Magazin, iulie-decembrie 1979 (Anul 23, nr. 1135-1160)

1979-09-15 / nr. 1145

Revista săptămînală editată de Frontul Unității Socialiste ANUL XXIII Nr. 1145 SIMBATA 15. SEPTEMBRIE 1979 1­2 PAGINI 1,50 LEI Astăzi se deschide noul an de învățămînt ȘCOALA ȘI CERINȚELE PROGRESULUI Se deschide astăzi noul an de învățămînt. Este un moment deosebit, cu semnificații apar­te în viața culturală a țării, amplificat de im­portanța care i se acordă școlii în condițiile dezvoltării impetuoase a României pe toate planurile, conturate de recentele documente programatice ale Congresului al XII-lea al partidului. Astăzi, școala românească, în totalitatea sa, cunoaște o capacitate de cuprindere fără pre­cedent, impresionante dimensiuni sub aspect organizatoric, didactic și educativ. De obicei, pentru a înfățișa progresul se recurge la com­parații. Dacă facem acum apel la date statis­tice, imaginea învățămîntului apare foarte concisă : mai mult de un sfert din populația țării merge la școală. Sigur, am putea cita o serie de cifre deosebit de elocvente privind dezvoltarea diferitelor forme de învățămînt. De pildă faptul că a fost generalizat învăță­­mîntul obligatoriu de 10 ani, sau că a rapor­tat la 10 000 de locuitori — numărul elevilor din licee a crescut de peste 15 ori, iar al stu­denților de 6 ori față de 1938 ; că baza mate­rială a învățămîntului, precum și conținutul procesului instructiv-educativ s-au amplificat și modernizat. Dincolo însă de cifre, de statistici, ceea ce acestea nu reușesc să înfățișeze, este acel fe­nomen larg, cu mari implicații și valori edu­cative, pe care îl reprezintă continua întărire a legăturii școlii cu viața, cu producția și cer­cetarea științifică , fenomen care a făcut să crească rolul și eficiența socială a învățămîn­tului. Toamna aceasta găsește învățămîntul româ­nesc statuat într-un cadru superior de orga­nizare și activitate, în strînsă legătură cu ce­rințele tot mai ample ale societății, avînd ca obiectiv fundamental realizarea unei calități noi, superioare, și in domeniul pregătirii tine­retului pentru muncă și viață, însușirii de că­tre acesta a celor mai noi cuceriri ale științei și tehnicii, ale cunoașterii umane, a ideologiei și politicii partidului, concepției sale revolu­ționare despre lume și viață, precum și a prin­­­cipiilor eticii și echității socialiste. Actualele planuri de învățămînt, restructurate potrivit sarcinilor emanate din documentele programa­tice ale Congresului al XII-lea al partidului, sînt menite să îndeplinească tocmai aceste ge­neroase obiective, ca și cerințele concrete ale deceniilor viitoare, în special ale cincinalului ce vine. Ele urmează a fi adoptate de Congre­sul învățămîntului, instituție democratică, nouă, de conducere a școlii românești de toate gradele constituindu-se astfel în jaloane ferme pentru un întreg ciclu de învățămînt, fapt care se va răsfrînge, fără îndoială, pozitiv, asupra pregătirii armonioase a elevilor și studenților. Acad. prof. RADU VOINEA rectorul Institutului Politehnic­ din București (Continuare in pag. a 2-a) 1 VIA SA , RAȚIONALĂ (Pagina a 9-a) Enciclopedie METALELE ÎN HRANA a——HHaJHMi'iHUMiar1 Ur.n­д.ш [UNK] на [UNK] Ipoteze ENIGMELE CNOSSOSULUI ф Uimitoarea viață a cretanilor anului 2000 î.e.n. 9 Cine a distrus palatul din Cnossos ? @ Enigme sub apele Mediteranei Ф Falnice orașe antice rase de pe suprafața pămîntului cu o forță demnă de un bombardament atomic ф Erupție vulcanică sau alt­ceva ? 9 A dispărut un vulcan . Geologia remode­­lează datele istoriei. „In vechea societate cretană, femeia era egală cu bărbatul, iar frumusețea ei era sporită prin îmbrăcăminte, podoabe și Îngrijirea trupului, intr-o mă­sură în care — probabil — că nu mai poate fi­ întilnită astăzi decit la Paris. De aceea, nu din întîmplare e denumit „pari­­zianca“ fragmentul unei fresce din sala festivă cu șase coloane din aripa de vest a palatului din Cnossos, datînd din anul 1500 î.e.n. îmbrăcămintea cre­­tanelor ne apare atît de mo­dernă, nicit ar putea aparține timpului nostru“. Aceste apre­ ‘ GH. BRATESCU (Continuare in pag. a S-a)­cieri aparțin doctorului Ivar Lissner, unul dintre marii ar­heologi ai timpurilor noastre, care a studiat — pe baza nu­meroaselor piese găsite in Creta — viața oamenilor care trăiau pe această insulă cu circa 4­000 de ani în urmă. In­tr-adevăr, o mulțime de frag­mente de fresce, ca și textul unor tăblițe din lut ars, dez­văluie o uimitoare lume, în care ( MUKTIȘ ." I ________________________________________________ _._ _Ш___J Continua dezvoltare a cunoașterii ■% 4 . La București a fost inaugurat Institutul de biologie și patologie celulară ф Cercetare asupra naturii­ vieții . „Institutul în întregimea lui este o bijuterie de preț" ф Largi posibilități de afirmare ale cercetării științifice. La București a fost inaugurat Institutul de biologie și patologie celulară, considerat a fi unul dintre cele mai moderne de acest fel din lume . Complexă unitate de cercetare științifică, institutul reflectă eforturile deosebite ale statului pentru continua dezvoltare a cunoașterii. Cu prilejul înființării institutului s-au desfășurat lucrările unui amplu colocviu științific, pe tema „Transportul macromoleculelor în sistemele celulare“, la care au luat parte oameni de știință din țara noastră, precum și reputați savanți din străinătate, care au prezentat comunicări, au ținut conferințe și expuneri, precum și demonstrații practice de laborator. Oaspeții străini au fost primiți de academician doctor inginer Elena Ceaușescu, președintele Consiliului Național pentru Știință și Tehnologie, directorul general al Institutului Central de Chimie, în cursul întrevederii au fost trecute în revistă unele probleme actuale ale orientării și dezvoltării cercetării științifice moderne, în special în domeniul biologiei — probleme abordate și în cadrul colocviului —, și a fost relevată necesitatea concentrării eforturilor în domeniul cercetărilor fundamentale, al legării acestora de activi­tatea practică, precum și pentru formarea de cadre științifice ; însemnătatea intensificării contactelor dintre oamenii de știiință români cu cei din alte țări, în folosul științei, progresului întregii umanități, cauzei colaborării și înțelegerii între națiuni. In legătură cu vizita lor în România, o serie de savanți, invitați la colocviul științific „Transportul macromoleculelor in sistemele celulare“, au arătat intre altele : (Continuare in pag. a 2-a) PETROLUL, PREZENT ȘI VIITOR * л • ф O prestigioasă manifestare științifică interna­țională găzduită de țara noastră ® Amplu ecou al­­ mesajului președintelui Nicolae Ceaușescu ® Pe­trolul în slujba păcii, pentru progresul omenirii ф Cele mai importante probleme științifico-tehnice • în domeniul extracției și prelucrării țițeiului dezbă­tute de aproape 5 000 de specialiști din întreaga lume . Soluții pentru viitorul apropiat : utilizarea rațională a resurselor, economisirea energiei. La București s-a desfășurat timp de o săptămână Congresul Mondial al Petrolului, importantă manifestare tehnico-științi­­­­fică, care a reunit 5 000 de participanți din peste 70 de țări. Congresul a luat in dezbatere cele mai acute și mai noi pro­bleme privind progresul științific și tehnic înregistrat în ulti­mii patru ani in domeniul extracției și prelucrării petrolului. Zeci de comunicări științifice și un impresionant număr de intervenții au abordat aspecte de importanță vitală pentru civilizația contemporană, cum sunt resursele energetice și conservarea acestora,­­progresele tehnologice privind recu­­­­perarea energiei, implicațiile economice ale crizei petrolului , etc. Luările de cuvînt, declarațiile făcute presei de către congre­­siști, ca și comentariile marilor agenții și ziare internationale au subliniat puternicul ecou al cuvintarii președintelui Nicolae Ceaușescu rostită cu prilejul lucrărilor, impulsul pe care l-au dat ideile de importanță majoră — cuprinse in acest mesaj — pentru o analiză profundă a situației mondiale in domeniul petrolului, al energeticei în general, făcută de pe pozițiile apărării progresului, civilizației și păcii. Ideia președintelui României de a se adăuga, noi sensuri devizei de pînă acum a Congreselor mondiale ale petrolului : „Petrolul în slujba bu­năstării omenirii“, astfel incit aceasta să fie for­­­­mulată mai cuprinzător : „Petrolul în slujba păcii, pentru pro­gresul omenirii“ a fost salutată de congresiști. De altfel, pasa­je din cuvîntare — apreciată în ansamblul ei ca un veritabil program — au fost reluate și însușite de către participanți la Congres, în pagina a 3-a declarațiile unor importante personalități științifice

Next