Luptătorul, iulie-august 1947 (nr. 62-67)

1947-07-09 / nr. 62

De unde încrederea? Cine n’a vázut vreodată cum se ridică o clădire nouă în tocul alteia, di­­strusá de cine știe ce nu» pastă ? Nimeni nu se mi» ră căzând pe construc» tori alegându-și oameni pricepuți la muncă, cu­­rărind terenul, alegând dintre materialele vechi pe cete care mai pot folosi, înlăturând pe ce­­te nefolositoare și apro­­vizionându-se cu mate­riale solide, care să facă față tuturor împrejurări» lor. Oare refacerea țării noastre­­ nu seamănă cu ridicarea unei clădiri pe locul alteia prăbușite ! Nu seamănă oare măsu­­rile luate de guvern cu așezarea unor sănătoase și trainice temelii pen­­tru noua clădire a Sta­­tului ? Terenul a trebuit să fie curân­t. In tocul putrede» tor rămășițe moșierești stau așezat temeliie să­nătoase ale proprietății țărănești. Putregaiului a» facerist de la Banca Na­țională, i»a luat locul ex­tatizarea Institutului de emisiune. Transporturile au fost refăcute cu pre»­țul eforturilor neprecum­petite ale oamenilor mun­cii. Aparatul de Stat este curățit de rămășițele mu»­cegăite ale elementelor birocratice și mărginite, ca și de putregaiurile profasciste ș 1 reacționare. Propunerile făcute de Partidul nostru și apro­bate de guvern, pentru redresarea economică și stabilizarea monetară, au arătat că teme­rite se cer și mai mult întărite. Ele creiază instrumentele le­­gate care, — împreună cu legile cotate în ulti­­ma creme și cu măsurile ce se vor mai lua, —cor permite stăvilirea haosu­lui economic, sistematic întreținut de cercurile reacționare. Sunt toate a­­cestea pietre de temelie la clădirea Statului nou: crearea comisiunii inter- ministeriale pentru redre­­sarea economică și Sta» bi Uzarea monetară; or­­ganizarea controlului e­­conomic ; controlul ere­­ditelor acordate de B. N R.; noul regim al circu­­lației produselor agricole care garantează dreptul producătorilor de a di­spune liber de recolta­tor, după predarea cote­­lor obligatorii. Să adăugăm la acestea Si alti factori obiecției, alte materiale trainice de construcție: perspectivele unei recolte bune și prie­tenia cu vecinii noștrii, mai ales cu cei din răsă­rit care ne dau o puter­nică mână de ajutor. Cum să nu ai încrede» te că opera începută va progresa, că mărețul edi­­ficiu ale cărui temelii sunt puse astăzi, va fi ri­ dicat ? Iată dece nouile legiu­iri sunt primite cu încre­­dere de muncitorime, de țărănimea săracă și mij»­localâ, de masele largi, conștiente că se clădește casa lor și nu un palat al exploatatorilor tot de totdeauna. Iată de ce pe meleagu­­rile noastre, muncitori din mine, din rafinerii, din întreprinderi forestiere și din alte fabrici, au por­­nit lupta pentru înfăp­ tuirea propunerilor Par­tidului Comunist Român. Ce oare altceva decât convingerea că luptă pen­­tru propria lor cauză i»a îndemnat pe mineri, pe forestieri pe petroliști să- și ia sarcini în cadrul unor planuri de muncă și să pornească cu avânt la înfăptuirea lor ? Clădirea mândră a țău­rii noastre se va ridica, trainică și frumoasă. Vor vedea aceasta în curând Și acei care n’au încre­dere în voința și în pu»­terea poporului. GH. NE­DELC­HI rRS'íRi ANUL 2 No. 62 Proletari din toate țările, uniti-vă 1 MIERCURI 9 IULIE 1947 4 pagini 5opo lei LUPEAIORUL organul judetian­ Bacau a P. C. R. Redacția și Administrația: Bacău, Calea Mărășești Telefon 1216 APARE IN FIECARE SI Abonamentul pentru MARȚI I 3 luni 25ooo lei In gara Bacău id sít piu muu ~ j» ai__■______ n­i _ a * _ cu graue urn uniunea souienca Pâine pentru salariați și familiile lor - Comunicatul Oficiului Economic Județean -Eri au sosit In gara Bacău primele 12 vagoane cu grâu sovietic. Ele au fost descărcate și depozitate în silozurile morilor din loca­­ litate. Potrivit unei telegrame a Ministerului de Indus­­trie și Comerț, va sosi la Bacău în cursul lunii iu­lie transa de grâne, ne­cesară economatelor și consumului rural. Sunt prevăzute 90 tone grâu și orz pentru economatete de salariați Si 450 tone grâu și orz, pentru popu­lația rurală. In total — 546 tone grâu si orz. Repartizarea cerealelor se face de către o com­i­­sie alcătuită din Prefect, Director al Oficiului eco­nomic Județean, Directo­­rul Camerei Agricole și delegatul Comisiei Lo­­cate, începând de astăzi 3 iulie, se distribuie la e­­conomate câte 500 gr. pâine de fiecare munci­tor și câte 250 gr. pâine de membru de familie, în fiecare zi, întrucât nu toate eco­­nomatele au îndeplinit formalitățile legate. O­fi­­ciul economic județean a dat următorul comunicat: „Oficiul economic județean Bacău comunică tuturor instituțiilor și funcționarilor publici care nu și-au îndeplinit formalitățile legale pentru con­stituirea economatului, că nu vor putea primi ra­țiile de pâine ce se distribuie zilnic din grâul pe care l-am primit din U.R.S.S. Deoarece întreaga operațiune este planificată conform efectivelor înregistrate la Oficiul econo­mic județean, acele instituții sau funcționari care au neglijat îndeplinirea formalităților legale, nu vor primi rațiile de pâine stabilite. Pe măsură ce se vor depune situațiile la eco­­nomatul general al funcționarilor publici, se vor putea acorda rațiile de pâine. AȘA CUM TREBUE SA FIE UN PRIMAR.. Pe tov. Stănescu Ion — mecanic tractorist — l-a dorit primar toată țărănimea mun­citoare din cele 3 Sate ale comunei Români Jud. Neamț. Plugarii cred că energia lui va putea Schimba in bine și fața comunei Români — grea încercată de lipsuri... Nădejdile Sătenilor până în pezent — după două săptămâni de slujbă — n’au fost dezmințite. Printre m­ovile de prundiș... Intrăm în Siliștea, pri­­mul sat cu peste 3oe lo­cuitori ai comunei Ro­­mâni. Movifere de prundiș proaspăt, stau gata pentru consolidarea șoselei. Fac atent pe șofer la câteva podețe, pe care cu două săptămâni în urmă le știm am stricate. De data acea­sta, podețele nu mai sunt obstacole. Ele au fost ori reparate, ori construite din nou... In mijlocul sătenilor... Ajungem în dreptul școalei. Peste treizeci de cetățeni stau roată in mijlocul dru­mului. Oprim. Din mijlocul lor ne întâmpină primarul. Cu ziarul „Scânteia“ în mână, tocmai explica felul cum se vor strânge cotele obligato­rii de cereale. Ne interesăm dacă s’a ințeles cum trebue. —„Suntem foarte mulțămiți de adevăra —ne spune pluga­rul Gheorghe Toma. „Ne-am săturat de minciunile chiaburi­lor, care spuneau că ni se va lua toată recolta de­­ grâu. Au rămas și acum de baltă, ca și cu ploile“.­­­‘Dar ce-a fost cu ploile ? întrebămi noi. —„Apoi, ziceau ei că nu plouă din cauza comuniști­lor, dar acum în timp ce grâul și popușoiul nostru merge bine, dumnealor stau plouați. Ne interesăm de colecta­rea lânei. Aflăm că toți au fost lămuriți de primar cum și cât să dea și că parte din el și-au predat cota lor. — Da domnule — zice Moș Neculai Ciobanu — noi cei mai săraci dăm mai repede — dar cei mai înstăriți cam întârzie. — Trebuie s’o dăm — intervine tov. Vasile Mihai — fost mult timp țesător la fa­brica Buhuși — pentru că eu știu că din lâna care noi am întrebuințat-o la o pereche de ciorapi, fabrica poate lega deșeuri pentru un costum întreg de haine—și noi știm că la fabrica Buhuși lipsește materie primă“. Primarul și tineretul O căruță așteaptă să-l ia pe primar, care se în­­toarce dinspre coopera­tivă, urmat de un pâlc de peste 20 de tineri flă­căi. Din felul cum stau ei de vorbă, e limpede că tineretul și primarul se înțeleg de minune. Ni se spune că tinerii vor da o petrecere pentru a mări fondurile necesare terminării tocatului de primărie. (urmare în pag. 3-a) Casa Culturală a „Apărării Patriotice cheamă populația Bacăului la sărbă­torirea poetului GEORGE BACOVIA care va avea loc Joi 10 iulie a.c. ora 9 seara în sala „Mă­­răști“ în prezența sărbătoritului. Vor lua cuvântul prof. G. ILIE și prof. I. ALECU. Va urma un pro­gram artistic. Consfătuirea unii membrilor oii din Mol­­ Im­e Muncitoresc La sediul Partidului Social Democrat din Ba­cău, a avut loc Dumi­nică 6 Iulie, o consfă­tuire a învățătorilor și profesorilor din județ, încadrați în partidele muncitorești, cu scopul de a analiza și prelucra sarcinile ce stau în fața tovarășilor membri ai corpului didactic. A vorbit tov. Niță (P. S. D.), care a arătat mi­siunea de încredere pe care o au în momentul de față intelectualii și mai ales învățătorii de la sate. Tov. Oancea (P. C. R.) a analizat problemele e­­conomice și a înfățișat măsurile luate de guvern pentru a veni în ajutorul oamenilor muncii. „In momentul de față­ a spus tov. Oancea,­rolul în­vățătorilor este de a lupta împotriva svonu­­rilor mincinoase lansate de reacțiune și de a lă­muri populația de la sate asupra colectărilor de cereale“. Tov. Samoilă (P. S. D.) a prezentat un amplu raport asupra democra­tizării învățământului, a­­rătând necesitatea de a­­ scoate din sufletele ti­­nerilor otrava fascistă infiltrată de regimurile reacționare din trecut. [file­Sail! după sistemul „isior »» Banca Roznov a populară din primii din partea Băncii Naționale suma de 666 milioane lei» cu care ar putea veni în sprijinul țărănimii muncitoare. Condusă însă de cu­noscutul chiabur și poli­tician istoric Constantin Vasiliu, această bancă dă împrumuturi specu­lanților și celor de o teapă cu Vasiliu. Astfel industriașului Ion Căpi­tanu­ i s-a acordat suma de 20 milioane lei. Conducerea Băncii Po­pulare din Roznov tre­buie obligată să se con­formeze ordinului Nr. 982 al Federalei Piatra Neamț, prin care se prevede că trebuie să beneficieze de credite țărănimea muncitoare, nu speculanți sau chia­burii satelor. D. BOSTAN Filmul săptămânii „1111 ”f Filmul care rulează la Mărăști prinde spec­tacolul oferit unei școli de tineri meseriași din Uniunea Sovietică. Anecdota p­oaie, între­ruptă din loc în loc pen­tru a se introduce felu­rite numere coreografice și muzicale, nu e un sim­plu pretext ca în filmele revistă americane, care urmăresc să impresione­ze prin grandiosul sau decorativul lor. fi­mpo­­trivă, în „Salut Moscova“, elementele filmului ne arată cum, în cadrele de viață a lumii Sovietice, muncitorului îi este asi­gurată libera și armoni­oasa dezvoltare a facul­tăților sale, atât cele profesionale, cât și cele artistice și culturale. Actorii sunt tineri ele­vi ai școlilor sovietice de meserii, deci artiști amatori. Jocul lor este o invitație la meditație a­­supra bogăției de posi­bilități pe care le ascund masele largi, ca și asu­pra calității și desvoltării pe care o pot dobândi o cultură și o artă cu ade­­vărat populară. Filmul mai dovedește ca montările somptuoase nu sunt monopol american Scenele de revistă, gran­dioase au ,în „Salut Mos­cova“ și un înțeles larg uman. „Salut Moscopa“ este dublat în românește, CU FATA LA PRODUCȚIE La Depoul C. F. R. Bacău, oamenii muncii își dau silința să ajute cât mai mult operei de refacere a țării. In ultima săptămână s-au depus mari eforturi pentru descărcarea a 58 vagoane de cărbuni, care se țin în depozit pentru iarna 1947-48. A fost reparată și da­tă în primire locomotiva 342.060. Se fac sforțări pentru o cât mai bună gospodărie a depoului. Mecanicul instructor E­­nășoaie Neculai, cu o e­­chipă de muncitori, pre­gătește locomotive mai bune de serviciu. O echipă formată din tov. Pavel Eleonora, Ci­­zic Gh., Pricop Sandu, Dumitru Vasile și Ro­man Ioan, a suprave­­ghiat aplicarea mercu­rialului în piața C.F.R. Coresp. Pavel Lazar . CI. T. M.-istfi din Ba­cău, dornici de a ajuta munca de refacere a ță­rii, au contribuit și ei la descărcarea cărbunilor sosiți pentru stafia Bacău. In zilele de 2 și 3 Iulie Comitetul Județean al CJ. T. M. și tinerii de la fa­brica Zingher au prestat 40 ore de muncă volun­­tară la descărcatul căr­­bunilor. Ceferiștii din Comăne­­ști muncesc planificat și rezultatele sunt foarte bune. In luna Iunie ei au a­­menajat cu mijloace pro­prii atelierul mecanic din depou. Au acoperit remiza și instalează lu­mina electrică. Au strâns 2 vagoane fier vechiu, pe care le-au trimis Re­gionalei C. F. R. Brăila. Au executat reparații serioase locomotivelor, astfel că în ultimele săptămâni nu s’au mai produs defecțiuni la nici o locomotivă. Un excelent rezultat românesc S­PORT România-Bulgaria 3-2 (1-0) Jucând la Sofia, în cadrul Cupei Balcanice, naționala României învins, după un joc greu a și dur, unsprezecele național al Bulgariei. După ce a condus cu 3—1, prin punctele mar­cate de Băcuț, Patcov­­schi și Marian, bulgarii au redus handicapul și au impus un joc dur, în scopul de a egala. Stă­­nescu Valentin, portarul român, a apărat exce­lent. In urma acestui rezul­tat, România s-a insta­lat în fruntea clasamen­tului competiției cupei Balcanice. Matchul Un­­garia­ România, care se va disputa la București, va desemna pe câștigă­torul definitiv al primu­lui tur, Băcăuanii în zi neagră. .Victoria C. F. R.‘­ (Iași) .A.S. ARLUS* 1-0 (0-0) Jucând la Iași, pentru locul secund al seriei din Divizia C. „Arlus" a ce­dat cu 1-0, după ce a ratat ocazii clare de ma­rcare în ambele reprize. Jocul a fost de factură mediocră, localnicii do­­vedindu-se superiori ca tehnică în prima parte a jocului. Ieșenii, jucând mai deciși, au reușit să smulgă o victorie noro­coasă, în fața unui „A S. Arius" de nerecuno­­cut. Cele două extreme, Orghidan și Ioniță Marin au fost factorii înfrânge­rii, urmare în pag. 4-a)( SĂPTĂMÂNA SPANIEI REPUBLICANE 10­ 1/ se 1/ trebuie să consoli­deze toate forțele democrate în lupta contra călăului Franco. Muncitori, plugari, intelectuali, mani­festați în această săptămână hotărî­­rea voastră de lup­tă împotriva rămă­șițelor fascismului! CHENAR INTERN , realiției propunerilor Partidului Comunist Român Bogată in evenimente, săp­­tămâna care s'a scurt a ară­tat că pe primul plan al ac­tivității guvernului și Parla­mentului stau măsurile prac­tice pentru realizarea propu­nerilor P. C. R., care vor duce la refacerea econom­că și fi­nanciară a țării. Camera a votat legea con­trolului economic, legea înfi­ințării societăților pe acțiuni ale statului, legea controlului utilizării creditelor, noul re­gim al cerealelor și legea de constituire a comisiei pentru redresarea economică și stabi­lizarea monetară. Toate ace­stea fac parte din complexul măsurilor luate de Ministerul In­dustriei și Comerțului, pentru a creia posibilitatea unor ac­țiuni coordonate și concentrate in vederea însănătoșirii eco­nomiei naționale. Cu deosebire instituirea Comisiei guverna­mentale pentru redresarea e­­conomică și stabilizarea mo­netară constituie un moment nou în viața e­onomică a țării. Un rol deosebit in însănăto­șirea economiei țării is va ju­ca folosirea recoltei acestui an. Până la noua recoltă, hrana populației este asigurată prin cerealele care sosesc fără în­cetări din Uniunea Sovietică. Reglementarea circulației ce­­realelor și deciziile Ministe­rului, au de scop pe de o par­te asigurarea hranei oameni­lor muncii, pe de altă parte ușurarea situației țărănimii nevoiașe și fără mijloace. Ea asigură țărănimii și ne­cesarul de sămânță și posibi­litatea ca — după predarea cotelor obligatorii — să dis­­­pună liber de produselor sale, iată de ce propaganda *isto­­: * tea­ mincinoasă nu mai poa­­­­te prinde nici la sate, nici la­­­­ orașe. La sate, țăranii pornesc cu avânt la munca secerișului, siguri de răsplata justă a muncii lor. Un imbold pentru ei este și apariția la centrele de mașini agricole a primelor tractoare românești. La orașe, muncitorii indus­triali din diferite ramuri de producție își iau angajamente pentru sporirea producției. Iar rezoluția Comitetului Central (urmare în pag. 4-a) AȘA SE REALIZEAZĂ PROPUNERILE PARTIDULUI COMUNIST ROMAN PENTRU REFACEREA ECONOMICA ȘI FINANCIARA A TARII bun­ si in u­nu­­imir au hotârît sa sporească producția la 13.500 tone lunar Cititorii ziarului nostru cunosc, din repetatele dări de seamă ce le-am făcut efortu­rile masive pe care le-au făcut până în prezent muncitorii și tehnicienii dela minele de cărbuni ale „Creditului Carbonifer”. E de ajuns să se compare cifrele de producție din Mai 1946 (9408 tone) și Mai 1947 (11.310 tone), sau din Iunie 1946 (9650 tone) și Iunie 1947 (11.280 tone), pentru a se vedea sforțările depuse de mineri. Dar muncitorii „Credi­­tului vor fi mai mult. Salutând cu entuziasm propunerile P­GR„ adop­­tate de guvern, pentru re­ facerea economică și fi­nanciară a țării,—minerii și teh­nicienii „ Creditului Carbonifer* 4 vor sá spo­­rească producția până la 13.500 tone în luna Sep­­tembrie a acestui an. Ședința care a avut loc în ziua de 1 Iulie si la care au participat repre­­zentanții întreprinderii, teh­niceni, muncitori si reprezentanții sindicatului, a stabilit mijloacele pentru atingerea acestei cifre de producție. Mijloace ajutătoare Vor mai fi angajați încă 105 mineri și vago­netari, necesari mai ales puțurilor „Lumina“ și „Rafira“. Condițiile de trai ale muncitorilor vor fi îmbunătățite , hrana la cantină va fi mai bună, economatul va fi apro­vizionat. Vor fi schimbate mo­toarele ventilatoarelor puțului „Lumina“, între­prinderea va da mai mult carbid pentru ilu­minat. Caii din mine vor fi mai bine întreținuți. Se vor procura gofrete și alte materiale, precum și bumbac pentru cură­țirea lămpilor de benzină Disciplina în muncă va fi întărită. Cât cărbune se va scoate Mulțumira acestor măsuri, se vor scoate zilnic dela Secția „Lumina“ 380—420 vagonete, de la secția Rafira 330—380 va­­gonete zilnic, iar la secția Asan se vor depune eforturi pentru a se atinge cifra 230—280 va­gonete zilnic. Secția Leorda va da 80 vagonete zilnic, iar Secția Gation 70 vagonete zilnic, fiind necesară însă montarea Aniei decauville la această secție. Pentru secția care va atinge producția propusă in termen de 2 luni, societatea va acorda un premiu de stimulare de 100 milioane lei. Realizările de până astăzi ale minerilor de pe Valea Trotu­­șului sunt o chezășie că noul plan va fi întocmai împlinit și că luna Septembrie va cunoaște o producție de 13300 tone cărbune. Petroliștii vor contribui și ei la înfăptuirea propu­nerilor P. C. R. La Moinești s’au în­trunit în ziua de 4 Iulie reprezentanții întreprin­derilor petrolifere, Ingi­nerii, tehnicienii și dele­gații muncitorilor petro­liști din regiune. După ce au fost pre­zentate scurte rapoarte asupra situației actuale din întreprinderi, s-au alcătuit comisiile de pro­ducție, care vor elabora planurile de producție pe intervalul 10 Iulie—23 August 1947. Planurile vor ține sea­mă de mijloacele exis­tente și vor tinde cu deosebire la coordonarea muncii* REP. m­îmi ui ou In ziua de 30 iunie a avut loc în comuna Mă­­girești, județul Bacău, o mare adunare țărănească Cu acest prilej, s-au îm­părțit peste 250 de tit­luri de împroprietărire. Au fost de față la a­ceastă adunare, tov, de­putat Hagiu D. care a arătat activitatea ale­șilor poporului în Parla­ment, lămurind noua le­ge de colectare a cerea­lelor.

Next