Luptătorul, iulie-septembrie 1949 (nr. 414-491)
1949-07-01 / nr. 414
O REZOLUȚIE CARE A PREGĂTIT VICTORII*) Se împlinite astăzi cu an de când a fost dată publicatăvn istorica Rezoluție a Biroului Informativ asupra situației; p jin Partidul Comunist din Iugoslavia. Răsunetul acestui document politic a fost deosebit de puternic în lumea întreaga Cu fiecare lamă ce trece apar noi și noui roade bogate de pe nuna acestui except oual îndreptare<eic și pactic pentru mișcarea revoluționară internațională. Demascând cu o forță și o adâncime deosebită înfăișarea naționalista mic-burgheză a conducătorilor iugoslavi și trădarea de către aceștia a marxism leninismului și spe tut pipăitor .Initernaționalissa rolului proletar Rezoluția Biroului Informativ a adus în acelaș timp un aport imens la clarificarea problemelor luptei de clasă în condițiu piso create după cel de al doilea război mondial. In acest sens, ea constitue o complectare și o desvoltam magistrală a primei Rezoluții a Biroului Informativ din toamna anului 194?. Prima Rezoluție analiza în profunzime schimbările esențiale petrecute după cel de al doilea război mondial în situația internațională» în raportul de forțe dintre alte două sisteme — socialist și capitalist — și în repartiția forțelor poli *tice. Rezoluția evidenția faptul că în urma măreței victorii a URSS împotriva fascismului, raportul de forțe pe plan internațional dintre sistemul socialist și cel capitalist s’a schimbat în favoarea socialismului. In acelaș timp, ea arăta că împerialismul amenință din nou pacea lumii cucerită cu atâtea jertfe; din nou libertatea și independența popoarelor este râvnită de urmașii hîtle îștilor, ’imperialiștii amerîcaul și englezi Astfel în sarena mondială s'au format două lagăre: lagărul antiimperialist și democratic, infirmate cu URSS, care apără pacea lumii și lagărul imperialist, și amfidemocratic dominat de Statele Unite, care duce o politică războinică șî 1 agresivă, fir. Pe baza acestei analize profunde, Rezoluția cerea partidelor comuniste să ia în mâinile lor steagul apărării independenței naționale și al suveranității și să strângă în ju ilul lor massette larg, ridicârdu-se cu curaj și fermUate la luptă împotriva noilor planuri de război și agresiune. Rezoluția semnala totodată că — față de puterea, și superiortitatea forțelor păcii — principala primejdie pentru proletariat * este : subaprecierea forțelor sale și supraaprecierea forțelor impeialiste, slăbirea unității și a fermității în luptă, greșeli care pot duce la cedarea în fața inamicului. Rezoluția Biroului Informativ asupra situației din P.C.I. precizează această idee, accentuând și mai mult asupra rolului URSS ca principal basiiul al clasei muncitoare, ca centru conducător al mișcării revoluționare, în jurul căreia se reunește tot ce luptă pentru pace, democrație și socialism. Rezoluția aceasta arată că izvorul cel mai însemnat al primejdiilor semnalate de prima Rezoluție este naționalismul burghez, armă otrăvită a dușmanului pentru spargerea unității proletariatului. Desfășurau,ca evenimentelor internaționale a confirmat pe deplin justețea acestor teze, înarmate cu Rezoluția Biroului Informativ asupra situației din P. C. I., partidele comuniste au pornit cu și mai multă tărie la luptă și au găsit căile cele mai bune pentru a se pune în fruntea luptei popoarelor pentru apărarea on.oarvi și independenței naționast — pricinuind imperialiștii lor americani un șir de grave înfrânger. In urma creșterii impetuoase a forței partidelor comuniste, ele au repurtat împotriva imperialismului o seamă de biruințe istorice, care au silt dușmanul să bată în 'retrage,', e într’o serile de pace‘ ale globului. In țările noi* democrați', Rezoluta Enoului Tufoi mariv din Septembrie 194? a avut un ecou deosebit de puternic. Ea a ajutat lupte proletariatului pentru cucerirea puterii politice. Partidele comuniste au adoptat o straiema formă, au intensificat loviUile aplicate dușmanului de clasă, conducând proletariatul cu succes la cucerirea puterii politice, la instaurarea dictaturii proletariatului sub forma regimului de democrație popular. Astfel s’a descris acesiuni , popoare drumnul spre socialism. Rezoluția Biroului Informativ asupa situației din P.C.I. de acum un an, a corespuns acestei nouă trepte, mai înalte, a luptei de clasă în aceste tăi, și anumite trecerii la construirea bazelor socialismului. Ea a însemnat pentru partidele comuniste și muncitorști un ajutor considerabil in această direcție. Fiecare muncitor, fiecare țăran muncitor conștient din țările democrației populare a simțit în viața și lupta sa ajutorul pusonic și rezultatele fericiteale acestei linii de luptă hotărîtă împotriva exploatării capitaliste și de construire socialismului nu numai la or orașe, cîtî la sate, pe care s’au plasat partidele comuniste pe baza Rezoluției. Fie_ care militant comunist, fiecare om al muncii atașat cauzei socialismului este recunoscător gloriosului Partid Comunist (bolșevi) al U. R.S.S. că a luat inițiativa demască af clicii doi naționaliști burghezi a lui Tito și a contribuit în mod hotărîtor pentru a se da întregii mișcăi revoluționare mondiale o orientare politicăideologică justă, conform cu știința marxist leninistă. Rezoluția Biroului Informativ asupra situației din P.C.I. a însemnat o nimicitoare demascare a trădării clicii lui Tito. Problema esențială analizată în acest excepțional document al marxism-leninismului este devierea spre naționalism. Astăzi, după un an de la Rezoluție, mnie putem da și mai limpede seama la ce trădare josnică, la ce monstruoasă decădere politică și morală î-a dus politica naționalistă pe renegații titoiști. „Devierea spre naționalism — ne invață tovarășul Stalin — este adaptarea politicii intilernaționalste clasei muncitoare la politica a naționalistă Devierea spre a burgheziei... naționalism oglindește încercările burgheziiei naționale ,.p[ropun” . de a restabili capitalsmmu].. tu i'adevăr, în tocul politeți, de unitate și frăție cu prof.esia'iatul fmnkjnnațional, •pe care o dorea« clasa muncii, toate și popoarele din Iugoslavia, mârșava clică de »a*,ționalîștî burghezi a pus politica de dușmănie față de URSS, față de țările de democrație populară șî de mișcarea muncitorească.intternațională. Aceeași politică de dușmănie, Tito și clica sa o dusc față de ‘însuși proletariatul iugoslav și din rolul conducător pe care acesta ar fi fost chemat să joace într’o țară de adevărată democrație populară. Trădarea mișenească a lui Tito și a bandei sale a răpit însă clasei mânuitoare ‘rolul de forță conducătoare în stat și a făcut ca Iugoslavia să înceteze de mai ti o demfcrația populară. Trădătorul foto a pirofe»at unitatea cu exploatatorii înăuntrul și din afara tării, unității cu clasa muncitoare. 1 In spatele paravrageții demagogice despăe,construirea socialismului in Iugoslavia”.Șablatanii politici de la Belgrad iau măsuri de restaurare a capitalamului, încheie tranzacții cu brusture anglo-americane și încurajează poftele de jafate de aburism». Părăsind pozițiile luptei de clasă, trădând proletariatul iugoslav, clica lui Tito nu s’a mărginit să i subordoneze Partidul Comunist din Iugoslavia, Frontului Popular, care mișună de elemente exploatatoare, înăuntrul PCI ,a a creat situația monstruoasă ca în timp ce comuniștii adevărați sunt uciși sau terorizați, dușmanilor clasisei munctoase, chiaburilor, urstașîlor, cetate cîto r. să li se deschidă larg porțile și să fie primiți cu toate onorurîle. Tot ce este dușman de moarte a] URSS» (Continuare in pag.Da 4-a) pa g) A Ci col d.c food <tiuut în Scânteia ÎSI, i..eí.é. ANUL IV. SERIA H UNIVERISIT J NR. 414 Mărfuri de peste 7 milioane lei distribuite cooperativelor din jud. Bacău Pentru aprovizionarea cooperativelor de la sate și pentru a veni în ajutorul plugărimei muncitoare» Comis!» Județeanu Bacău pentru orgnzarea cooperației, a toceai» t distribuirea de meri«."» velor dft coni»>un cooperativm cujirinstîi judițe.to) Bacău. PanS acnîT? ««operativele au pr.mîț 15014 «one »are. ,50.740 mi* > .îslerlie »ânzeîur . 617 re.ek, jîpîci 259 duzini vofUne ață, 87?; perechi coralii, în^ătțâmiute, blutin, spinoase Și *«* mirturi de «are ce vimjea nu?rane?de la case. ViifoMea mariuilic»’ die* inbuilt păn&icum cooperativeform ridic ® 1« importanta sumă de 7.505.758 Aproinducarea cooperativetor cu mirturi necesare, a fost prinite m laudă buentt* de p t>g.5: itneii muncitoare 4 PAGINI 4 LEI Organizarea tot mai temeinică a întrecerilor socialiste, munca desfășurată de orgatzația de Partid, sindicală și de către direcțiune pe acest tărâm, a dus la Intens floarea bătăliei producției la întreprindere i «Partizanul* din Bacău-Putié tn present sunt în fabrică 347 între cei individuale si 2 pe sesfii, repartizate astfel: sesjla vegetali 66 ilfecer), ecesta mineiul 45 aprocărie 31 încălțăminte 207 întreceri, întreaga fabrei sa află în întrecere cu fabrica 11 Iunie R. Vâlcea. Roadele întrecerilor socialiste n'au întârziat să se arate. La secția vegetală planul pe luna iunie a fost depășitta 10 la suti însă dela 22 lunie, la secția mnerala cu 5 la sută, iar la secția aplncarie a fost îndeplinită tot până la data arătată mai sus, dată de la care muncitorii fabricet .Partizanil* produc mărfuri in contul lunei Iulie. Dela 22 Iunie Muncitorii dela „Partizanul„*Bacău produc piei”, talpă și încălțăminte în contul lunii Iulie Pentru prevenirea incendiilor in timpul treerișului Muncitorii de la SMIT-Bacău au realizat o importantă inovare la tractoare Gaja pentru auutori obștesc preocupări bund măsură pe muncitorii iten Stapunea de Mașini și Tractoare din Bacău. Aceștia, în șediu a orga>* zastel de Panta au discutat și apoi au hotănt contruirea unor dispoziții in tractoare pentru captarea scânteilor aeia feava de eșapament pentru prevenirea incendiilor in timpul ii ser, șutui. Hrârna luată a fost pusa in practică de »ciipete de muncitori care au pornit la întrecere in muncă pentru realizarea acestei lucrări importante, nu numai 16 ore de muncă echipa top. Otto Caller, compusa atu Baston Vasue și Pagura Ioan au construit un atsaczno cute, pusta probă a dat rezulate satisfăcătoare. Întrecerea in munca pentru construirea acestor dispozitive continuă pâna când toate tractoarele Stațiunii vor fi prevăzute cu aceste piese. Și UN AAxAI CU A JUCUL CAtIULA SE tACIt O ECONOMII DE GAMBURANJI DE 20 L 4 SUT * lot in atenerete a Nil. Bucăți, mani tari Botianu Dumitru și Nichita Mihai au constuit un aparat su autoru, căruia se pot regla pompele de motorina și jutoritz ușoarele data tractoare. Cu noul aparat construit de acești muncitori se face oec anunț* a* carburanți de *0 la sută, asigurând o buna funcționare a mașinelor. O. GU iAN/Ct Au fost înzestrate cu biblioteci, numeroase Gospodăii de Stat din judetul Bacău Blihoaies nivelului -ksotic și cultural al oamenior munsii» praosupă ludea proepa Partidul Guvernul nostru P*n .-u ncanote *an! folosite k»<*te mjlotele și în spscîaî râspândirea cărților in m ssero ••rg1 pcan^ iote. La sate, mania de cui tortokra — sprijină și numită de orga?»!.!t.ț.lle de Partid și de se duce în cadrul masă — Camineitti Gu ’Surate, iar la G A.S și SMT ?n ajutorul bibliote vior ce funcționează in unele din aceste unități, înzestrarea cu biioteci a G «pe tăriilor Affricole de Stat și a biblotecilor cu cirjile cele mai potrivie pentru muncitorii agricoli, contribue din plin la aducarea lor culturală și politică. Ministerul Artelor, numit pentru indapUnirea acestei importante sarcini, a repartizat Gospodariilor de Stat din S înduieni, Vasile Roaită și Râcăciani, cale o bibliotecă, compusă din 81 de volume. Predarea b bitoiesilor s'a făcut în cadrul unai ședinț#, unde s'au prelucrat cu b biiritvaerii cele mai bune voltara, metode pentru dos gustului pentru citit la muncitorii agrioli. S'a arătat deasamen ce operațiuni trebue cl se electime intr’o bliotecă : înregistrări, distribuiri, organizare de vitrine, evidența culorilor etc. Aceste biblioteci vor constitui un sprijin dat organizatiilor de Partid și grupelor sadicale care lupă 3entru ridicarea culturală și politică a celor ce muncesc la site. Rămâne ca o sarcină pentru aceste organzate folosirea la minimum a bibliotester, continua lor înzistrare ca cărți și antrenarea muncitorilor agricoli la edit. Care sa. iC SPIRfll Cât mai mulți kilometri fără reparații la mașină, preocupare de seaml a și lüle de la stații RATA Piatra Meant Muncitorii dela autogara RATA, din Piatra Neamț, inc<mați de organizația de Patio, duc lupta pentru a parcurg« cât mai mulți kelemeri fără reparații, pi sărând cauciucurile in așa fel, ca ele să te sih tribale după un parcure cât mai mare. Astfel, tov Vasiluaă Vasile, conduc ă?ar auto care lucrează pe traseul Piatra Neamț « Dorna - Tulgieș - Ghiorghieni și Tiersurea Ciuc a parcurs 45700 km. fără nci un fel de reture »-aur-pirafie ta mato . Tov. Broască M foroara m «Ui in uitre cere uu tov, Visîiucă, pe acela« tr««eu a piscus și el 47 667 km fără repariții. Ambi au schimbat cauciucurile numai după ce parcurseseră d’rianța de 25 000 km. citeuMînd esti *< . * 5,000 km, distanța fixată* # VINERI 1 IULIE 1949 Să sprijinim ridicarea nivelului cultural și politic al fruntașelor io product’F Crește.*TM de cat]re t' Iid cu calificate din rândurile. femeilor muncitoare, i;id ‘cUj 'a nivelului politc și c duiul al acestora, constijy o o &*nt. pare importantă a ogainzii , fiilor (]p Partid, t'l’L)R ș ,a sindicatelor. Cu că vom avea mai multe fruntașe în producți?, cu atât mai grafe de vom putea constru spc :[!;> mu]. Fruntașele în produție trebueau numai să depășească nemțerii. (;i să devină agițatoare de f nule în între, prindierele lor, să fie atrase in activul «rganizațiilor de Pati<J, UFDR și s'ndîcare Un început pomiță o" în acțiunea de ridicare a nivelului cultura] și politica[ t't.un tașetor în poducț'e s’a făcu ]a fabrica ..Axila’U Buhuș, A‘cu fruntașa Pi guru Tineadecorată cu ,,Ordinul Manei»” este ajutată să poată scurta durata celor două e‘cla î d*> Curs’primar, pe care se urmrtează, de ea ocupându-se *"efectiv o funcționară dîn fabrică. Stimulată de organ"««, ția de Partid, tov. Plugaru T‘nca nu s’a mulțumit cu a. tât. Adela ea venea la la* bncă mai devreme și împ’eună cu învățătoarea — o funcționară din fabrică — seria», cî cea și socotea. Astăzi tov. Tînca Plugaru deși a început să învețe carte nu de mult timp, a ajuns să citească cu ușureică și să scrie binișor. La fel au fost ajutate tov. Vataru Aurica, Apetrei Maria și Custură Ețena, decorate, cu: „Medalia Munncii”, tot dela fabrica ,,Textila”-Buhuș. La fabrica de tricotaje „8 Martie”din Piatra Neamț, fruntașa în producție tov, Blitzer Bety decorată cu , ,Medalia Muncii” a fost ridicată la munci de răspunderi șî a fost ajutată în permaintență da către organizația de Partid pentru a șî ridica niivelul cultural-polizie. Sunt însă ulițele întreprinderi unde muncii de ridicare a nivelului cultural și politic al fruntașelor tn producția lu i s’a dat atenția cuvenită foci din partia organizațe de Partid, foc din partea UFDR ului și nici din patea comitetului sindical. Iată de pildă tov. Manao Mana și ‘ Silver Lucreția de la fabrca de hârtie ..Reconstrucția amândouă decorate cu ,,Medalia Muncii”, nu capătă ajta‘ in acțiunea de ridicare a nivelului lor cultural și politic și nici nu sunt suficient antrenate în munca femeniinfl sau sindicală. Ori, amândouă tovarășele au dovedit prin însăși faptele Jo» că șî-au dat seama, că au simțit din suflet că locul unde lucrează un post de luptă al Oasei muncitoare și de aceia s au stăduit să fie c e ostași cai mai vrednici în bătălia asta, mam pentru o viață mai bun și a popor ului muncitor. Dacă ar fi existat preocuparea de pregătirea lor politică, ele ar fi putut deveni ca ușuriță agitatoare de frunte, care să antreneze lupta pentru depășirea normeîți lor cât mai multe muncitoare șî muncitori. Exemplul deja fabric»!« Textila’-Bihiușii și 8 Mart»« trebue să fie urmat și de ifit llajie întrepinderi. Prețuind șî înconjurând cu ■’turt’e frj».iașe,e inp odiție, organizațiile de Partid, UFDR și sindicat stimulează ac -aș ' mp și pe ceklan« nertoare, pentru a păși și ele în rând cu fruntașele Librici». VOICAN Org. de Partid,sindicatul și direcționea fabricii de hârtie fre construcția de piatra N. trebue si dea 10a didica atecii« creșei și cărtoii oi de ii Este încă de la mintea tuturor muncitoarelor viața pe care o duceau în vremea când erau exploatate fără mH& de patronii hrăpăreți. Mizeria mâna, pe muncîtoare sa.și lase copiii închiși in casă, lipsiind ui de cea mai elementară îngrijire. Cu totul alta este sUuapm afităzî, când Partidul nostru poartă o deosebitii grija mamei și copilului. Creșeie,căminele de dîn perisarefie, casele de naștere, sunt dovezi elocvente ale acestei griji. La fabrica de hârtie „Reconstrucția” din Bratra Neamț există o creșă și un cămin de zi. Daca in general copiii — atât cei din creșă cat și cei din căminul de zi — au o almentare bună, controlul medical ii se face riguros de către medicul întreprinderii, dacă educatoarea se ocupă de educarea și ridicarea morală a copiilor, mai există totuși unele lipsuri In funcționarea căminului și a creșei. Astfel sora de odrobire care are ca sarcină de a se ocupa de copii, se duce sa cumpere carnea și pâinea necesară căminului și creșei, timp în care s’ar fi putut ocupa de copii, acest lucru podându,*e face de către cei însărcinați cu aprovizionarea cantinei. Există insă și unele lipsuri mai serioase. Astfel personalul căminului și creșei nu are halaie, iar I mamelor care vin să.șî alapum cog U wi lî se dau feb fate. Din această cauză ele oun cu hainele, purtate in abucă cari pot prinde pe ele microbi și pot fi astfel nespuse periculoase pentru copii. Deasemeni copiașii care , învață să, meargă stau în piciorușele goale , pe podea in grilajul anume făcut pentru el și fără ca să fie pusă o saltea în locul aceleia care a fost și s'a uzat, iata câteva din lipsanțe creșei și căminului de zi dela fabrica de hârtie ,,Reconstriepa” care pot fi și trebuiesc lichidate. Masuri male in jud. wivil pentru descoperirea eventualelor focare de gândaci Colorado Pentru a se descoperi eventualele focare de gândaci Colorado, Comitetul Provizoriu Județean a hot •tarît controlarea tuturor culturilor de cartofi. Pe teren au fost organizate ochipe de câte 10—15 ca» fos fii formate din delegați ai organizațiilor de baza a PM. R. «I al organizațiilor de mișâ. Echipele eu fost conduse de către un teh»niclan dat de către Sarla Agricolă a Comitetului P»o» uzoriu, ten’o singuri zi» 17 iunie. au fost controlate peste 2.000 ha. de cartofi. « Probele dln greste pe culturi insectele au fost înaintate Institutului de cercetări agronomice din Budureșji. Goma, I« W»