Magazin, ianuarie-iunie 1981 (Anul 25, nr. 1213-1238)
1981-01-04 / nr. 1213
Nr. 1213 din 4 ianuarie 1981 MAGAZIN mmm пди [UNK] COiKIE A $Ш [UNK]1 • Unde duce lipsa de cumpătare Greutatea ideala a bărbaților în funcție de talie și vîrstă . Printr-un regim alimentar echilibrat s-ar putea evita multe îmbolnăviri la a fi „greutatea ideală“ — reprezintă una dintre problemele importante ale ocrotirii sănătății. Din necesitatea prevenirii și combaterii bolilor — mai ales a celor cardiovasculare — a fost întreprinsă pe teritoriul județului Bihor o acțiune de depistare a principalilor factori de risc în bolile cronice. In „Studiul Oradea“ cum a fost denumit, au fost investigati 100 482 locuitori. De ce aici , în județul Bihor, morbiditatea și mortalitatea prin boli cardiovasculare se situează peste media pe țari. „Intr-adevăr, ne-a spus dr. Eugen Pop, director adjunct al Direcției sanitare Oradea, aproximativ 60 la sută din totalitatea deceselor in Bihor, se datorează bolilor cardiovasculare, parte fiind prin complicațiile vasculare ale diabetului. Din concluziile trase, cîteva constatări semnificative : 15 la sută din populația investigată a prezentat tulburări privind creșterea grăsimilor în sînge, 10 la sută, o tensiune arterială crescută. Dar semnificativ e procentajul foarte crescut — 32.04 la sută — de obezitate la valori mari (peste 20 la sută față de normele de referință). ..Relația între numărul mare al cazurilor de obezitate și frecvența bolilor cardiovasculare și a diabetului zaharat — arăta dr. Aurel Babeș, de la Direcția sanitară. Spitalul județean Oradea — ar trebui să stea la baza unei asidue educații sanitare și culturale, mai ales că această relație apare la fetele și femeile tinere, între 15 și 24 de ani, în mediul rural. Cauza ? Există in această parte a țării o credință înrădăcinată de generații, conform căreia a fi gras exprimă plastic ideea de frumos și sănătos. E o reacție la timpurile cînd bintuia tuberculoza, cînd boala și sărăcia se confundau cu imaginea omului slab. Iată de aici importanța educației pentru a se schimba concepția pentru a se schimba modul de alimentație hipercalorică de azi ce afectează îndeosebi sănătatea copiilor și tineretului“. „Cercetările efectuate pe plan mondial și la noi in țară au stabilit legătura intre schimbarea considerabilă a patologiei astăzi și supraalimentație. Arteroscleroza — cu manifestările ei clinice, infacctul miocardic, hemoragia cerebrală, arteriopatia membrelor inferioare — ocupă primul loc între cauzele de deces atît pe plan mondial (50—55 °/C) cit și la noi (46%). Infarctul de miocard apare sub virsta de 40 de ani de 3 ori mai frecvent azi decât în urmă cu 2—3 decenii. Diabetul zaharat afectează pe plan mondial 4—6% din întreaga populație. Or, peste 50 de ani rar un om ajunge la diabet dacă nu este obez. Dintr-o statistică personală recentă, peste Confortul și apetitul Automatizarea, transporturile moderne, tot ceea ce progresul tehnic a conferit vieții de astăzi confort, pare uitat atunci cînd oamenii se așază la masă consumînd ca in timpurile cînd munca fizică, mersul Îndelung pe jos pretindeau o mult mai mare energie și deci consum caloric. Meniurile insă au rămas tradiționale. Apetitul nu a diminuat. Prof. Jean Mayer (Universitatea Harvard, S.U.A.) amintea această discrepanță. Combinind sedentarismul cu mesele bogate în grăsimi și glucide, contemporanii acumulează caloriile în exces, atentînd cu dezinvoltură la sănătatea lor. Cheltuiala energetică cotidiană își are marea importanță în echilibrul caloric. Mersul, la un om de 70 kg pretinde o cheltuială de 200—350 calorii pe oră, în funcție, bineînțeles, de viteza de mers. înotul „consumă“ de două ori mai mult. 30 de minute de exercițiu — o cheltuială energetică de 500—800 calorii pe oră. Adică, echivalentul unei jumătăți de franzelă de 250 grame ! Crescătorii știu că mijlocul cel mai bun de îngrășare a vitelor și păsărilor este de a le da o rație de mîncare — fie și aceeași ca pină atunci — dar limitindu-le spațiul de mișcare. O serie de experiențe de laborator confirmă aceasta. Consumînd deci ca bunicii și străbunicii noștri, dar profitînd de tot confortul vieții moderne, e firesc ca să se ajungă la obezitate, cu toate implicațiile asupra sănătății pe care le antrenează. Obezitate = supramortalitate. Această egalitate apare cu evidență în statisticile americane, stabilindu-se că la persoanele a căror greutate este apropiată de „norma ideală“, media de viață este cu mult mai lungă — la general — decit la persoanele obeze. Iar obezitatea va fi mai mare cu cit numărul și volumul celulelor adipoase e mai mare. Dacă un copil la naștere are 12% din greutate sub forma de grăsime, aceasta ajunge la 28 % la virsta de 4 luni și la o treime din greutate la un an. Dacă se depășește 20% din greutatea corpului. Înseamnă stadiul de obezitate. Or, conform datelor recente, peste 40% dintre obezii adulți au fost obezi In copilărie și peste 80% dintre copiii obezi vor fi supraponderali la maturitate. Consecințele acumulării de grăsimi In organism sunt multe și dramatice. Să amintim aici ateroscleroza, diabetul. 90% dintre diabetici au suferit sau suferă de obezitate. Dealtfel încă din 1927 Allison a arătat că obezitatea conduce la diabetul zaharat, totul depinzînd de durată și cantitatea supragreutății. O obezitate mai mare de 30% pe o perioadă mai mare de 25 de ani în asimilarea glucozei de tip diabetic e regăsită în toate cazurile“ (prof dr. docent Iulian Mincu). Reumatismul cronic degenerativ e mai frecvent la obezi. Ficatul obezului ce suferă o infiltrare grasă, conduce la apariția unei hepatite cronice. Obezitatea afectează sistemul respirator și sistemul nervos central. Dar nu numai atît. Intr-un recent raport al Comitetului de experți UNESCO, privind ecologia cancerului, se arăta importanța unui regim alimentar echilibrat. Multe îmbolnăviri ar putea fi evitate prin respectarea igienei și a unei alimentații raționale care să conțină suficientă celuloză, destule protide, dar nu multe materii grase și glucide. Iată cîteva argumente care infirmă apelativul de „boli ale civilizației“ date celor mai frecvente boli Înscrise in statisticile morbidității și mortalității. Infirmă, firește, în măsura în care în imaginea de „civilizație“ se înscrie prezența echilibrului, raționalității. • DACA ZILNIC se depășește doar cu 100 de calorii peste necesar, in cinci ani, obezitatea este instalată. Riscul unei alimentații bogate in acizi grași saturați (unt, frișcă, grăsimi animale) este cu mult mai important decit pierderea siluetei , sănătatea și chiar viața sunt in pericol. Fără cuvinte. Cunoașterea riscurilor la care se supun cei care sunt supraponderali — așadar depășesc cu peste 20% ceea ce s-a stabi* » ** 77,8 76,9 VIOREL SANDU Un ghid pentru dumneavoastră Nevoile nutriționale și cantitățile necesare variază în funcție de faza fiziologică (creștere, sarcină...), de vîrstă și de natura activităților. Acest tablou oferă cîteva ordine de mărime. Pentru un adult, cu o activitate sedentară, 2 500 calori par a fi o valoare satisfăcătoare. Este vorba de valori de orientare, nevoile putînd fi mărite sau micșorate cu +30%. Există însă și o nevoie maximală, dincolo de care sănătatea sau longevitatea pot fi afectate, afirmă Jacques Mossé, director de cercetări la MIRA și Guy Fauconneau, inspector general la IIRA (Franța). Alimente grame pe zi observații Apă 3 000 din care jumătate se bea, jumătate e furnizată prin alimente. Oxigen 900 în jur de 700 litri implicînd respirația a 12—13 m3 de aer. E un aliment energetic prin excelență р [UNK] care de obicei anatomiștii nu-l menționează Protide 100 din care cel puțin 15—20 g de acizi aminați indispensabili (AAI) Lipide 80 acizii grași în proporție egală intre saturați, mono-insaturați și poliinsaturați Glucide asimilabile 350 Neasimilabile 15 alimente de lest Vitamine 0,1 cel puțin jumătate vitamine D Săruri minerale 25 din care jumătate NaCl Pagina a 3-0