Luptătorul, ianuarie-februarie 1947 (nr. 36-43)
1947-01-01 / nr. 36
Anul I No. 36 Proletari din foală țările, unicl-vă a n mow» m aim de DUMITRU HAGIU, Deputat de Bacău Pasim într’un an nou cu nădejdea și cu convingerea într'un viitor mai bun pentru poporul nostru. Anul 1947 găsește România cu un pas înainte pe drumul consolidării regimului sǎu democratic, mulțumita hotărîrii poporului de a merge pe calea deschisă la 23 August 1944 si la 6 Martie 1945, multumită unitatii muncitorimii Si a fortelor democratice. Caracterizat printr'o luptă hotârîtă pentru reconstrucția tării, pentru combaterea urmărilor secetei si pentru apărarea independentei Si suveranității noastre nationale, 1946 este un an de succese ale fortelor democratice românești. Mulțumită unui uriaș efort al poporului muncitor s'au putut ușura suferințele aduse din plin de războiul nimicitor și de seceta pustiitoare, la care s'au adăugat uneltirile cercurilor reacționare, pentru a specula aceste suferințe. In ciuda acestor uneltiri, unitatea poporului s’a consolidat, hotărîrea sa de luptă s'a călit, pentru înfruntarea cu curaj a lipsurilor si greutăților. Această hotărîre s'a manifestat energic în ziua de 19 Noembrie, când poporul s’a dovedit alături de forțele democratice, singurele care-i pot asigura desvoltarea, singurele care-i apără interesele, singura , care«i chezâșuiese independența» Un neprețuit sprijin a primit țara noastră, în toate aceste direcții, de la marea Uniune Sovietică, campionul luptei pentru pace și pentru libera dezvoltare a popoarelor mici. Acestui sprijin, cât și polticii juste a cârmuitorilor noștri, se datorește puternica întărire a poziției pe care România o ocupă în viața politică internațională. Pentru prima dată în istoria sa, poporul nostru are acum un Parlament alcătuit din reprezentanții săi adevărați. Parlament a cărui menire este de a desăvârși opera de lichidare a tristelor urmări ale războiului, cezând Statul nostru pe baze sănătoase și puternice, înfăptuirea acestui țel a început cu tărie, cu energii. Realizările anului 1946, ne îndreptățesc să pățim cu încredere pragul unui nou an de muncă grea și constructivă. Sarcini mari ne așteaptă: mărirea producției, împletită cu folosirea la maximum a utilajului industrial, cu înlăturarea risipei de materiale, cu întărirea disciplinei în muncă; consolidarea unității clasei muncitoare Si a unitatii fortelor democratice; lupta hotârîta împotriva profitorilor de pe urma greutăților economice; o strânsă colaborare între guvern, parlament si popor pentru biruirea acestor greutăți, pentru înfăptuirea Platformei - Program a B. P. D. mijlocul de a asigura poporului nostru un viitor mai bun. Iată felurile către care trebuie să tindem, cârmuiți de convingerea că drumul pentru realizarea acestor feluri este dnszâșuit de energia, de forța de luptă a marelui nostru Partid. In noul an, al împrejurărilor Internationale de consolidare a păcii, România pășește cu hotârîrea da a desăvârși opera sa de refacere și de a contribui din plin la înfrățirea între popoare, La anul și la mulți ani! — însemnări pe ultima fila a calendarului — După calendar anul se sfârșește la 31 Decembrie. Dar nevoile vieții sociale au stabilit data Începerii unui nou an, după diferitele tărămuri ale vieții. Există un an financiar, care se încheie la 1 Aprilie — cunoscuta și a păcălelilor, — există anul nou muncitoresc — 1 Mai — anul agricol, anul industrial și așa mai departe. Pentru toată lumea lesă, in șiragul timpului, anul ia sfârșit la 31 Decembrie și, cu ultima filă ruptă din calendar, Începe o treaptă nouă In urcușul vieții și din bătrâni e obiceiul să dai cu tifla anului ce se duce și să primești cu veselie pe cei ce se Înfiripă. Pecetea vremurilor Pentru a te înveseli da Anul Nou trebuesc însă multe și., nu-s prea ușor de procurat. Mutra hrâpăreasa a speculei, rânjește în fiecare coif. Vinul și cele de-ale gurii, vâscul și sorcova, poartă pecetea vremurilor , scumperea. 2o.ooolei kilogramul de carne, alte 2o.ooocei de vin , aduse din tara lui Speculă Vodă. Noroc de economare, care, de bine de râu, tot au mai împărțit câte ceva din cele de trebuință: un pumn de făină, ploacă de zahăr, niscai brânză, ca să nu rămână omul flămând de Anul Nou. La NU-i uitam Se înțeleg că nu-i astea toate nevoile. Lipsurile sunt cu duiumul. Sunt destule cast în care focul se face cu bșțișoare numărate , sunt lrstul pentru care o îmbucătură de hrană este o dorință cu greu implin ld. 1 Pentru aceștia, greul e crâncen, iarna e mai grea. Să nu-l Uităm ! Licărul nădejdilor Deasupra greutăților stăruie insă Lumina nădejdii și mai ales a voinței de a ieși la Urna?. Doar Anul Nou 1947 iu» «eamnă ziua în care Banca Națională trece în parti ® patul Statului Doar, primul Parlament al României democrate a pornit cu hotărâre si drumul măsurilor pasatra înlăturarea greutăților economice. Bursa neagră a cunoscut de acum lovitura de măciucă a ligii medaliilor. Și mai via legile speculei, a sabotajului, a economatilor, presasds acestea Insă, prin eforturi de ridicare a producției, prin disciplină la munci, printr’o grijă deosebită pentru materiile prime, prin întreceri patriotice, truda noastră va face ca 1947 să fie anul înlăturării lipsurilor. Urare de An Nou Un an sa duce și altul Cine, Și e obiceiul și ne urăm unul alteia de bine. De aceea, dacă 1948 a fost an greu de muncă și de trudă, 1947 să fie an de izbândă pe ogorul reconstrucției țării și pe tărâmul consolidării democrației, să fie anul întăririi păcii și al intrării între mamuri. Să fie an de eliberare din coșmarul vestigiilor fascismului și an de ridicare la o viață mai bună a tuturorcelor ce muncesc, din toate colțurile lumii. C. T. Regimul democratic prețuiește activitatea pe târâm cultural București, 30 — Cu ocazia împlinirii a cincizeci de ani de activitate pe ogorul seriasulul românesc a maeștrilor Galaalaction și Tudor Arghezi, guvernul a socotit necesar să sublinieze acest eveniment cultural, organizând Duminică 29 Decembrie, la Ministerul Artelor, o ședință festivă. In prezența sărbătoriților, cuvântul omagial a fost rostit de tov, Ion Pas, Ministrul Artelor. Au mai vorbit Eugen Jedeleanu și Marcel Breslașu, din partea Sindicatului de scriitori, artiști și ziariști. Fruntași ai artei dramatice au cetit pagini din opera sărbătoriților. tftarcuri 1 Ianuarie 1947 Redacția 91 Administrația Bacău Calea Mărășești Tele 1. 1216 APARE IN FIECARE MARȚI Abonamentul pentru 3 luni 3300 lei important ajutor acordat de Guvern populației nevoiașe din județul Bacău Un important ajutor pentru populația lovită de urmările secetei din județul Bacău, a fost acordat de curând de Ministerul Afacerilor întărite. Zilele trecute a sosit la Prefectura Bacău un transport de 23 de mantale militare, care urmează a fi împărțite populației sărace. Pentru stabilirea repartiției, a avut loc în ziua de 30 Decembrie la Prefectura Bacău o ședință a Consiliului politic județean. S-a luat hotărîrea ca până la 7 Ianuarie să se ceară preturilor și primăriilor câte un tabel de populația nevoiașă, care urmează să primească aceste efecte. Este încă o dovadă de grija pe care o poartă guvernul tuturor acelora, ale căror energii sunt necesare progresului țării noastre. C. M. Aleșii poporului nu se odihnesc Acțiunile de lamurrea lov. Hagiu, deputat de Bacău Una din principalele sarcini ce revin deputaților In vacanța pe care a luat-o Parlamentul de sărbători, este de a lua contact cu alegătorii și de a da socoteală de activitatea Parlamentului și mai ales de legile economice financiare, votate la ultima săptămână de activitate legislativă. Deputații poporului, și cu deosebire deputații comuniști, înțeleg că, la fața greutăților care stau astăzi în fața țării, aleșii națiunii nu pot avea o vacanță în adevăratul înțeles al cuvăntului. Ei trebuie să ia legătura cu cetățenii, să le înfățișeze cu curaj și sinceritate situația și soluțiile pe care cârmuitorii țării înțeleg să le aducă Totodată, ei Înțeleg să se reformeze asupra problemelor locale, pentru a determina rezolvarea lor Potrivit hotărârilor luate în ședința deputaților comuniști, la care au fost cuvântul tov. Ana Pauker și Vasile Luca și la care s'au stabilit sarcinile deputaților comuniști, tov. Dumitru Hagiu, deputat de Bacău, a pornit o sistematică acțiune de lămurire și consultare a alegătorilor săi. Astfel, săptămâna trecută, tov. Hagiu a luat contact cu muncitorii mineri și forestieri și cu populația de pe Valea Trotușului. Primit cu dragoste de acei din rândurile cărora a pornit, tov. Hagiu a explicat țelurile activității lgislative și a dispărut cu locuitorii problemele locale care li frământă. Acelaș lucru s-a făcut in cursul acestei săptămâni In comunele Sănduleni, Tescani, Scorțeni, și Gogoteni, unde primirea din partea populației a fost dintre cele mai însuflețite. Sute de locuitori s'au grăbit să afle din gura alesului lor In ce constă munca reprezentanților poporului și care sunt modalitățile de soluționare a greutăților prin care trece țara. Locuitorii au pus întrebări, tov. Hagiu a adus lămuririle așteptate. Cu deosebire, a interesat chestiunea posibilității de transport a unor cantități mici de alimente pentru cei în lipsă. Contactul aleșilor poporului cu cetățenii este un lucru nou, pe care doar un regim realmente democratic l-a putut aduce. Caracteristic este următorul fapt : la Scorțeni, un moșneag, un căndu și cruce, spunea că este pentru prima dată In viața lui cănd vede un deputat venind ln mijlocul țăranilor care Leu ales. La ora când scrim aceste rânduri, tov. Hagiu continuă aciunea sa de lămurire și consultare a populației din județul Bacău, luănd legătură cu locuitorii din Ardeoani, Măgirești și Lucăcești. Puterea sovietică acordă o deosebită grijă educației copiilor. Roadele preocupărilor în acest sens s ’au arătat în cursul Războiului de Apărare a Patriei, când copiii sovietici s’au dovedit a fi adevărați eroi. Preocuparea aceasta pentru viata copiilor, interesul față de suflatul lor, față de psihologia acestor „miei oameni», se manifestă și în cinematografia sovietică. »Nikita", noul film care rulează de anul nou pe «Mărăști», are drept erou tocmai uneorii. E un băiețaș de 9 ani. Inteligent, dar în el cărui ochi mari și frumoși se poate ceti o durere adâncă. Nikita a crescut fără tată. O împrejurare nefericită a făcut ca părinții lui să se despartă. Crescut sub supravegherea drăgostoasă a mamei și a bunicilor săi, Nikita simte totuși un dor, o iubire puternică pentru tatăl său pe care nu-l cunoaște. In creerul băiețașului prinde rădăcini din ce în ce mai adânci o idee, care devine singura lui țintă. Aflase că tatăl său e explorator polar. Va pleca să-l caute la Polul Nord. Și de atunci începe o serie de peripeții, când duioase, când pline de haz, întâmplarea face ca micuțul «■explorator» să nimerească să fie găzduit chiar de propriul său tată, Serghei Petrovici Ivanov, care nici el nu-și recunoaște fiul. O simpatie reciprocă leagă pe neînfricatul explorator polar, Ivanov, de copil. Dar Nikita urmărește realizarea gândului său. Aflând că peste câteva zile pleacă un vapor în regiunea arctică, el reușește să fugă din casa lui Serghei Petrovici și se ascunde pe bordul vaporului. Sfârșitul filmului aduce regăsirea copilului, iar dragostea pentru Nikita unește din nou pe cei doi părinți. Nikita este figura centrală a filmului. Energia, hatârîrea, tenacitatea copilului, pornit in căutarea părintelui său, pentru care simte o dragoste nemărginită, fac deosebit de simpatic chipul acestui băiețaș de 9 ani. Artistul Vova Tumalorian impresionează pe spectator prin inteligența, voiciunea sa și adâncimea sentimentului. Tratând o temă profund umană, bine jucat, — și aci laudele revin în special artistului — copil Vova Tumalorian, — filmul impresionează și emoționează, am l“ urează cititorilor sai. La mulți ani ! Film din vece nou COPILUL MINUNE CHENAR INTERN fiin HaiB mulci ti numit Activitatea politică internă este reluată intr-un ritm viu, după ce primele săptămâni ale muncii legislative au dovedit că noul Parlament procedează energic la examinarea și soluționarea problemelor de frunte, puse de situația generală a țării și după ce solidaritatea forțelor demostetice din noul Parlament s’a verificat din nou. Membrii guvernului și reprezentanții partidelor politice se reuntorc in Capitală, reincepându-și activitatea. Zilele aceștia au loc discuții în birourile politice ale partidelor din Bloc, urmând ca după aceea să fie convocate birourile grupurilor parlamentare ale partidelor, în vederea stabilirii programului de activitate parlamentară și a discutării proectelor de legi ce urmează a fi depuse pe biroul Camerei, imediat după vacanță. Liniile diriguitoare ale viitoarei activități a Guvernului și Parlamentului, au fost trasate de d. dr. Petru Groza, in declarațiile făcute ziaristului L. Paul. D. dr. Groza a subliniat necesitatea unei planificări economice și sociale și dorința regimului actual de a sprijini inițiativa particulară, asigurând rentabilitatea investițiilor. Primul ministru a vorbit despre silințele forurilor conducătoare de a asigura un câmp de colaborare cu capitalul strein și a spulberat calomniile opoziției despre „colhozuri și colectivizări". Totodată a anunțat punerea in vigoare a legei pentru conbaterea speculei, concomitent cu măsurile economice care vor lovi in cauzele ei. In afară de legea speculei— care va fi depusă prima pe biroul Camerei,—va mai fi depus un proect de lege prin care se interzice înstrăinarea terenurilor obținute prin împroprietărire, urmărind întărirea unicei proprietăți prin credite și unelte. Intre timp, Ministerul Economiei Naționale a luat o măsură salutară: aceea a înlăturării administratorilor de stat, de la un număr de peste looo întreprinderi. Este un pas înainte spre normalizarea vieții economice. In aceeași vreme, evenimentele din lagărul opoziției demască tot mai mult intențiile antipopulare și antinaționale care călăuzesc pe fruntașii „istorici*. Nemulțumiți cu atitudinea negativă față de marile probleme naționale, „istoricii" incită împotriva măsurilor de salvare națională luate de guvern, fac propagandă împotriva ajutorării regiunilor lovite de secetă, se dedau la provocări, speculând situațiile grele provocate de război și de secetă. Slăbiciunea grupărilor „istorice" este însă notorie și frământările din tabăra lor cresc, în fracțiunea brătienistă fiind chiar de prevăzut o spărtură. Diversiunile lansate de „isiddel" nu vor putea împiedica deplina lor prăbușire, în fața Solidarității puternice de care forțele democratice dau in permanență dovadă. țpSL UN DRUM PRIMEJDIOS Situația Turciei.In mreaja planurilor imperialiste la Turcia sa desfășoară campania împotriva „subversivitâții” democratice. Autoritățile civile si cele militare au fost puse în mișcare. In vilantele, în care a fost declarată starea de asediu, au fost desființate două partide politice și organizațiile lor» au fost desființate sindicatele, a fost interzisă editarea ziarelor și revistelor democratice. Poliției i s’a ordonat să supravegheze atent ca in zona In care s'a stabilit starea de asediu sa nu fie strecurată literatura „subversivi”. Când economia naționala e în pericol se știe că ideile și principiile democratice nu sunt simpatizate de cercurile conducătoare ale Turciei. Dar măsurile miltaro-polițienești aplicate acum sunt întrucâtva neobișnuite chiar pentru Turcia. Care este motivul acestor măsuri ? Răspunsul trebui căutat în situația generală, politică și economică, din Turcia. Situația economică de după război a țării este deosebit de grea. După părerea ziarului „ Tasvir», atât economia națională, cât și industria națională, se află un pericol. Ziarul scrie despre «pericolul crescând al unei crize economice". Scumpetea crește. Se duce o ofensivă împotriva salariilor muncitorilor. Deosebit de grea este situația minerilor. Șomajul crește. Masa cea mare a poporului turc țărănimea — trăiește într’o mizerie groaznică; are loc un proces de degradare a agriculturii. 95 la sută din agricultori stăpânesc abia 35 la sută din pământul cultivabil. Legea reformei agrare din iunie 1945, care apără în toate chipurile interesele moșierilor, nu este nici dânsa aplicată. Făgăduieli și realități Greaua situație din țară, miopia politicii interne și externe a partidului popular republican guvernamental, au dus la o criză in viața politică internă a târii. O fracțiune a acestui partid a format partidul democrat de opoziție, condus de Gebal-Balar, care, deși extrem de moderat și in ciuda măsurilor luate de guvern, a obținut unele succese. finând seama de nemulțumirea generală provocată de metodele totalitare de guvernare, cercurile conducătoare turce au fost nevoite să recurgă la diferite manevre. A început să se anunțe insistent «democratizarea regimului» și dorința guvernului ,de a îmbunătăți situefia materială a poporului’. In perioada celor 3 campanii electorale (pentru municipii, medjilis și consiliile vilaletelor), s'au făcut deosebit de multe promisiuni. Ca fapt insă nu s'a făcut nici un fel de democratizare. După mărturia mareșalului Ciikmak,alegerile au decurs in violență și falsificări. Primul ministru Redjep Peker a fost nevoit să recunoască nu de mult „imposibilitatea de a realiza” promisiunile ce le-a făcut. Mitul "pericolului extern" Oricât ar fi de ciudat, Turcia este singura țară care nu numai că nu și-a demobilizat armata, dar nici n'a încercat să o facă după terminarea războiului, la care ea nu a luat parte. Guvernul turc ține și acum sub arme un milion de oameni și continuă sa menție starea de asediu, declarată încă in 1940, in 6 provincii apusene. Când se vorbește de politica externă, se aduce imediat argumentul învechit despre existența unui «pericol extern» pentru Turcia. Turcii cu bun simț știu însă că acest „pericol extern” este un mit inventat de acei care caută să înșele poporul și să ascundă scopurile reale ale politicii lor antidemocratice. OHaosul «Ufus» a fost nevoit să recunoască că in țară este răspândit spiritul antimilitarist. Vocile turcilor, cum apreciază în mod just situația și care pun în gardă Turcia Împotriva unor acțiuni riscate, se aud tot mai des, dar ultimile evenimente de»continuare în pag. IV-a) | Problemele politice ' ^fíenkúL apropiat 'ss W Mi éAvSCemaSarútraüCcir i iPtvâ'cmjcanafy&iSuez i Siria : fj; : ! ufa&shm , ! îffeiiiwybi^