Magazin, iulie-decembrie 1980 (Anul 24, nr. 1187-1212)
1980-07-05 / nr. 1187
» У Pagine a 2-a * MAGAZIN ANUL SOARELUI MAXIM Numeroși cititori ne-au adresat întrebări în legătură cu intensificarea activității solare, fenomen care se produce ciclic, (la 11 ani odată). Prezentăm răspunsurile la aceste întrebări date de conf. univ. dr. ȘT. AIRINEI și dr. P. CALIN, care abordează problema interacțiunii Soare—Pămînt și influențele exploziilor solare asupra Terrei in cadrul Soarelui maxim, unele presupuneri care incriminează activitatea solară ca perturbatoare a stării atmosferice. In ultimul timp, în calculul prognozelor meteo sînt luate în considerație, ca parametri posibili si date privitoare la relația Soare-Pămînt, alături de influența poluanților tereștri și de activitatea vulcanică. Fizica solarterestră este partea astronomiei cu cele mai importante aplicații practice, de la radiocomunicații și transportul energiei electrice, pină la prognozele meteo de scurtă și lungă durată, precum si influentele asupra biosferei si în special asupra organismului uman. Dr. P. CALIN Relația Soare — Pămînt Mai toate formele de energie de pe Pămînt (cu excepția celor nucleare și geotermice) sînt datorate Soarelui, astrul care luminează și încălzește planeta cu o strălucire constantă de cîteva miliarde de ani, fapt care a avut o contribuție hotărîtoare la nașterea vieții și perpetuarea ei. Cu toate că Soarele strălucește constant, la suprafața lui apar pete, erupții, protuberanțe, al căror număr și întinderi variază periodic după un ciclu de 11 ani. Lumina și căldura solară determină evaporarea superficială a oceanului planetar și prin aceasta ciclul apei în natură, prin circulația atmosferei. Acest ciclu vital pentru biosferă nu este perturbat de fenomenele solare care se repetă din 11 in 11 ani decît intr-o măsură derizorie. Există ipoteze care încearcă să explice unele mutații la speciile animale si vegetale în trecutul îndepărtat al Terrei tocmai prin erupții solare de mare excepție, dar ele nu sunt destul de fundamentate. Fenomenele solare, în special erupțiile solare, modifică foarte mult emisiunile de raze X și ultraviolete ale astrului, precum și emisiunea de radiounde a vîntului solar. Acesta din urmă transportă în spațiul interplanetar cîmpuri magnetice solare (radiație corpusculară solară) ce interactionează cu cimpul magnetic terestru. Astfel din variația radiației solare electromagnetice de mici lungimi de undă (raza X și ultraviolete) și a celei corpusculare, rezultă o seamă de fenomene geofizice, a căror intensitate și număr variază periodic, paralel cu variația activității solare. Datorită unor erupții solare mai puternice, condițiile din ionosferă pot fi astfel modificate, incit să ducă la întreruperea comunicațiilor radio pe unde scurte, să producă paraziți pe alte lungimi de undă. Erupțiile protonice solare sînt periculoase pentru zborurile cosmice, prin marea lor putere ionizantă. Particulele solare cu energii mici pot modifica cîmpul magnetic terestru, producînd așa-numitele furtuni magnetice, cu mișcări dezordonate, corpusculii pătrunzînd în zona externă de radiații a Pămîntului coboară în lungul liniilor de cimp magnetic, generînd aurore polare chiar la latitudini mai joase. De asemenea, pe suprafața planetei pot apare curenți electrici telurici excepționali, care pot deranja liniile de comunicații telegrafice si telefonice, precum și transportul energiei electrice prin cabluri. In sfirsit, norul de particule electrizate solare poate învălui planeta, perturbînd receptionarea radioundelor din surse cosmice. In același timp, densitatea si temperatura atmosferei înalte manifestă modificări, dar acestea nu se regăsesc in atmosfera mai joasă, unde au loc de fapt procesele meteorologice. Pînă acum nu s-a putut face o corelație intre modificările meteorologice si erupțiile solare, deși există Scutul Forma sferică a atmosferei, inclusiv părțile ei exterioare, (magnetosfera) este puternic deformată de vîntul solar. După numeroasele informații obținute de la sondele spațiale și navele cosmice, forma ei se apropie de aceea a unei cvasielipse foarte alungite în spatele globului terestru și opusă direcției radiațiilor solare. „Liniile de forță“ ale cîmpului geomagnetic sînt comprimate de emisfera îndreptată spre Soare, iar în spatele emisferei opuse sunt foarte alungite, sub forma unei bucle, formînd o cavitate geomagnetică ce se extinde cu cel puțin 100 de raze terestre (cu se știe pînă în prezent), blindată la exterior de un scut magnetic (zonă de interacțiune între vîntul solar și cimpul geomagnetic). Luna se rotește în jurul Pămintului la o distanță medie de 60 de raze terestre. Ea nu este influențată de cimpul geomagnetic decît pe segmentul orbital intersectat de magnetoscul si cavitatea geomagnetică, cînd atît cimpul magnetic propriu cit si vîntul solar sosit direct pe fata expusă la Soare sunt perturbate in diferite feluri. Ionosferă: granița dintre atmosferă si spațiul cosmic, deși reține doar unu la sută din cantitatea totală a aerului atmosferic, are un rol foarte important pentru Pămînt. Aici sînt oprite radiațiile ultraviolete expulzate din Soare si care dacă ar ajunge pe suprafața Pămîntului i-ar distruge toate formele de viață. Aici, in atmosfera înaltă, se dă o luptă fără încetare între razele ultraviolete și atomii atmosferici : razele ultraviolete le smulg electronii (particule purtătoare de sarcini electrice negative), pe care îi aruncă Terrei cu viteze mari in spațiu, iar atomii astfel ciuntiți devin pozitivi din punct de vedere electric. Astfel, aerul va conține mai mulți ioni pozitivi și negativi decît particule neutre, motiv pentru care se spune că aerul se ionizează, devenind un bun conducător de electricitate. La cea mai mică agitație, ionosferă este străbătută de curenți electrici de mare putere. Un alt serviciu adus omenirii constă în aceea că ionosferă absoarbe și reflectă undele emise de stațiile radio, curbindu-le la orizont, putind fi prinse de stațiile de recepție de pe oricare punct al globului terestru. Tot de la Soare sosesc în atmosfera înaltă, împreună cu razele ultraviolete, cantități uriașe de particule încărcate cu electricitate (protoni și electroni). Aici sînt preluate de liniile de forță ale cîmpului geomagnetic și obligate să circule în spirală în jurul și în lungul lor către Polii magnetici. Atmosfera înaltă se ionizează și mai puternic, mai ales în regiunile polare. In aceste situații de vîrf ale activității solare, comunicațiile radio sînt puternic stînjenite sau chiar întrerupte. Curenții electrici din ionosferă produc cîmpuri magnetice proprii care se suprapun pe cel terestru, în timpul erupțiilor solare aceste cîmpuri sînt foarte agitate si produc asa-numitele furtuni magnetice. Iată cum fenomene terestre ca furtunile magnetice, perturbatiile radio si aurorele polare sint produse de activitatea solară in general si de ciclicitatea erupțiilor petelor solare în particular. Conf. univ. dr. ȘTEFAN AIRINEI Calculatorul și inteligența artificială Convorbire cu matematicianul VIOREL DARIE cercetător științific la Laboratorul „sisteme de operare“ din I.T.C.-București . De la un studiu aplicativ, la o cercetare fundamentală și apoi la importante beneficii pentru economia națională . Poate reproduce o mașină procesele gîndirii umane ? ф Matematică și electronică ф Computerul „redescoperă" chimia ф Preocupări de avangardă la I.T.C. — București. — Cititorii revistei noastre vă cunosc de la rubrica de șah: sintezi autorul programului „Astro-64“. Rulîndu-l pe un calculator, mașina muta piese, analiza variante, ciștiga sau pierdea — intr-un cuvint, juca șah. In cazul de fată, putem spune că mașina, calculatorul electronic gindea sau doar mima o activitate umană? — Aparent, gindea! Spun aparent pentru că o activitate umană, oricare ar fi ea, implică o mulțime de aspecte psihofiziologice deosebit de complexe, cum ar fi de pildă emoțiile; ele există și influențează acțiunea. Făcind însă abstracție de toate acestea, excluzînd și originalitatea și spiritul de inițiativă, o comparație poate fi făcută. Referindu-ne strict la rezultatul final, cele două activități — cea umană și cea din interiorul calculatorului electronic — pot fi considerate asemănătoare: putem spune deci că mașina o face sau mai bine, sau mai prost. Dar că o asemenea activitate ar fi rezultatul unui proces de gîndire — în nici un caz. Cel puțin la „Astro-64“, calculatorul electronic nu face nimic altceva decît ceea ce l-am învățat : el este, de fapt, o prelungire a mintii umane. — Ar putea aceste cercetări de inteligentă artificială, inclusiv materializarea lor in programe sau roboti — să contribuie la mai buna cunoaștere a psihicului uman, a proceselor de gîndire și memorare? — Să simplificăm. V-am spus că un calculator electronic (jucător de șah, de pildă), nu face nimic altceva decît să execute programul dat. Prin urmare, ar trebui să știm — pentru a răspunde la întrebarea pusă — dacă modul în care îl programăm se aseamănă cu modul în care... gîndește omul. Este adevărat, există in inteligența artificială — ca domeniu — o tendință care explorând omul, gîndirea și memoria acestuia, încearcă să le imite, pas cu pas. Din păcate, s-a dovedit a nu fi calea cea mai fertilă. S-a mers atunci pe o altă cale apelîndu-se la cercetări pluri și interdisciplinare, la matematică. Mult mai bogată în rezultate, aceasta este și actuala orientare în inteligența artificială (doar rezultatele finale se aseamănă, nu și mecanismele interioare, de generare a proceselor de „gîndire“). în schimb, cercetările de inteligentă artificială, chiar incomplete si nereușite, aduc un suflu nou intr-o serie de domenii cum ar fi medicina, biologia, lingvistica, educația și învățâmîntul, matematica. Dacă ar fi să ne referim doar la acesta din urmă, și ar fi suficient pentru a aprecia schimbările calitative propuse. Iată de pildă, demonstrarea automată a unor teoreme matematice. Se cunoaște enunțil multor teoreme (uneori extrem de simplu) fără însă a se ști demonstrația. De-a lungul deceniilor și chiar al secolelor, mulți matematicieni s-au străduit zadarnic să găsească respectivele demonstrații. S-a intimplat ca și după o viață întreagă, consacrată doar unei singure teoreme, să se dea greș... In acest domeniu, recent, s-au obtinut rezultate pozitive. Astfel, s-a reușit demonstrarea tuturor teoremelor din geometria euclidiană — dovedindu-se că nu imitarea activității nervoase umane este calea pe care trebuie să meargă cercetătorii inteligenței artificiale, de pildă, cei care vor să realizeze o mașină de jucat șah imbatabilă. — Cum a ajuns Viorel Darie, un tînăr matematician — mi-ați spus că aui terminat facultatea in 1973, la Iași — să se ocupe de inteligenta artificială ? — Deși unele preocupări au existat încă din timpul studenției, abia după venirea mea la I.T.C. pot spune că am început să mă ocup serios de studiul inteligenței artificiale. La început a fost o temă de cercetare care cerea optimizarea traseelor unui cablaj de la o serie de echipamente ale calculatorului electronic. O problemă cu un preponderent aspect practic, de eficiență economică , trebuiau făcute o serie de legături, de conexiuni, cu o rit mai mare economic de materiale. Pentru rezolvare a fost necesară abordarea unor dificile aspecte de cercetare matematică fundamentală. Nu am să intru în amănunte. Au rezultat o serie de metode de generare, analiză și enumerare sistematică a variantei, ce apar. Interesant de subliniat că, o asemenea cerință există și la alte probleme de optimizare, din cu totul alte domenii : șahul este doar un caz. După părerea mea, aceeași metodă s-ar putea aplica și în cazurile în care se cere amplasarea optimă a unor construcții, croirea economică a unor materiale, realizarea graficului optim de funcționare a unor utilaje industriale. Toate aceste studii de cercetare operațională cu aplicații în inteligența artificială capătă un profund aspect aplicativ, cu importante beneficii pentru economia națională. Mă mai gândesc și la faptul că, acest algoritm de enumerare sistematică ar putea fi folosit și la găsirea automată a... compușilor organici. Cu alte cuvinte, calculatorul electronic poate „descoperi“ toate formulele chimice posibile, selectindu-se după anumite criterii , cele pe care natura le-a creat deja, dar si acelea incă necunoscute Științei si pe care omul — in folosul său —ar putea să le utilizeze. Acestea nu s-au făcut încă, dar stat că se pot face. DANIEL COCORU Nr. 1187 din 5 iulie 1980 Epocă strălucită de afirmare a știintei, 9 J7 a spiritului creator (Urmare din pagina 1) tare ionică“ la „sistemul telefonic cu modulația impulsurilor pentru transmisie multicanal pe fibre optice“, de la „dispozitivul de prelucrare automată a imaginilor“ la „microcalculatorul în sistem biprocesor cu microprocesoare 8085“, de la un „display alfanumeric și grafic“ la „filtre cu unde elastice de suprafață“, în colaborare cu institute și întreprinderi din țară“ (I.P.R.S. Băneasa), pentru partea practică, cu performanțe comparabile cu cele obținute pe plan mondial, la „Q-metru numeric“, înscris printre primele în lume. De la sine înțeles am spicuit doar cîteva lucrări, ca exemplu. Nu este însă inutil să amintim că valoarea contractelor de cercetare rezolvate în 1979 numai în învățămîntul superior s-a ridicat la peste 300 de milioane lei, iar importanța acestora constă nu doar în numărul în continuă creștere, ci în calitatea realizărilor, confirmând strălucita concepție a secretarului general al partidului și justețea ansamblului de măsuri elaborate sub directa sa conducere. Așa cum arăta tovarășul Nicolae Ceaușescu „un obiectiv de cea mai mare importanță pentru perfecționarea în continuare a invățămintului, îl constituie legarea sa tot mai strînsă, organică, cu producția și cercetarea — domenii fundamentale pentru accelerarea progresului economico-social al tării “ , integrarea complexă și profundă a studiului cu activitatea practică de construcție socialistă“. Această activitate începută încă din anii de școală, — cu orientare directă spre necesitățile practice și in permanentă corelație cu exigențele optimizării continue — constituie o parte integrantă a acțiunii consecvent promovată de partid de stimulare și valorificare a creativității de masă. AGENDĂ • La cel de-al XI-lea Congres internațional de gastroenterologie, desfășurat la Hamburg, comunicarea dr. Ioan Pușcaș, privind Ulcosilvanilul în tratamentul ulcerelor gastroduodenale a suscitat un viu interes. • Prospectările făcute în bazinul Baraoltului au scos în evidență existența unor izvoare bogate de ape minerale carbogazoase cu o temperatură destul de ridicată (17,5—19 ° C). • Laboratorul de genetică și ameliorare de la Stațiunea centrală de cercetări avicole, ca urmare a intenselor cercetări efectuate, a realizat primul hibrid românesc „Safir-104“, care, verificat în producție, s-a dovedit a avea performanțe asemănătoare unor hibrizi de valoare pe plan mondial, producția variind intre 230—265 ouă pe an. • O nouă stațiune balneară a intrat in exploatare la Ocnele Mari din județul Vîlcea, oferind un tratament eficient cu nămol, pentru reumatisme, artrite, artroze și în afecțiunile aparatelor locomotor și genital. • întreprinderea „6 Martie“ din Timișoara a înregistrat în primele cinci luni ale anului o diminuare a consumului de combustibili convenționali de 94 de tone, precum și o economie de energie electrică echivalentă cu energia necesară realizării unei producții de 2,2 milioane lei. • Institutul Politehnic „Traian Vuia" din Timișoara, catedra de electronică și măsuri, organizează în zilele de 5 și 6 septembrie a.c. a II-a ediție a simpozionului „Contribuții la dezvoltarea aparaturii electronice medicale“, avînd în tematică : organismul și cimpul electromagnetic, factori de risc , metode și aparate de investigare si obiectivare ; metode si aparate de electroterapie ; protezare ; prelucrarea informațiilor biologice, modelare. • La construcția unui drum în lungime de peste 30 km. din zona Sînnicolaul Mare, Teremia — Comics — Jimbolia, se aplică cu bune rezultate un procedeu de execuție a fundațiilor care are în vedere stabilizarea balastului cu zgură de furnal și hidroxid de calciu, în loc de ciment . La Blăjoaia se află actualmente în construcție o microhidrocentrală, la o putere de 5 000 de wați, care va constitui sursa energetică a taberei pionierești. Constructorii sunt pionierii de la Casa pionierilor și șoimilor natiiei din Cluj-Napoca, conduși de maistrul instructor Andrei Juean. Un pasionat al noului La Teremia Mare — județul Timiș — sătenii au început să-și construiască instalații de biogaz in variante de 10 și 25 mm. Primarul, Heinz William, este un vrednic și pasionat gospodar care a dat primul exemplu. Din inițiativa lui s-a realizat o instalație de biogaz in incinta primăriei ca și la el acasă, folosind gunoiul de grajd si resturi vegetale. Instalația propriu zisă nu este complicată, problema „cheie" se dovedește a fi rezervorul de depozitare care să fie mai ușor manevrabil Realizarea pe aceste sisteme neclasice, a cantității de energie necesară atit pentru încălzirea casei cit și pentru prepararea hranei ar conduce pe de o parte la economisirea carburanților clasici, iar pe de alta la rezolvarea unei probleme mereu dificile : aprovizionarea cu butelii la sate.