi făurească un Parlament? Desigur nu pentru a aplica sancţiuni celor vinovaţi, pentru că nu ofiţerii sunt vinovaţi, ci acei cari au dat ordinul ca oştirea să ia parte activă la luptele politice. Sperăm că nici d. general Averescu, nici d. general Mircescu nu au de gând să se autopedepsească.... Declaraţiunile de astăzi au alt scop desigur. Guvernul vrea anume să arate străinătăţii că armata a luat parte la campania electorală fără ştirea factorilor răspunzători, că imediat ce a aflat de amestecul ofiţerilor activi în politică, guvernul a început cercetări şi că acelaş guvern are de gând să aplice sancţiuni militarilor politiciani. Veţi zice: „Aceasta este făţărnicie! Este, desigur, imoral să ameninţi oamenii cari ţi-au executat ordinele, tocmai pentru că ţi-au executat fidel acele ordine, şi să aplici sancţiuni unor ofiţeri, după ce te-au servit în alegeri“... Dacă făţărnicia cadrează cu politica militantă aşa cum o înţeleg majoritatea politicianilor, ea stă rău unui militar activ, unui ofiţer de elită, unui brav care şi-a dovedit pe front bărbăţia. D. General Mircescu nu a reacţionat la timp împotriva ordinelor cari emanau dela preşidenţia consiliului şi dela ministerul de interne şi rău a făcut. De oştire au uzat şi au abuzat politicianii şi este rău desigur. Declaraţiunile de azi nu au alt efect decât să contribue la scăderea prestigiului guvernului ?i, ceea ce este mai dureros, la scăderea prestigiului armatei. RADU MATEI Evenimentele din Portugalia MACHADO prezidentul republicii portugheze, demisionat în urma loviturii de Stat a militarilor OBSTRUCŢIE în Camera din Praga Praga 1». (Rador). — Desbaterea proectului de lege pentru sporirea taxelor vamale la importul produselor agricole a început erl la Camera Deputaţilor. Deputaţii socialişti, comunişti şi naţional-germani au făcut o obstrucţie înverşunată. Nici raportul proecturii, nici oratorii favorabili noului regim nu s’au putut face ascultaţi din cauza tumultului desfăşurat de partidele adverse, care tot timpul strigau, fluerau, sunau din trompete etc. După propunerea preşedintelui Camerei s’a hotărât ca pentru fiecare partid politic să vorbească un singur orator. w*te*®!*.*»«ss3aso! ra&utxt nl Sil plina! flft* O nouă experimentare a averescanismului în România Din chiar ultimul discurs al d-lui Briand, care a refuzat să se ia în discuţia Camerei franceze, interpelările asupra crizei francului şi s a plâns că zilnic Camera îl hărţuieşte, ceea ce mai ales în Împrejurările de azi, nici un guvern nu va putea suporta o astfel de existenţă, din cuvântarea plină de amărăciune a d-lui Briand împotriva celor cari nu vor să înţeleagă gravitatea problemei care îngrijorează profund întreaga Franţă, rezultă că însuşi actualul preşedinte al cabinetului francez doreşte, pentru salvarea francului, o concentrare, la guvern a tuturor partidelor. De câteva săptămâni, un curent puternic pentru constituirea unui guvern naţional, se accentuiază în toate partidele de guvern din Franţa. Numai extrema stângă — şi nu toată — se împotriveşte. La noi situaţia este ceva mai gravă decât in Franţa. Nimeni nu va avea pretenţie că financiarmente şi economiceşte România e mai temeinic aşezată decât Franţa. Nimeni nu va avea pretenţia că, după război, noi ne am descurcat mai bine decât Franţa. Cu toate acestea problema leului, toate chestiile economice, problema refacerea C. F. R., etc., toate aceste chestiuni de cari depinde îndrumarea României nori spre normalizare, de cari depinde consolidarea internă şi internaţională, sunt acum lăsate pe ultimulolan pentru ca guvernul generalului Averescu să poată rezolvi o altă problemă, mult mai importantă pentru d-sa, aceea a... consacrărei averescanilor, prin jandarmerie, ca al doilea partid de guvern. Guvernanţii actuali stau cu ochii la cer Şi aşteaptă ca viitoarea recoltă să ne rezolve toate aceste probleme. Avem azi la cârmă cea mai slabă şi cea mai incapabilă formaţiune politică pe când împrejurările reclamă şi la noi unn guvern cu cel mai mare prestigiu înăuntru şi în afară. Un asemenea guvern de abea ni - ar putea da toate partidele mari la un loc. România nouă însă experimentează, din nou, averescanismul. De astădată sfârşitul acestei guvernări va fi mult mai rău, mai trist pentru ţară, decât prima guvernare a generalului Averescu ------------.. -------------------------R. X. Granate FLEACURI Încă un director de puşcărie a avut plăcuta surpriză să fie invitat la o mică deplasare: să treacă din biroul directorial într’o celulă de domnul din Tg. Mureş. Corespondentul unui ziar din Capitală relatând cazul, scrie foarte candid : „Dosarul Hind secret nu ci s’au comunicat decât unele din punctele de acuzare lş anume : exces în funcţiune, luare de mită, delapidare, eliberarea celor închişi înainte de tehnica, permise de a umbla şi oraş deţinuţilor, neexecutarea pedepselor, reducerea hranei deţinuţilor, etc.“ Astea sânt, aşa, numai UNELE din acuzaţiuni. După cum vedeţi, corespondentul n’a putut alia mare lucru, fiindcă dosarul e secret. Dacă n’are fost secret, s’ar fi putut afla că directorul In chestiune e vinovat de siluirea a 14 minore, de asasinatele din Galaţi, Bacău ş; Piatra N. de complot contra vieţii suveranilor, de admiraţia pentru teoriile financiare ale d-lui Vintilă Brătianu, şi multe alte crime abominabile. Dar, din nefericire, astea nu se pot Încă afla şi deocamdată se cunoaşte i numai mizilicul: luare de mită, delapidare, reducerea hranei deţinuţilor, punerea lor în libertate înainte de termen — tot fleacuri, asupra cărora nici nu merită să mai inzistăm! DESCA Pe timpul verei ziarul „LUPII11 primeşte abonamente cu preţul de Lei 73 lunar C.VmeHUIunielDSC Director EMIL D. FAGURE PUBLICITATEA Se primește direct la administrația ziarului și la toate agențiile de publicitate 3 LEI NEMARUL IN TARA 6 LEI IN STRĂINĂTATE Creionul actualităţii In Ardealul eliberat — Iftidi pwissai troia in ghiari 3 pace* că noi suntem r.ic. Anchetă parlamentară la Hunedoara? Deocamdată, dovezi de instigaţie şi arestarea instigatorilor* Ne ocupăm în alt loc de expune caia a vorbit defanatizarea nerea d-lui ministru Groza asupra ,incidentului 1 din Hunedoara, care are un caracter cu totul neserios de polemică politică cu adversarii, în loc de a fi o expunere de fapte în raport cu seriozitatea tragică a uciderei şi rănirea ţăranilor opriţi de a merge la vot. Expunerea aceasta urmăreşte însă un scop evident: închiderea discuţiei asupra celor petrecute în judeţul Hunedoara prin subterfugii, muşamalizarea lor printr o.... anchetă parlamentară. Parlamentul se deschid® abia la 25 iunie. Până nu va fi validat, nu poate institui anchete. Validările vor dura şi după ele şi discuţia mesajuri. Parlamentul se închide până la 15 octombrie viitor. Aţi înţeles acum propunerea de „anchetă parlamentară“ a guvernului şi ce urmăreşte ea? Or, Parlamentul va decide ce va vroi. Deocamdată însă guvernul are de justificat insinuaţiunile comunicatului d-lui ministru de interalegătorilor prin propaganda in alegeri“ şi acuzaţiile vagi dar insistente lansate la adresa opoziţiei de d. ministru Groza prin expunerea celor petrecute la Ruşi în Hunedoara. Se anunţă că „justiţia este un curs“ de a stabili „răspunderile “. Ei bine, „cursul“ acesta trebue să se repede şi rezultatele cunoscute imediat . Înainte de deschiderea Fadamentului. Fiindcă guvernul se joacă de a „instigatorii“, aceşti „instigatori “ trebue urmăriţi, arestaţi, judecaţi în cel mai scurt timp. Guvernul „ordine!“ are o minunată ocazie de a urmări „anarhia“ să pună mâna pe ea şi s-o aducă nu numai înaintea judecăţei, ci şi a ţarei. Dacă nu o va face, va dovedit că vrea să acopere cu palavre un sistem de teroare care a sfârşit cu incidentul1’ din Hunedoara, tot atât de fatal pentru guvernul „ordinar“ ca şi pentru cei ucişi. L. T. A. Acţiunea pentru ajutorarea francului eşuează? Sub acest titlu Neue Freie Presse scrie următoarele: „Succesul de la început al campaniei întreprinse în vederea ridicării francului, pare să nu fi durat multă vreme. Bătălia de la Mama pentru valută — expresia e a ministrului de finanţe Pepet, ameninţă să eşueze, cu repercusiuni rele pentru ţară în general şi pentru cabinetul Briand în special. După ce săptămâna trecută grupele bancare, însărcinate die guvern în acest scop, prin cumpărările de devize, reuşise să scadă cursul lirei sterline de la 176 la 145, s’a întâmplat, că imediat după victoria repurtată de Briand asupra stângei In Cameră, lira a fost ratificată Sâmbăta trecută de bursă la cursul de 160. Briand, Care cu toate avertismentele date chiar de ministrul său de finanţe, cum că recâştigarea încrederea prin abrogarea măsurilor luate pentru limitarea libertăţei francului, va fi singura în stere să salveze francul, a trebuit să facă amara constatare că o valută sdrunchraatită nu poate fi stabilizată prin mijloace artificiale. înainte de plecarea sa la Geneva a ţinut consiliu de minştri după consiliu, dar nici acestea nu au folosit francului. De la prohibirile parţiale anunţate la importul unor anumite articole, nu aşteaptă nimeni, din toţi acei, cari cunosc situaţia economică a ţării, o reacţiune decisivă asupra bilanţului comercial sau asupra cursului francului. Mai important e informaţia răspândită în legătură cu consiliul de miniiştri de eri, care spunea, că se tratează un împrumut în America, in vederea unei noi oferte de stabilizarea francului. Se man vorea de asemeni şi de eventuala întrebuinţare a stocului de aur al făncei de Franţa. Vânzările de devize, efectuate săptămâna trecută de grupa bancară Lanard, s’au dovedit a fi extrem de costisitoare. Nu sunt exacte ştirile pudicate de o parte a presei, după care suma de 90 milioane dolari puse la dispoziţia creditului de Stabilizarea francului, în 1924, ar fi fost complect cheltuită. Totuşi se evaluiază la 30—40 milioane dolari ultimele intervenţii. Banca Franţei ar fi protestat foarte energic contra acestei metode, precum şi contra poluăriei de intervenţie în general. Ea refuză categoriile să pună la dispoziţie rezervele ei în aur, argumentând, că momentul e prematur, pentru hrănea unei asemenea măsuri. Cercurile direcţiunea băncei, doresc să vadă cât mai repede achimbat actualul cabinet Briand într’unul de concentrare, adâcă printr’un cabinet al blocului naţional, in care partidele de dreapte să fie bine reprezentate. Măsurile luate ani de consiliul de miniştri, in vederea limitarii importului, a fost pentru public o surpriză destul de neplăcută. Presa anunţă că aceste limitări se vor face in primul rând la importul de cărbuni şi cereale. Recolta de anul acesta a suferit însă de pe urma vreunei rele. Brutăriile vor fi închise — nu virtute® măsurilor de mai sus — închise odată pe săptămână, iar măcelăriile, două. Se vor lua de asemeni măsuri pentru controlarea şi limitarea exportului de alimente din Franţa pentru ca ele să rămână la dispoziţia populaţiei, în cantități mai mari. .