Magazin, ianuarie-iunie 1981 (Anul 25, nr. 1213-1238)

1981-01-04 / nr. 1213

Nr. 1­213 din 4 ianuarie 1981 MAGAZIN mmm пди [UNK] COiK­IE A $Ш [UNK]1 • Unde duce lipsa de cumpătare Greutatea ideala a bărbaților în funcție de talie și vîrstă . Printr-un regim alimentar echilibrat s-ar putea evita multe îmbolnăviri la­ a fi „greutatea ideală“ — reprezintă una dintre problemele importante ale ocrotirii sănătății. Din necesitatea prevenirii și combaterii bolilor — mai ales a celor car­diovasculare — a fost întreprinsă pe te­ritoriul județului Bihor o acțiune de de­pistare a principalilor factori de risc în bolile cronice. In „Studiul Oradea“ cum a fost denumit, au fost investigati 100 482 lo­cuitori. De ce aici , în județul Bihor, morbiditatea și mortalitatea prin boli car­diovasculare se situează peste media pe țari. „Intr-adevăr, ne-a spus dr. Eugen Pop, director adjunct al Direcției sanitare Oradea, aproximativ 60 la sută din totali­tatea deceselor in Bihor, se datorează bo­­lilor cardiovasculare, parte fiind prin com­plicațiile vasculare ale diabetului. Din concluziile trase, cîteva constatări sem­nificative : 15 la sută din populația inves­tigată a prezentat tulburări privind creș­terea grăsimilor în sînge, 10 la sută, o ten­siune arterială crescută. Dar semnificativ e procentajul foarte crescut — 32.04 la sută — de obezitate la valori mari (peste 20 la sută față de normele de referință). ..Relația între numărul mare al cazurilor de obezitate și frecvența bolilor cardiovas­culare și a diabetului zaharat — arăta dr. Aurel Babeș, de la Direcția sanitară. Spi­talul județean Oradea — ar trebui să stea la baza unei asidue educații sanitare și culturale, mai ales că această relație apa­re la fetele și femeile tinere, între 15 și 24 de ani, în mediul rural. Cauza ? Există in această parte a țării o credință înră­dăcinată de generații, conform căreia a fi gras exprimă plastic ideea de frumos și sănătos. E o reacție la timpurile cînd bin­­tuia tuberculoza, cînd boala și sărăcia se confundau cu imaginea omului slab. Iată de aici importanța educației pentru a se schimba concepția pentru a se schimba modul de alimentație hipercalorică de azi ce afectează îndeosebi sănătatea copiilor și tineretului“. „Cercetările efectuate pe plan mondial și la noi in țară au stabilit legătura intre schimbarea considerabilă a patologiei as­tăzi și supraalimentație. Arteroscleroza — cu manifestările ei clinice, infacctul mio­cardic, hemoragia cerebrală, arteriopatia membrelor inferioare — ocupă primul loc între cauzele de deces atît pe plan mon­dial (50—55 °/C) cit și la noi (46%). Infarc­tul de miocard apare sub virsta de 40 de ani de 3 ori mai frecvent azi decât în urmă cu 2—3 decenii. Diabetul zaharat afectează pe plan mondial 4—6% din în­treaga populație. Or, peste 50 de ani rar un om ajunge la diabet dacă nu este obez. Dintr-o statistică personală recentă, peste Confortul și apetitul Automatizarea, transporturile mo­derne, tot ceea ce progresul tehnic a conferit vieții de astăzi confort, pare uitat atunci cînd oamenii se așază la masă consumînd ca in timpurile cînd munca fizică, mersul Îndelung pe jos pretindeau o mult mai mare energie și deci consum caloric. Meniurile insă au rămas tra­diționale. Apetitul nu a diminuat. Prof. Jean Mayer (Universitatea Harvard, S.U.A.) amintea această discrepanță. Combinind sedentaris­mul cu mesele bogate în grăsimi și glucide, contemporanii acumulează caloriile în exces, atentînd cu dezin­voltură la sănătatea lor. Cheltuia­la energetică cotidiană își are ma­rea importanță în echilibrul caloric. Mersul, la un om de 70 kg pretinde o cheltuială de 200—350 calorii pe oră, în funcție, bineînțeles, de vi­teza de mers. înotul „consumă“ de două ori mai mult. 30 de minute de exercițiu — o cheltuială energetică de 500—800 calorii pe oră. Adică, echivalentul unei jumătăți de fran­zelă de 250 grame ! Crescătorii știu că mijlocul cel mai bun de îngră­­șare a vitelor și păsărilor este de a le da o rație de mîncare — fie și aceeași ca pină atunci — dar limi­­tindu-le spațiul de mișcare. O serie de experiențe de laborator confir­mă aceasta. Consumînd deci ca bu­nicii și străbunicii noștri, dar pro­­fitînd de tot confortul vieții mo­derne, e firesc ca să se ajungă la obezitate, cu toate implicațiile asu­pra sănătății pe care le antrenează. Obezitate = supramortalitate. Această ega­litate apare cu evidență în statisticile ame­ricane, stabilindu-se că la persoanele a căror greutate este apropiată de „norma ideală“, media de viață este cu mult mai lungă — la general — decit la persoanele obeze. Iar obezitatea va fi mai mare cu cit numărul și volumul celulelor adipoase e mai mare. Dacă un copil la naștere are 12% din greutate sub­­ forma de grăsime, aceasta ajunge la 28 % la virsta de 4 luni și la o treime din greutate la un an. Dacă se depășește 20% din greutatea corpului. Înseamnă stadiul de obezitate. Or, conform datelor recente, peste 40% dintre obezii adulți au fost obezi In copilărie și peste 80% dintre copiii obezi vor fi supraponderali la maturitate. Consecințele acumulării de gră­simi In organism sunt multe și dramatice. Să amintim aici ateroscleroza, diabetul. 90% dintre diabetici au suferit sau suferă de obezitate. Dealtfel încă din 1927 Alli­son a arătat că obezitatea conduce la dia­betul zaharat, totul depinzînd de durată și cantitatea supragreutății. O obezitate mai mare de 30% pe o perioadă mai mare de 25 de ani în asimilarea glucozei de tip diabetic e regăsită în toate cazurile“ (prof dr. docent Iulian Mincu). Reumatis­mul cronic degenerativ e mai frecvent la obezi. Ficatul obezului c­­e suferă o infil­trare grasă, conduce la apariția unei hepa­tite cronice. Obezitatea afectează sistemul respirator și sistemul nervos central. Dar nu numai atît. Intr-un recent raport al Co­mitetului de experți UNESCO, privind eco­logia cancerului, se arăta importanța unui regim alimentar echilibrat. Multe îmbol­năviri ar putea fi evitate prin respectarea igienei și a unei alimentații raționale care să conțină suficientă celuloză, destule pro­tide, dar nu multe materii grase și glu­cide. Iată cîteva argumente care infirmă apelativul de „boli ale civilizației“ date celor mai frecvente boli Înscrise in statis­ticile morbidității și mortalității. Infirmă, firește, în măsura în care în imaginea de „civilizație“ se înscrie prezența echilibru­lui, raționalității. • DACA ZILNIC se depășește doar cu 100 de calorii peste nece­sar, in cinci ani, obezitatea este instalată. Riscul unei alimentații bogate in acizi grași saturați (unt, frișcă, grăsimi animale) este cu mult mai important decit pierderea siluetei , sănătatea și chiar viața sunt in pericol. Fără cuvinte. Cunoașterea riscurilor la care se supun cei care sunt supraponderali — așadar depășesc cu peste 20% ceea ce s-a stabi­* » ** 77,8 76,9 VIOREL SANDU Un ghid pentru dumneavoastră Nevoile nutriționale și cantitățile ne­cesare variază în funcție de faza fizio­logică (creștere, sarcină...), de vîrstă și de natura activităților. Acest tablou oferă cîteva ordine de mărime. Pentru un adult, cu o activitate sedentară, 2 500 calori par a fi o valoare satisfăcă­toare. Este vorba de valori de orien­tare, nevoile putînd fi mărite sau mic­șorate cu +30%. Există însă și o nevoie maximală, dincolo de care sănătatea sau longevitatea pot fi afectate, afir­mă Jacques Mossé, director de cercetări la MIRA și Guy Fauconneau, inspector general la IIRA (Franța). Alimente grame pe zi observații Apă 3 000 din care jumătate se bea, jumătate e furnizată prin alimente. Oxigen 900 în jur de 700 litri implicînd respira­ția a 12—13 m3 de aer. E un aliment energetic prin excelență р [UNK] care de obicei anatomiștii nu-l menționează Protide 100 din care cel puțin 15—20 g de acizi aminați indispensabili (AAI) Lipide 80 acizii grași în proporție egală intre saturați, mono-insaturați și poli­­insaturați Glucide asimilabile 350 Neasimilabile 15 alimente de lest Vitamine 0,1 cel puțin jumătate vitamine D Săruri minerale 25 din care jumătate NaCl Pagina a 3-0

Next