Luptătorul, octombrie-decembrie 1946 (nr. 23-35)

1946-10-01 / nr. 23

ț'*psä? Anul I Ne. 23 dia toate țhtrîls, uniți-vă CINSTEA CARE S*fi FĂCUT „Prin luptele dela Grivița, muncitorimea română a arătat Că nu înțelege să-și plece fruntea și să ca­pituleze in fața fascismului. Ea, dimpotrivă­ a dat in fața lumii întregi o dovadă de voință de viață și de luptă pentru interesele ei și ale întregului po­por, întârziind astfel fascizarea țării noastre». Așa a scris tov. Gh. Gheorghiu-Dej, secretarul general al marelui nostru Partid, despre lupta eroică din Februarie 1933 a ceferiștilor dela Grivița { despre lupta in fruntea căreia, alături de Gheorghiu Dej, de Doncea, de Petrescu, a stat și CHIVU STOICA, membru în biroul politic al Comitetului Central al Partidului Comunist Român și vice-președintele Con­federației Generale a Muncii. CHIVU STOICA astăzi, candidează la Ba­cău, în fruntea listei Blocului Partidelor Democrate, pentru alegerile parla­mentare, care vor avea loc în viitorul apropiat. Un om care nu se tra­ge din categoriile sociale avute, din păturile care, în trecut, au dat țării conducătorii politici. Un muncitor. Un mun­citor ceferist, care A INTRAT INSA IN ISTO­RIA ȚĂRII , prin lupta pe care a dus-o pentru apărarea drepturilor po­porului apăsat, prin cu­rajul pe care l-a desfă­șurat , prin demnitatea cu care a înfruntat pe călăii poporului, prin conștiința politică pe care a dovedit-o in câr­muirea la luptă a muncitorimii. IEȘIT DIN RÂNDURILE POPORULUI MUNCITOR, Chiru Stoica este exponentul clasei purtătoare de progres, reprezentantul fidel al proletariatului român, avid de libertate, de dreptate socială. STRÂNS LEGAT DE MASSE, Chivu Stoica și-a făurit legătura cu ele în toiul luptelor sângeroase de la Grivița, în cursul anilor lungi de temniță și în timpul bătăliilor ce se duc pentru înfrângerea rămă­șițelor fasciste și pentru refacerea țării, dela 23 Au­gust 1944 încoace. A luptat pentru închegarea Frontului Unic Mun­citoresc, pentru făurirea unității de acțiune a parti­delor democratice. Cuvântul iov. Chivu Stoica a ră­sunat cu tărie la primul congres al Sindicatelor și In preajma lui 24 Februarie 1943, în vremea guver­nării trădătorului Rădescu , cuvântul și faptele sale au fost în permanență puse in slujba mobilizării masselor muncitoare la lupta pe­­tru unitate, pentru solidaritate, pentru făurirea unui traiu mai bun, pen­tru nimicirea rămășițelor fascismului și a clicilor re­acționare, vinovate de toate greutățile prin care trece astăzi poporul român. Care cetățean al țării, preocupat cât de puțin de problemele politice, n’a auzit de Chivu Stoica, frun­tașul muncitorimii române ? Chivu Stoica va reprezenta alături de ceilalți a­­leși ai poporului în viitorul Parlament al țării popu­lația județului Bacău. Chivu Stoica va înfățișa in vi­itoarea Adunare a deputaților năzuințele, voința lo­cuitorilor acestui județ. Se va înfățișa cu tot atâta hotărîre și demnitate, cu tot atâta curaj și abnegație, cât a manifestat în cursul vremurilor aspre pe care le-a străbătut, neclintit in justețea convingerilor sale, în dreptatea drumului pe care și -a ales. Dece votam cu B. P. D. Platforma-Program se aplica Un singur semn cunoaștem: OARELES Intre dealurile împădurite ale Botoșanilor și Tarcăului, dea- lungul Vaii Bistrița, se intinde comuna Pângărați. Așezată într’o re­giune cu bogate exploatări fortstu­ri, locuitorii com­unei muncesc de tineri în păduri și la fabricile de cherestea, iar o parte din ei co­lindă zile întregi apele Bistriței, la cârma plutelor. Și pe atei a trecut suflul de Viată nouă pe care democrația românească la revărsat asupra țârii întregi. Astăzi în fiecare colți­șor al comunei și în preocupările 11» cât un sătean poți desluși aștep­tarea evenimentului de care sunt legate atâtea speranțe f­aligușile. E ora 5 după amiază. Pătrundem In cur­tea fabricei. Deasupra porții strâjnește .SOARELE“, lucrat cu ma­­estrie de tov. Ion Manolescu. Pe o placardă mai sus, o tormea . VOTAȚI SOARELE BLOCULUI PARTIDELOR DEMOCRATE“. In cur­tea fabricei, un grup de să­teni așteaptă trenul de munte al Soc. .Albina“. Ne apropiem și din vorba In vorbă, aflăm lucruri cu adevărat vrednice de lăudat. Platforma-Program pusă în aplicare Săteanul Am­ariei Ion de 60 seni ne apune cu mândrie și ho­tărîre . Noi plecăm acum din nou la muncă. Facem parte din echipele de reconstrucție ale co­munei, pentru punerea în apli­­care a Platformei Program. Am reușit până acum să reconstruim 2 poduri, să înființăm un cămin ie *i și să strângem 14 vagoane fruniere, acum avem planu­ri .» Din depărtare, se vede apro­­piindu-se trenul și convorbirea noastră a fost întreruptă. Prin gând mi se perindă amintiri din alte vremuri, când înainte de a­­legeri s­e vărsau asupra țarii va­goane de țuică și... promisiuni. De astădata, campania rară este în acelaș timp efecte­și o campanie de muncă, de refacere. Ne facem și noi loc pe plat­forma unui vagon, pentru a scoborî la capătul Văii Oanțului. Un singur semn cunoaștem... Ne-am nimerit în mijlocul unui grup de tineri. Printre glume și fapte de mică im­portanță, am putut descoperi preocupări serioase, Tânărul toată C­inu, ne-a vorbit despre alegeri: „Aștept cu nerăbdare ziua »ea mare. Sa știu cui trebuie să-i dau votai. La noi »isto­ricii« n’au ce căuta. Noi nu cunoaștem decât un singur semn »Soarele«­ O fată cu obrajii roșii se amestecă și ea în discuție. „Și eu am drept la vot —ne spune ea cu mândrie — și voia vota pe acei care ne-au dat acest drept, care ne-au dat libertatea. De vorbă cu plutașii Ne-am coborît la una din în­treprinderile C.A.P.S.-ului. Aci așteptau un nou schimb de plu­tași sâ plece pe Bistriță. I-am Întrebat și pe ei ce cred despre alegeri și iată ce ne-a spus bătrânul plutaș, Bulai A­­leanei: „Mai ținem minte încă „o­­blăduirea“ boerească. Alegerile lor erau o batjocură.­ Ne-au înșelat într’una“. Cuvintele plutașilor te cutre­murau. Simțin-i viața pe care au dus-o, mizeria în care s'au sbătut: „Alegerile ce vin, sunt o săr­bătoare pentru noi“ — a con­tinuat bătrânul—, „Soarele“ e speranța noastră și către el ne îndreptăm cu toți priviril“. Marti 1 Octombrie 1946 APARE IN FIECARE MARȚI MBBROaBEmani Redacția și Administrația Bacău Calea Mârășești Telel. 161 Abonamentul pentru 3 luni 2000 lei Zi cu­lise întărește convingerea noiastra Infrictoria fortelor democrate a spus tov. GH. GHEORGHIU-DEJ în conferința comitetelor electorale județene din B. P. D. - DECLARAȚIILE D-LUI PRIM MINISTRU Dr. PETRU GROZA - Cu prilejul Conferinței pe țară a președinților și secre­tarilor comitetelor județene electorale B. P. D., ce a avut loc la București, d. prim-mi­­nistru dr. Petru Groza, a ros­tit un important discurs în care, după ce a evidențiat activitatea rodnică a organi­zațiilor B. P. D. din țara, s’a ocupat de unele probleme in­terne de actualitate. D-sa a criticat unele organe de impunere fiscală care cu sau fără intenție, au e­­li­minat dela impuneri pe cei care fără a avea firme înscrise, practică comerț pe picior mare. D. prim-ministru a anunțat că s’au luat măsuri în acest sens. In privința combaterii ur­mărilor secetei, d. dr. Petru Groza a declarat următoarele: «Guvernul a declarat războiu­lb'mărilor secetei. Prin colec­tări din județele excedentare, prin importul de cereale din străinătate și printr’o bună re­partiție a cerealelor și acest războiu va fi câștigat». * " In cadrul aceleiași confe­rințe, tov. Gh. Gheorghiu-Dej a rostit o importantă cuvân­tare în care a spus următoa­rele : *Cu cât ne apropiem de punctul culminant al campaniei electorale­, cu atâta mi se în­tărește­ convingerea in victoria luptei noastre. Tov. Gh. Gheorghiu-Dej a arătat că această convingere isvorăște din faptul că forțele politice care alcătuiesc Blocul Partidelor Democrate au re­ușit să păstreze un permanent contact cu masele populare, reușind să apere interesele poporului și să-i satisfacă nevoile în măsura posibilită­ților. Vorbind apoi despre apro­pierea termenului de votare, tov. Gh. Gheorghiu-Dej a su­bliniat necesitatea de a fi vigilenți și hotărîți la luptă, pentru că adversarii B. P. D. vor întrebuința toate mijloa­cele de luptă. Secretarul general al Par­­tidului Comunist Român, a a­­rătat apoi importanța unei colaborări active între for­țele din Bloc, la așa fel încât fiecare organizație compo­nentă a R. P. D. să constituie o forță dinamică și comba­tivă. La încheiere, tov. Gh. Gheor­­ghiu-Dej, a amintit despre succesul dobândit de forțele democratice prin anularea definitivă a diktatului de la Viena, și a demascat atitu­dinea partidelor istorice, care astăzi susțin clauzele econo­mice ce se caută a ni se im­pune prin tratatul de pace, clauze care ar duce la dis­trugere țara noastră. *Avem datoria patriotică a spus tov. Gh. Gheorghiu-Dej, să facem cunoscut întregului popor, cât de antinațională este acțiunea criminală a ad­versarilor noștri, înăuntrul și în afara țârii. ______________ Cum adăposteau „istoricii“ pe naziștii de la Cașîn ,Nouile descoperiri ale autorităților Am arătat la timp în­ paginile ziarului nostru, prinderea celor doi ostași germani, ascunși de maniștii și brân­eneștii din co­munele Cașîn și Mănăstirea Ca­șîn, precum și depozitele de arme, echipament și materiale de propagandă hitleristo-legio­­nare ce s'au găsit la acești lo­cuitori. Noul fapte, au venit în cursul cercetărilor să sa adauge la lanțul de manevre antinaționale ale „istoricilor“ din acea regi­une. In special după capturarea încă ErneS a unui neamț, plutonierul Lengheim, anchetatorii s’au văzut puși in fața a noui aman­­te, care nu fac decât să scoată și mai mult în evidență vinovăția acuzaților și să de­maște noi „istorici" împușcați în această afacere. Astfel au mai dat ajutor la întreținerea și camuflarea „ali­aților nemți" Emilia Ioanovici, manuată, care funcționază la e­­conomatul­­„Foresta Grozești“ este unealta reacționarilor în acțiunea de înfometare a mun­citorilor și studentul manist Gh. Soroiu. Tot odată s'a stabilit că asa­­sin al tânărului Herșcovici fost funcționar la Prefectura Bacău, sublocotenentul german Dieter, prins și aflat acum în lagăr in U.R.S.S. a fost ascuns tot de către acești locuitori. Intre scrisorile găsite la Mă­­rășteanu, membru în comitetul județean al maniștilor băcăuani, s'a găsit și una provenind de la un fiu al său din București în care acesta îl îndeamnă : «orice nevoi ai adresează-te d-lui Ni­­colau, care am auzit că este prefect la Bacău, și care nu va uita ce ai făcut pentru el. Auzise fiul, fugit din Roman la 23 August, că „șeful" a ajuns prefect la Bacău și având în vedere serviciile trecute și vii­toare în slujba clicii „istorice“ sfătuia pe tatăl să ceară ajutor. Și acesta a cerut, gândindu-se să ascundă pe nemți că „ajutoa­rele“ vor curge. Lucrul acesta era în vederile sale și „cama­radul" Mărsișteanu l-a făcut. Astăzi, umăr la umăr maniștii și brăteniștii alături de vo­k­­sdeutche și ostași germani se află sub anchetă și vor fi îna­intați Curții Marțiale. Cercetările care continuă vor reuși să scoată la iveală noui complicități. Se smulgă măștile de pe fața altor „istorici", ali­ați ai fasciștilor, dușmanii po­porului român. S. ȘT, nu va fi Rizsoiy ­ Un protest edificator ________________ Organizația manistă din Bacă ___________în descompunere__________ _O nenorocire nu vine nicio­dată singură“, spun­e un vechi proverb românesc. Și nenoroci­rile în organizațiile maniate vin cu nemiluita, tubb­âcindu-i pe șefi, subțiind rândurile și așa destul de străvezii ale cadrelor tăind ultimile fire ale plasei, în care mai reușiseră să mențină câțiva membri Apropierea datei alegerilor a mărit tensiunea din rândurile maniștilor bactuani și a provo­­cat ruptură între șefi, certuri pentru „friptura" pe care fieca­re din ei ar vrea s-o acapareze pentru sine.­stul protest, sunt cuprinse toate mârșăviile, întreaga desorgani­­zare și toate matrapazlâcurile lui Nicolau și Calmuschi, lui Ghița Popa și Preotului Petrovanu. Această ședință lărgită a avut o Fotocopia scris­orii pierdută de înv. Em. Moșai Intr’adevăr, după ședința „lăr­gită” a comitetului județean, în care cu scandal, amenințări și bataie, maniștii au încercat să-și aleagă candidații pentru listele electorale, învățătorul Emil Mo­scu, a înaintat un protest „cen­trului“. Dar, plecând în „propagandă“ și îmbătându-se la o cârciumă, a uitat acolo procesul verbal de protest. In cele patru pagini ale ace darul să deschidă ochii și celor mai creduli dintre membri, tu­turor micilor găinari, că nu vor reuși niciodată să-i egaleze în potlogării pe „membri marcanți» După ce a arătat celor prezenți „că nu trebuie să existe nici un fel de comentarii asupra celor hotărâte de el”, Nicolau a avut grijă să se plaseze în fruntea listei, încercând să dea afară pe­­ continuare în pag. 4) x«*«* Comentariile presei mondiale asupra intervietv­­ului generalissimului Stalin „Ivenim­entul care a eclipsat întrea­ga viată politica internsionala” — sșe caracterizează ziarul maghiar „Vya­­goszag" in­ervit w­ îil acordat de ge­neralissimul Stalin corespondentului din Moscova al ziarului „Sund­y Ti­mes“. interview-ul a provocat o pu­ternică impresie în lumea întreagă. Deaerea socotim că este necesar să reproduc­­m pentru cetitorii noștri conținutul declarațiilor g­ner lissimu­­lui Stalln. Iată ce a spus I. V. Stalin cu privire la primejdia unui nou război: n­u cred în pericolul real al unui nou război“.. Fac larmă a­cum despre un „nou război“ în special spionii militari și politici ți puținii lor partizani din rân­durile demnitarilor civili. Ei au nevoie de această larmă cel pu­țin pentru­­­­­ a înspăimânta în spectrul războiului pe umni dn­­intre oamenii politici naivi din rândurile contraagenților lor și s-și ajuta astfel guvernele să smulgă de la contraagenți mai multe concesii; b) a îngreuna pentru un oarecare timp redu­cerea bugetelor militare in ță­rile lor; c) a frâna demobiliza­rea armatelor și a preveni în acest mod creșterea rapida a șo­majului în țările lor. Trebue fă­cută cu strictețe deosebite între larma care se face acum despre un ,,nou război* și pericolul real al unui „nou război", pericol care nu există în momentul de față". Și mai departe : „Nu cred că cercurile conducătoare ale Marei Britanii și U.S.A. ar putea să făurească o ,,încercuire capita­lista" a Uniunii Sovietice, chiar dacă ar voi acest lucru, ceea ce insă nu pot să afirm“. Despre politic­a sovietica In G.rma­­uis : „Pusinca Uniunii Sovietice în pro­blema g­uruiana se reduce la demilita­­nzar­a si democratizarea Germani»!­ Cred că demnitarirea și democratiza­­rea Dermaui»­ reprezintă una din Cale mai importanta garanta de stabilire a unnei paci trainice și îndelungate“. Despre învinuirea ca politica parti­delor comuniste din Europa Occiden­tala „est.­d.d­asa de Moscova“, gene­­ralissimul bialin a declarat: „Consider aceasta invinuire absurdă, împrumu­tata din «tsenalui falimentar al lui Hitler și Goebbels“. Despre posibilități a unei colaborări prietenești intre O. R. 5, S. și demo­crațiile apusene, Stalin a spus : „Cred absolut în acest lucru“. Și mai de­parte : „Sunt lutr’adivor sigur da po­sibilitatea unor raporturi prietenești între Uniunea Sovietică și Marea Bri­tanie. La stabilirea unor asemenea ra­porturi ar ajuta la masură însemnată intensificarea la­gaturilor politice, co­merciale și culturale între aceste țări“, intri­gat dacă retragerea trupelor a­­mericane din China este o necesitate vitală pentru pacea viitoare, Stalin a răspuns : „Da“. Despre bomba atomică, con­ducătorul popoarelor sovietice a spus: «Nu consider bomba atomică drept o forță atât de serioasă cum sunt înclinați s­ o socotească unii oameni politici. Bombele atomice sunt destinate pentru înspăimântarea celor cu nervii slabi, dar ele nu pot de­cide soarta unui război, deoa­rece pentru acest lucru bom­bele atomice sunt cu totul in­suficiente. Desigur că stăpâni­rea monopolistă a secretului bombei atomice creiază o a­­menințare, dar împotriva ace­stui lucru există cel puțin două remedii: a) stăpânirea mono­polistă a bombei atomice nu poate să dureze mult; b) în­trebuințarea bombei atomice va fi interzisă La întrebarea dacă înaintarea Uniu­nii Sovietice spre comunism nu va micșora posibilitatea unei colaborări pașnice cu lumea exterioară și dacă este posibil „comunism cl într’o singură țară“, Stalin a răspuns!­­Nu mă Îndo­iesc că posibilitățile unei colaborări pașnice nu numai că nu se vor mic­șora, dar se și pot mări. „Comunismul Intr’o singură țară“ este pe deplin posibil, mai ales într’o țara­ ca Uni­unea Sovietică“. Interview-ul a avut un ecou răsu­nător in lumea politică internațională. Sunt semnificative comentariile pre­sei. Agenția „United­ Press“ a publi­cat șr­motoarele : „Poporul sovietic, prin declarațiile conducătorului său, arată că dl.este cu hotar i­e o cola­borare pașnică“. D. Wallace a spus ca „declarațiile generalissimului Sta­lin aduc noi speranțe pentru milioane de oameni in tot cuprinsul lumii“. Ziarul Nydag scrie: „Cuvintele gene­­ralissimului Stalin vor zădărnici con­tinuarea agitației primejdioase a ce­lor cari doresc și pregătesc războiul". Aprecieri asemănătoare fac nenumă­rate ziare din St. Unite, Anglia și din alte țări.Căci spulberarea atmosfrei false de război de către Stalin, este, — așa cum menționează „Scânteia“,—garan­­­ția că oamenii pot munci in liniște,­­ pentru refacerea țărilor distruse de­­ război“. Votați — .SOARELE SEMNUL BLOCULUI PARTIDELOR DEMOCRATE Prin satele bântuite de seceta Reportaj de SP. TOMESCU La Șerbești, județul Neamț, pe unde hoardele hitleriste au făcut pârjol în retragerea în­, anul acesta pentru a doua oară seceta a lovit crunt recoltele mânoase lucrate cu trudă de moldoveanul stăpân pentru prima dată pe pământul lui. • seceta. Recoltele au fost arse de do­­goarei iarba uscată, iar poamele au căzut necoapte. Peste tot se întinde o mantie galbenă de uscăciune, praf și tăciune. Totuși, oamenii trăiesc, casele sunt pline de viață și copiii dea bea întârcafi se joacă în țâtână, uitând că azi mânâncă mai puțin lapte cu mămă­ligă ca altă dată. Țăranii știu sa înfrunte greul Dar țăranii din Șerba vor În­frunta și da data aceasta greul ce s’a abătut asupra lor. Până la apli­carea dispozițiunilor date de guvern el au pornit la lucru. Comitetul de ajutorare compus din fruntașii sau­tului, preotul Drago­?, primarul C. Cricina, D. Pretor Stolem și Ing. Plasa Ștefan cel Mare a județului Neamț, se deosebește mult față de celelalte, la fel de greu încercate le secetă. In afară de grindina cât­ul de rară, care s’a năpustit năprasnic asupra locurilor, s’a mai cdbogat și mi im­mm miri M lerne Plugarii știu să înfrunte greul . Noi nu vom vinde pământul Agronom Văleane, au luat primele masuri pentru ajutorarea celor sei­votați. Planul de muncă a fost chibzuit bine și dela început a dat rezultate satisfâcâtoare. Uniți în jurul comitetului de aju­torare țăranii, au colctat deja mo­rile din plasă varof, pe care mo­rarul o vindea la preț de speculă speculanților din oraș, fntr-o singură lună ei au colectat 12 vagoane de uiuni pentru satele cele mai înfometate. Dar plasa e mare și țăranii nu au nici 5 in soți sămânță pentru însămânțări. Cantina pentru copii, și rezerve de grâne Din puminul lor, tiranii din Șerbești gândindu-se la vremuri mai grele, au (continuare în pag. IV-s)

Next