Luptătorul, octombrie-decembrie 1946 (nr. 23-35)
1946-10-01 / nr. 23
ț'*psä? Anul I Ne. 23 dia toate țhtrîls, uniți-vă CINSTEA CARE S*fi FĂCUT „Prin luptele dela Grivița, muncitorimea română a arătat Că nu înțelege să-și plece fruntea și să capituleze in fața fascismului. Ea, dimpotrivă a dat in fața lumii întregi o dovadă de voință de viață și de luptă pentru interesele ei și ale întregului popor, întârziind astfel fascizarea țării noastre». Așa a scris tov. Gh. Gheorghiu-Dej, secretarul general al marelui nostru Partid, despre lupta eroică din Februarie 1933 a ceferiștilor dela Grivița { despre lupta in fruntea căreia, alături de Gheorghiu Dej, de Doncea, de Petrescu, a stat și CHIVU STOICA, membru în biroul politic al Comitetului Central al Partidului Comunist Român și vice-președintele Confederației Generale a Muncii. CHIVU STOICA astăzi, candidează la Bacău, în fruntea listei Blocului Partidelor Democrate, pentru alegerile parlamentare, care vor avea loc în viitorul apropiat. Un om care nu se trage din categoriile sociale avute, din păturile care, în trecut, au dat țării conducătorii politici. Un muncitor. Un muncitor ceferist, care A INTRAT INSA IN ISTORIA ȚĂRII , prin lupta pe care a dus-o pentru apărarea drepturilor poporului apăsat, prin curajul pe care l-a desfășurat , prin demnitatea cu care a înfruntat pe călăii poporului, prin conștiința politică pe care a dovedit-o in cârmuirea la luptă a muncitorimii. IEȘIT DIN RÂNDURILE POPORULUI MUNCITOR, Chiru Stoica este exponentul clasei purtătoare de progres, reprezentantul fidel al proletariatului român, avid de libertate, de dreptate socială. STRÂNS LEGAT DE MASSE, Chivu Stoica și-a făurit legătura cu ele în toiul luptelor sângeroase de la Grivița, în cursul anilor lungi de temniță și în timpul bătăliilor ce se duc pentru înfrângerea rămășițelor fasciste și pentru refacerea țării, dela 23 August 1944 încoace. A luptat pentru închegarea Frontului Unic Muncitoresc, pentru făurirea unității de acțiune a partidelor democratice. Cuvântul iov. Chivu Stoica a răsunat cu tărie la primul congres al Sindicatelor și In preajma lui 24 Februarie 1943, în vremea guvernării trădătorului Rădescu , cuvântul și faptele sale au fost în permanență puse in slujba mobilizării masselor muncitoare la lupta petru unitate, pentru solidaritate, pentru făurirea unui traiu mai bun, pentru nimicirea rămășițelor fascismului și a clicilor reacționare, vinovate de toate greutățile prin care trece astăzi poporul român. Care cetățean al țării, preocupat cât de puțin de problemele politice, n’a auzit de Chivu Stoica, fruntașul muncitorimii române ? Chivu Stoica va reprezenta alături de ceilalți aleși ai poporului în viitorul Parlament al țării populația județului Bacău. Chivu Stoica va înfățișa in viitoarea Adunare a deputaților năzuințele, voința locuitorilor acestui județ. Se va înfățișa cu tot atâta hotărîre și demnitate, cu tot atâta curaj și abnegație, cât a manifestat în cursul vremurilor aspre pe care le-a străbătut, neclintit in justețea convingerilor sale, în dreptatea drumului pe care și -a ales. Dece votam cu B. P. D. Platforma-Program se aplica Un singur semn cunoaștem: OARELES Intre dealurile împădurite ale Botoșanilor și Tarcăului, dea- lungul Vaii Bistrița, se intinde comuna Pângărați. Așezată într’o regiune cu bogate exploatări fortsturi, locuitorii comunei muncesc de tineri în păduri și la fabricile de cherestea, iar o parte din ei colindă zile întregi apele Bistriței, la cârma plutelor. Și pe atei a trecut suflul de Viată nouă pe care democrația românească la revărsat asupra țârii întregi. Astăzi în fiecare colțișor al comunei și în preocupările 11» cât un sătean poți desluși așteptarea evenimentului de care sunt legate atâtea speranțe faligușile. E ora 5 după amiază. Pătrundem In curtea fabricei. Deasupra porții strâjnește .SOARELE“, lucrat cu maestrie de tov. Ion Manolescu. Pe o placardă mai sus, o tormea . VOTAȚI SOARELE BLOCULUI PARTIDELOR DEMOCRATE“. In curtea fabricei, un grup de săteni așteaptă trenul de munte al Soc. .Albina“. Ne apropiem și din vorba In vorbă, aflăm lucruri cu adevărat vrednice de lăudat. Platforma-Program pusă în aplicare Săteanul Amariei Ion de 60 seni ne apune cu mândrie și hotărîre . Noi plecăm acum din nou la muncă. Facem parte din echipele de reconstrucție ale comunei, pentru punerea în aplicare a Platformei Program. Am reușit până acum să reconstruim 2 poduri, să înființăm un cămin ie *i și să strângem 14 vagoane fruniere, acum avem planuri .» Din depărtare, se vede apropiindu-se trenul și convorbirea noastră a fost întreruptă. Prin gând mi se perindă amintiri din alte vremuri, când înainte de alegeri se vărsau asupra țarii vagoane de țuică și... promisiuni. De astădata, campania rară este în acelaș timp efecteși o campanie de muncă, de refacere. Ne facem și noi loc pe platforma unui vagon, pentru a scoborî la capătul Văii Oanțului. Un singur semn cunoaștem... Ne-am nimerit în mijlocul unui grup de tineri. Printre glume și fapte de mică importanță, am putut descoperi preocupări serioase, Tânărul toată Cinu, ne-a vorbit despre alegeri: „Aștept cu nerăbdare ziua »ea mare. Sa știu cui trebuie să-i dau votai. La noi »istoricii« n’au ce căuta. Noi nu cunoaștem decât un singur semn »Soarele« O fată cu obrajii roșii se amestecă și ea în discuție. „Și eu am drept la vot —ne spune ea cu mândrie — și voia vota pe acei care ne-au dat acest drept, care ne-au dat libertatea. De vorbă cu plutașii Ne-am coborît la una din întreprinderile C.A.P.S.-ului. Aci așteptau un nou schimb de plutași sâ plece pe Bistriță. I-am Întrebat și pe ei ce cred despre alegeri și iată ce ne-a spus bătrânul plutaș, Bulai Aleanei: „Mai ținem minte încă „oblăduirea“ boerească. Alegerile lor erau o batjocură. Ne-au înșelat într’una“. Cuvintele plutașilor te cutremurau. Simțin-i viața pe care au dus-o, mizeria în care s'au sbătut: „Alegerile ce vin, sunt o sărbătoare pentru noi“ — a continuat bătrânul—, „Soarele“ e speranța noastră și către el ne îndreptăm cu toți priviril“. Marti 1 Octombrie 1946 APARE IN FIECARE MARȚI MBBROaBEmani Redacția și Administrația Bacău Calea Mârășești Telel. 161 Abonamentul pentru 3 luni 2000 lei Zi culise întărește convingerea noiastra Infrictoria fortelor democrate a spus tov. GH. GHEORGHIU-DEJ în conferința comitetelor electorale județene din B. P. D. - DECLARAȚIILE D-LUI PRIM MINISTRU Dr. PETRU GROZA - Cu prilejul Conferinței pe țară a președinților și secretarilor comitetelor județene electorale B. P. D., ce a avut loc la București, d. prim-ministru dr. Petru Groza, a rostit un important discurs în care, după ce a evidențiat activitatea rodnică a organizațiilor B. P. D. din țara, s’a ocupat de unele probleme interne de actualitate. D-sa a criticat unele organe de impunere fiscală care cu sau fără intenție, au eliminat dela impuneri pe cei care fără a avea firme înscrise, practică comerț pe picior mare. D. prim-ministru a anunțat că s’au luat măsuri în acest sens. In privința combaterii urmărilor secetei, d. dr. Petru Groza a declarat următoarele: «Guvernul a declarat războiulb'mărilor secetei. Prin colectări din județele excedentare, prin importul de cereale din străinătate și printr’o bună repartiție a cerealelor și acest războiu va fi câștigat». * " In cadrul aceleiași conferințe, tov. Gh. Gheorghiu-Dej a rostit o importantă cuvântare în care a spus următoarele : *Cu cât ne apropiem de punctul culminant al campaniei electorale, cu atâta mi se întărește convingerea in victoria luptei noastre. Tov. Gh. Gheorghiu-Dej a arătat că această convingere isvorăște din faptul că forțele politice care alcătuiesc Blocul Partidelor Democrate au reușit să păstreze un permanent contact cu masele populare, reușind să apere interesele poporului și să-i satisfacă nevoile în măsura posibilităților. Vorbind apoi despre apropierea termenului de votare, tov. Gh. Gheorghiu-Dej a subliniat necesitatea de a fi vigilenți și hotărîți la luptă, pentru că adversarii B. P. D. vor întrebuința toate mijloacele de luptă. Secretarul general al Partidului Comunist Român, a arătat apoi importanța unei colaborări active între forțele din Bloc, la așa fel încât fiecare organizație componentă a R. P. D. să constituie o forță dinamică și combativă. La încheiere, tov. Gh. Gheorghiu-Dej, a amintit despre succesul dobândit de forțele democratice prin anularea definitivă a diktatului de la Viena, și a demascat atitudinea partidelor istorice, care astăzi susțin clauzele economice ce se caută a ni se impune prin tratatul de pace, clauze care ar duce la distrugere țara noastră. *Avem datoria patriotică a spus tov. Gh. Gheorghiu-Dej, să facem cunoscut întregului popor, cât de antinațională este acțiunea criminală a adversarilor noștri, înăuntrul și în afara țârii. ______________ Cum adăposteau „istoricii“ pe naziștii de la Cașîn ,Nouile descoperiri ale autorităților Am arătat la timp în paginile ziarului nostru, prinderea celor doi ostași germani, ascunși de maniștii și brâneneștii din comunele Cașîn și Mănăstirea Cașîn, precum și depozitele de arme, echipament și materiale de propagandă hitleristo-legionare ce s'au găsit la acești locuitori. Noul fapte, au venit în cursul cercetărilor să sa adauge la lanțul de manevre antinaționale ale „istoricilor“ din acea regiune. In special după capturarea încă ErneS a unui neamț, plutonierul Lengheim, anchetatorii s’au văzut puși in fața a noui amante, care nu fac decât să scoată și mai mult în evidență vinovăția acuzaților și să demaște noi „istorici" împușcați în această afacere. Astfel au mai dat ajutor la întreținerea și camuflarea „aliaților nemți" Emilia Ioanovici, manuată, care funcționază la economatul„Foresta Grozești“ este unealta reacționarilor în acțiunea de înfometare a muncitorilor și studentul manist Gh. Soroiu. Tot odată s'a stabilit că asasin al tânărului Herșcovici fost funcționar la Prefectura Bacău, sublocotenentul german Dieter, prins și aflat acum în lagăr in U.R.S.S. a fost ascuns tot de către acești locuitori. Intre scrisorile găsite la Mărășteanu, membru în comitetul județean al maniștilor băcăuani, s'a găsit și una provenind de la un fiu al său din București în care acesta îl îndeamnă : «orice nevoi ai adresează-te d-lui Nicolau, care am auzit că este prefect la Bacău, și care nu va uita ce ai făcut pentru el. Auzise fiul, fugit din Roman la 23 August, că „șeful" a ajuns prefect la Bacău și având în vedere serviciile trecute și viitoare în slujba clicii „istorice“ sfătuia pe tatăl să ceară ajutor. Și acesta a cerut, gândindu-se să ascundă pe nemți că „ajutoarele“ vor curge. Lucrul acesta era în vederile sale și „camaradul" Mărsișteanu l-a făcut. Astăzi, umăr la umăr maniștii și brăteniștii alături de voksdeutche și ostași germani se află sub anchetă și vor fi înaintați Curții Marțiale. Cercetările care continuă vor reuși să scoată la iveală noui complicități. Se smulgă măștile de pe fața altor „istorici", aliați ai fasciștilor, dușmanii poporului român. S. ȘT, nu va fi Rizsoiy Un protest edificator ________________ Organizația manistă din Bacă ___________în descompunere__________ _O nenorocire nu vine niciodată singură“, spune un vechi proverb românesc. Și nenorocirile în organizațiile maniate vin cu nemiluita, tubbâcindu-i pe șefi, subțiind rândurile și așa destul de străvezii ale cadrelor tăind ultimile fire ale plasei, în care mai reușiseră să mențină câțiva membri Apropierea datei alegerilor a mărit tensiunea din rândurile maniștilor bactuani și a provocat ruptură între șefi, certuri pentru „friptura" pe care fiecare din ei ar vrea s-o acapareze pentru sine.stul protest, sunt cuprinse toate mârșăviile, întreaga desorganizare și toate matrapazlâcurile lui Nicolau și Calmuschi, lui Ghița Popa și Preotului Petrovanu. Această ședință lărgită a avut o Fotocopia scrisorii pierdută de înv. Em. Moșai Intr’adevăr, după ședința „lărgită” a comitetului județean, în care cu scandal, amenințări și bataie, maniștii au încercat să-și aleagă candidații pentru listele electorale, învățătorul Emil Moscu, a înaintat un protest „centrului“. Dar, plecând în „propagandă“ și îmbătându-se la o cârciumă, a uitat acolo procesul verbal de protest. In cele patru pagini ale ace darul să deschidă ochii și celor mai creduli dintre membri, tuturor micilor găinari, că nu vor reuși niciodată să-i egaleze în potlogării pe „membri marcanți» După ce a arătat celor prezenți „că nu trebuie să existe nici un fel de comentarii asupra celor hotărâte de el”, Nicolau a avut grijă să se plaseze în fruntea listei, încercând să dea afară pe continuare în pag. 4) x«*«* Comentariile presei mondiale asupra intervietvului generalissimului Stalin „Ivenimentul care a eclipsat întreaga viată politica internsionala” — sșe caracterizează ziarul maghiar „Vyagoszag" inervit w îil acordat de generalissimul Stalin corespondentului din Moscova al ziarului „Sundy Times“. interview-ul a provocat o puternică impresie în lumea întreagă. Deaerea socotim că este necesar să reproducm pentru cetitorii noștri conținutul declarațiilor gner lissimului Stalln. Iată ce a spus I. V. Stalin cu privire la primejdia unui nou război: nu cred în pericolul real al unui nou război“.. Fac larmă acum despre un „nou război“ în special spionii militari și politici ți puținii lor partizani din rândurile demnitarilor civili. Ei au nevoie de această larmă cel puțin pentru a înspăimânta în spectrul războiului pe umni dnintre oamenii politici naivi din rândurile contraagenților lor și s-și ajuta astfel guvernele să smulgă de la contraagenți mai multe concesii; b) a îngreuna pentru un oarecare timp reducerea bugetelor militare in țările lor; c) a frâna demobilizarea armatelor și a preveni în acest mod creșterea rapida a șomajului în țările lor. Trebue făcută cu strictețe deosebite între larma care se face acum despre un ,,nou război* și pericolul real al unui „nou război", pericol care nu există în momentul de față". Și mai departe : „Nu cred că cercurile conducătoare ale Marei Britanii și U.S.A. ar putea să făurească o ,,încercuire capitalista" a Uniunii Sovietice, chiar dacă ar voi acest lucru, ceea ce insă nu pot să afirm“. Despre politica sovietica In G.rmauis : „Pusinca Uniunii Sovietice în problema guruiana se reduce la demilitanzara si democratizarea Germani»! Cred că demnitarirea și democratizarea Dermaui» reprezintă una din Cale mai importanta garanta de stabilire a unnei paci trainice și îndelungate“. Despre învinuirea ca politica partidelor comuniste din Europa Occidentala „est.d.dasa de Moscova“, generalissimul bialin a declarat: „Consider aceasta invinuire absurdă, împrumutata din «tsenalui falimentar al lui Hitler și Goebbels“. Despre posibilități a unei colaborări prietenești intre O. R. 5, S. și democrațiile apusene, Stalin a spus : „Cred absolut în acest lucru“. Și mai departe : „Sunt lutr’adivor sigur da posibilitatea unor raporturi prietenești între Uniunea Sovietică și Marea Britanie. La stabilirea unor asemenea raporturi ar ajuta la masură însemnată intensificarea lagaturilor politice, comerciale și culturale între aceste țări“, intrigat dacă retragerea trupelor americane din China este o necesitate vitală pentru pacea viitoare, Stalin a răspuns : „Da“. Despre bomba atomică, conducătorul popoarelor sovietice a spus: «Nu consider bomba atomică drept o forță atât de serioasă cum sunt înclinați s o socotească unii oameni politici. Bombele atomice sunt destinate pentru înspăimântarea celor cu nervii slabi, dar ele nu pot decide soarta unui război, deoarece pentru acest lucru bombele atomice sunt cu totul insuficiente. Desigur că stăpânirea monopolistă a secretului bombei atomice creiază o amenințare, dar împotriva acestui lucru există cel puțin două remedii: a) stăpânirea monopolistă a bombei atomice nu poate să dureze mult; b) întrebuințarea bombei atomice va fi interzisă La întrebarea dacă înaintarea Uniunii Sovietice spre comunism nu va micșora posibilitatea unei colaborări pașnice cu lumea exterioară și dacă este posibil „comunism cl într’o singură țară“, Stalin a răspuns!Nu mă Îndoiesc că posibilitățile unei colaborări pașnice nu numai că nu se vor micșora, dar se și pot mări. „Comunismul Intr’o singură țară“ este pe deplin posibil, mai ales într’o țara ca Uniunea Sovietică“. Interview-ul a avut un ecou răsunător in lumea politică internațională. Sunt semnificative comentariile presei. Agenția „United Press“ a publicat șrmotoarele : „Poporul sovietic, prin declarațiile conducătorului său, arată că dl.este cu hotar ie o colaborare pașnică“. D. Wallace a spus ca „declarațiile generalissimului Stalin aduc noi speranțe pentru milioane de oameni in tot cuprinsul lumii“. Ziarul Nydag scrie: „Cuvintele generalissimului Stalin vor zădărnici continuarea agitației primejdioase a celor cari doresc și pregătesc războiul". Aprecieri asemănătoare fac nenumărate ziare din St. Unite, Anglia și din alte țări.Căci spulberarea atmosfrei false de război de către Stalin, este, — așa cum menționează „Scânteia“,—garanția că oamenii pot munci in liniște, pentru refacerea țărilor distruse de război“. Votați — .SOARELE SEMNUL BLOCULUI PARTIDELOR DEMOCRATE Prin satele bântuite de seceta Reportaj de SP. TOMESCU La Șerbești, județul Neamț, pe unde hoardele hitleriste au făcut pârjol în retragerea în, anul acesta pentru a doua oară seceta a lovit crunt recoltele mânoase lucrate cu trudă de moldoveanul stăpân pentru prima dată pe pământul lui. • seceta. Recoltele au fost arse de dogoarei iarba uscată, iar poamele au căzut necoapte. Peste tot se întinde o mantie galbenă de uscăciune, praf și tăciune. Totuși, oamenii trăiesc, casele sunt pline de viață și copiii dea bea întârcafi se joacă în țâtână, uitând că azi mânâncă mai puțin lapte cu mămăligă ca altă dată. Țăranii știu sa înfrunte greul Dar țăranii din Șerba vor Înfrunta și da data aceasta greul ce s’a abătut asupra lor. Până la aplicarea dispozițiunilor date de guvern el au pornit la lucru. Comitetul de ajutorare compus din fruntașii sautului, preotul Drago?, primarul C. Cricina, D. Pretor Stolem și Ing. Plasa Ștefan cel Mare a județului Neamț, se deosebește mult față de celelalte, la fel de greu încercate le secetă. In afară de grindina câtul de rară, care s’a năpustit năprasnic asupra locurilor, s’a mai cdbogat și mi immm miri M lerne Plugarii știu să înfrunte greul . Noi nu vom vinde pământul Agronom Văleane, au luat primele masuri pentru ajutorarea celor seivotați. Planul de muncă a fost chibzuit bine și dela început a dat rezultate satisfâcâtoare. Uniți în jurul comitetului de ajutorare țăranii, au colctat deja morile din plasă varof, pe care morarul o vindea la preț de speculă speculanților din oraș, fntr-o singură lună ei au colectat 12 vagoane de uiuni pentru satele cele mai înfometate. Dar plasa e mare și țăranii nu au nici 5 in soți sămânță pentru însămânțări. Cantina pentru copii, și rezerve de grâne Din puminul lor, tiranii din Șerbești gândindu-se la vremuri mai grele, au (continuare în pag. IV-s)