Magazin, ianuarie-iunie 1980 (Anul 24, nr. 1161-1186)
1980-01-05 / nr. 1161
Pagina a 2-a SISTEME DE COMUNICARE IN LUMEA ANIMALĂ — RODICA STANESCU : Cum se realizează comunicarea in lumea animală și in mod special, la delfini ? — Lector univ. EMIL VERZA : După cum este știut, comunicarea la diferite specii de animale, mai cu seamă la cele care duc o viață de grup, se poate realiza pe cale sonoră, olfactivă, vizuală, tactilă, dar ea nu depășește sfera biologicului. Spre exemplu, la maimuțele superioare (cimpanzeu) s-a constatat emiterea a circa 35—40 de sunete cu valoare de semnalizare diferita. Dar nici chiar la speciile care au un laringe asemănător omului și care permite vocalizarea sau emisia unor cuvinte nu se poate vorbi de un limbaj în adevăratul sens al cuvîntului, deoarece lipsește conținutul rațional, semantic, ca urmare a structurii morfologice și funcționale a creierului total diferite față de om. In ultimul timp, cercetările asupra sistemelor de comunicare s-au extins foarte mult asupra delfinilor. S-a constatat că ei au posibilități să producă sunete într-o largă gamă, dintre care, unele pot fi recepționate și de organul auditiv al omului. Se poate afirma că delfinii sunt foarte „vorbăreți“, iar sunetele emise sunt asemănătoare unor fluierături sau unor lătrături. Cu toții am putut verifica că în bazinele delfinariilor apariția unor obiecte sau animale noi determină o stare de agitație însoțită de emisia unor fluierături care semnifică alarmă și grupare în vederea apărării. Tot prin fluierături, dar de altă tonalitate și intensitate, delfinii-mamă iși cheamă puii care se îndepărtează prea mult. Prin semnale, relativ asemănătoare, se indică prezența hranei și adunarea la locul respectiv, iar la apariția pericolului, sunetele alarmante determină imprăștierea delfinilor. Sunete emise de delfini în diferite tonalități și cu semnificații variate cuprinse între 4 100 și 18 000 Hz pot fi auzite și de om, iar cele care depășesc 20 000 Hz (ultrasunete) nu pot fi înregistrate decît cu aparatură specială. Toate aceste sunete sunt folosite de delfini in scopul comunicării între ei, ca și pentru orientarea in timpul migrațiilor, al scufundărilor, al găsirii hranei, și chiar pentru recunoașterea unor obiecte ori animale. Experimentele efectuate au arătat că delfinii nu emit astfel de sunete, dacă nu au în bazin un alt delfin sau dacă nu se ivesc împrejurări care să necesite aceasta, iar folosirea ultrasunetelor este mai frecventă cînd apare un dușman și se solicită ajutor pentru Înlăturarea pericolului. Delfinii nu posedă coarde vocale, dar în țesuturile moi ale capului se găsesc niște saci aerieni care sunt puși în lregătură cu canalul nazal. La eliminarea aerului din saci se pre pingea plasată pe suprafața bazinului este o ocazie pentru trezirea și condiționarea orientării delfinului Cea mai bună dovadă a inteligenței delfinilor ne-a oferit-o „jocul“ de baschet. Potrivirea mingei, săltarea ei cu capul, urmărirea ei vizuală pînă cină cade în coș, apoi prezentarea delfinului la locul de recompensă, aduc dovada unei activități orientative pline de intenționalitate. MAGAZIN Pentru ca atenția îndreptată spre cerculeț să fie un scop al satisfacerii nevoii sale de foame este nevoie ca mai înainte cerculețul și bucata de pește să apară intr-o legătură cauzală imediată, simultan. De altfel, metoda întăririi „fără eroare“ s-a dovedit a fi cea adecvată formării reflexelor condiționate instrumentale Nerecompensa este trăită asemenea pedepsei. Dozarea efectelor pozitive ale întăririi poate duce la formarea unor răspunsuri complexe. duc sunete sub formă de fluierături. înregistrările migăloase și repetate ale sunetelor produse de delfini au demonstrat că prin emitarea identică pentru aceeași acțiune, pentru aceeași cauză, în creierul delfinilor există posibilitatea producerii unei asociații între acțiunea executată sub obiectul văzut și sunetul emis. Acest fenomen senzațional pune în evidență posibilități nebănuite de comunicare intre delfini prin intermediul sunetelor de înaltă frecvență. In concluzie, putem afirma că animalele, oricit de evoluate ar fi, nu posedă limbajul specific omului, dar au sisteme de comunicare cu, valoare semnificativă, variată, ce le permite un înalt grad de adaptabilitate. INTELIGENȚA LA OM ȘI LA DELFINI — FILIP STOICA : Există oare, un parametru comportamental care să sintetizeze în el toate produsele organice și funcționale ale evoluției ? — Dr. MIHAI IOSIF MIHAI . Mai întîi, se impune a se sublinia că toate cele trei ipostaze in care comportamentul se „exprimă“ in funcție de diversele situații — ca reacție necondiționată, ca răspuns „voluntar“ sau ca o „sclipire“ mentală — nu s-ar putea manifesta în afara unei baze organice. Iar dacă, intr-adevăr, comportamentul a urmat și are o linie evolutivă filogenetica proprie, aceasta nu poate să nu aibă, la rându-i, un corespondent organic. Apreciind marea varietate de forme în care comportamentul se manifestă în natură și în societate, observăm că corespondentul comportamental organic se află în mecanismul plasticității, proprietate fundamentală pentru întreaga materie vie ajunsă la un nivel superior de organizare. Plasticitatea comportamentală stă la baza oricărei învățări, in natură sau în societate, întregul substrat organic al inteligenței găsindu-și în această plasticitate o exprimare generică. — ION RACEANU : Cum ar putea fi caracterizată inteligența delfinului in raport cu cea a omului ? — Dr. MIHAI IOSIF MIHAI. Unul din principalele mele obiective profesionale a fost acela de a furniza o situație experimentală tipică comparării inteligenței umane cu cea infraumană a delfinului în măsura să evidențieze asemănările, ca și deosebirile specifice dintre ele. Ea a fost găsită în învățarea delfinului să „joace“ baschet, să salte cu capul mingea în coșul de baschet instalat la marginea bazinului. Desigur, mijloacele și timpul necesar elaborării acestei deprinderi sunt relative și diferite. Comparabilă este însă precizia de execuție și capacitatea de menținere a ei. Procentul de 9 și 11 aruncări ale delfinului, de invidiat de orice jucător de baschet, m-a determinat să concluzionez asupra superiorității sale senzorio-motorie. Pentru că, cel puțin de un miliard de ori este mai ușor să înveți delfinul să arunce mingea la coș, decit s-o arunce — intenționat — în coșul adversarului. Ceea ce la om, desigur este cit se poate de ușor — pentru că o poate face gîndit. Astfel, inteligența delfinului — dincolo de aplicațiile sensorio-motorii de excepție, superioare uneori omului — rămîne o simplă inteligență naturală și nerațională. După ce delfinul se obișnuiește cu prezența colacului pe suprafața bazinului, prin generalizare și la aceleași efecte pozitive ale recompensei, el învață foarte ușor să aducă colacul și, asemenea unui cerculeț, să-l ridice pentru a fi preluat de om. Educația politică permanentă (Urmare în pagina 1) cerințe își manifestă, de asemenea, dorința, bucuria și deplina satisfacție ca tovarășul Nicolae Ceaușescu să se afle în continuare în funcția de președinte al Frontului Unității Socialiste, garanție deplină a obținerii de succese tot mai mari în toate domeniile. Dînd glas gîndurilor și sentimentelor lor patriotice, semnatarii telegramelor se angajează cu conștiința deplinei responsabilități ca, în cadrul Frontului Unității Socialiste, să depună toate eforturile pentru realizarea exemplară a sarcinilor care le revin în cadrul actualului și viitorului cincinal, să participe activ la toate acțiunile de interes obștesc, să-și aducă contribuția la înfăptuirea obiectivelor stabilite de cel de-al XII-lea Congres al partidului, la înflorirea și prosperitatea României pe calea socialismului și comunismului. Participanții la conferințe își arată totala lor adeziune fată de propunerile formulate de către tovarășul Nicolae Ceaușescu cu privire la creșterea rolului Frontului Unității Socialiste in viața social-politică a țării, văzînd în aceste măsuri expresia largului democratism al societății noastre, un cadru prielnic pentru ca toți oamenii muncii să ia parte și mai activă la elaborarea și înfăptuirea politicii generale a partidului și statului nostru, înțelegînd perfecționarea activității Frontului Unității Socialiste ca un act politic major, semnatarii telegramelor consideră că organizațiile proprii ale acestuia vor juca rolul de catalizatoare ale energiei creatoare a întregului popor, devenind — în ansamblu — un imens forum de dezbatere permanentă a politicii partidului și statului, de ridicare a conștiinței lor politico-cetățenești, de educație politică permanentă, condiții ale realizării unei noi calități, superioare, în toate domeniile de activitate, în întreaga viață a țării. Nr 1 161 din 5 ianuarie 1980 Știința la zi Diagnostic... ultrasonor Utilizarea ultrasunetelor în medicină a luat o mare dezvoltare in ultimele două decenii. Folosite inițial in unele tehnici militare, apoi in industrie pentru detectarea defectelor ascunse in masa metalului, ultrasunetele investighează azi — cu deosebit succes — interiorul organismului uman. Diagnosticul ultrasonor s-a dovedit a fi util, uneori de neînlocuit, in obstetrică (și în general, in studiul cavității abdominale), in cardiologie, in oftalmologie. La Expoziția internațională de medicină desfășurată la București, firma „Britel and Kfaer“ din Danemarca a prezentat tipul „3401“ (vezi foto) din seria sa de aparate pentru diagnostic medical cu ultrasunete. Cu ajutorul câtorva imagini, vă vom înfățișa inedite aspecte ale interiorului corpului uman — așa cum ni le dezvăluie explorarea cu ultrasunete. O vedere longitudinală a ficatului , peCapul unui copil nenăscut, văzut transversal ; diametrul măsurat — 8 cm. Aparatul fiind dotat cu o „lupă electronică“ permite mărirea oricărei porțiuni ; în exemplul nostru, aspectul unui rinichi sănătos : in explorarea inițială (strigă) și în urma măririi electronice. nele hepatice sunt puternic dilatate ca urmare a unei boli de inimă. CARTEA ȘTIINȚIFICĂ J_n_LLtur\en-LI • „IMPLICAȚII BIOMEDICALE ALE COMBINAȚIILOR COMPLEXE“ de Liviu Roman, Octavian Bârzu. Un volum despre rolul pe care îl joacă, in mecanismele biochimice, combinațiile complexe, inclusiv importanța lor terapeutică. „Editura Dacia“, 228 pagini, 11,50 lei. • „LACURI COLINARE“ de dr. ing. Constantin Haret, ing Silvia Ciobanu. Cartea cuprinde principalele date referitoare la lacurile colinare în agricultură (rol, studii geotehnice și hidrologice, proiectare și exploatare etc.) „Editura Ceres“, 260 pagini, 28 lei. • „CALCULATORUL ELECTRONIC ȘI GANDIREA UMANA“ de Dan D. Karcaș. Interesantă, actuală, cartea analizează relația om-calculator, roboții și inteligența artificială etc. ; sunt prezentate principiile de funcționare, domeniile de utilizare și perspectivele calculatoarelor electronice. „Edtiura Albatros“, 256 pagini, 7,50 lei. Rubrica a fost realizată pe baza informațiilor primite de la Centrul de librării — București și de la Editura Ceres.