Magazin, iulie-decembrie 1984 (Anul 27, nr. 27-52)

1984-09-15 / nr. 37

Proletari din toate țările uniți­ vâ I ANUL XXVII Nr. 37 (1­405) SIMBATA 15 SEPTEMBRIE 1984 12 PAGINI 2 LEI revistă săptămânală editată de frontul democrației și unității socialiste Au trecut doar cîteva zile de la publicarea proiectului de Directive ale Congresului al XVI-lea al P.C.R. cu privire la dezvoltarea economico-socială a țării în viitorul cincinal și, în perspectivă, prin orientările pe care le enunță, pină in anul ZOUA. Dezbaterea atentă, profundă, la scara în­tregii națiuni, a prevederilor acestui important document programatic, angajînd viitorul — condiția, statutul, pres­tigiul și devenirea noastră în timp — se află, însă, în plină desfășurare. E o dezbatere concretă, matură, ex­presie a unei implicări de esență și a unui democratism intrinsec, mărturie a unui nou nivel de competență și responsabilitate, dar și a celei mai emoțional­e unități de acțiune și grad — reinnoită afirmare a virtuților și idealurilor de muncă și creație ale intregului nostru popor, a coeziunii sale de nezdruncinat în jurul partidului, al secretarului său general — gi­miitor și arhitect vizionar al acestei noi etape de edificare — tovarășul Nicolae Ceau­șescu. Ceea ce transpare cu cea mai deplină evidență din absolut toate prevederile acestui document programatic — trăsătură definitorie a direcțiilor și obiectivelor pe care le prefigurează conceptual întreaga noastră evoluție so­­cial-economică în viitorii ani — este spiritul ferm al unei modernizări continue a structurilor economice, al unei marcate creșteri calitative și al unei dezvoltări intensive, pe temeiul obiectiv al activizării de substanță a cercetării științifice și dezvoltării tehnologice — proces în curs, de altfel — cit și pe temeiul exigenței, subliniată frecvent, a accelerării introducerii și generalizării progresului teh­nic, condiție imperativă a oricărei modernizări de esență și anvergură, a situării economiei, in timpul cel mai scurt cu putință, la cote tot mai înalte de eficiență. Indicînd și enumerînd orientările și sarcinile principale ale dezvoltării noastre în următorii cinci ani, proiectul de Directive plasează pe absolut primul loc al acestor orien­tări, realizarea unei creșteri economice intensive, prin modernizarea in continuare a structurilor de producție, ridicarea permanentă a nivelului tehnic și calitativ al produselor și sporirea productivității muncii, prin inter­mediul aplicării celor mai noi cuceriri ale științei și teh­nicii, factor hotărîtor al dezvoltării și perfecționării pro­ducției materiale, ca și al asigurării progresului multi­lateral al întregii societăți. Cu aceeași rigoare, se subli­niază faptul că dezvoltarea intensivă a producției, odată cu realizarea unor produse de ridicat nivel tehnic și ca­litativ, se întemeiază practic pe creșterea prioritară a ra­murilor și subramurilor de înaltă tehnicitate, care valori­fică cu maximă eficiență materiile­­ prime, resursele ener­getice și munca socială, asigurând o competitivitate supe­rioară a produselor românești pe piețele externe. După cum se precizează că agricultura — pentru a-și aduce o contribuție crescîndă la formarea venitului național — va trebui să pună accentul, din nou cu ajutorul științei, pe realizarea unor ample lucrări de ameliorare a solului, de creștere a fertilității pămîntului, prin înfăptuirea unui vast program de irigații, de chimizare și mecanizare com­pletă a lucrărilor agricole, condiție absolut necesară pen­tru obținerea unor producții sigure, înalte și stabile. Fără nici o exagerare, nu exista­ obiectiv și orientare angajînd dezvoltarea țării — de la lărgirea bazei de ma­terii prime și energie, pină la accentuarea specializării și integrării în producție , de la realizarea impresionan­tului volum de investiții de 1 350—1 400 miliarde lei, în numai cinci ani, pînă la utilizarea cu maximum de ran­dament a tuturor capacităților economice , de la reduce­rea costurilor de producție, la creșterea semnificativă a eficienței — nu există obiectiv, repetăm, care să nu im­plice știința organic, care să nu reclame — cum sublinia (Continuare in pagina a 2-a) DESCHIDEREA DIE­PT NOBILA MENIRE A SCOLII Se deschide un nou an de învățămint. Sălile de clasă și amfiteatrele sînt pregătite pentru a primi mințile tinere dornice de cunoaștere. Cei ce îi vor conduce și îi vor iniția in spectaculoasa aventură a cunoașterii umane sînt educatorii lor, purtând vie în minte ideea că a instrui nu se poate desprinde de a stimula întru creativitate și a inspira celor tineri acel spirit al cutezanței, al inovării profunde, revoluționare. Principal factor de cultură și civilizație, școala își demonstrează azi, mai mult ca oricind, rolul de verigă esențială intre prezent și viitor, intre năzuințele noas­tre de azi și realizarea lor concretă de miine. For­marea cadrelor — o problemă complexă, multilate­rală — nu mai poate fi concepută în societatea noastră socialistă decit ca un proces de stimulare a gîndirii creatoare, a interesului pentru competență și informare științifică. Legarea învățământului de viață, de perspectivele de dezvoltare ale societății a avut ca rezultat integrarea eficientă a noilor promoții de specialiști pregătiți să țină pasul cu ritmul extraor­dinar de multiplicare a cunoștințelor, de care este marcată revoluția tehnico-științifică din țara noastră, chiar prin procesul de învățămint ce încorporează la rândul său rapid cunoștințele moderne. De altfel, așa cum spunea tovarășul Nicolae Ceaușescu, „«mul de miine, constructorr al sociaHsmul­ui și comunismului, nu poate fi decit un om cu un larg orizont cultural și științific, cu o sondă pregă­ire de specialitate ; nu­mai astfel el va putea participa în mod connștient, cu întreaga sa energie și putere de muncă la transfor­marea societății, la făurirea noii orînduiri“. După cum se specifică in proiectul de Directive ale Congresului al XIII-lea, în cincinalul viitor va fi nevoie de 2 milioane de noi specialiști. In prima treaptă a învățămîntului liceal vor fi cuprinși toți absolvenții clasei a opta, deci toți copiii țării vor în­văța zece clase, iar în treapta a II-a a liceelor la sfirșitul cincinalului vor fi admiși la cursurile de zi și serale circa 61­ la sută din absolvenții treptei întâi, învățământul superior se va perfecționa și moderniza în concordanță cu nevoile economiei naționale și ce­rințele celor mai noi cuceriri ale culturii. Și aceasta, deoarece avem nevoie de tot mai mulți oameni cu o pregătire complexă, în stare să răspundă schimbărilor și înnoirilor profesionale, de ingineri și tehnicieni re­marcabili, de savanți, cercetători și oameni de artă, de specialiști­­ de o înaltă competență și profesionalitate și, nu în ultimul rând, de profesori de excepție. Fie­care întrebare pe care viitorul ne-o va pune în față va pretinde, pentru a fi rezolvată, personalități for­mate temeinic, cu un univers larg de cunoștințe și tră­sături profund umaniste, revoluționare. Școala se arată tot mai mult nu doar o formă de transmitere a cunoștin­țelor, ci un mijloc eficient de a le lega profund de viață, de nevoile economiei naționale, de sensul­ și împinirea personalității umane. De aceea, cînd toamna se deschid porțile, școlilor și aerul se încarcă de ten­siunea inefabilă a semințelor din brazdă, așteptând să rodească în primăvara vi­toare, ne gîndim la profe­sorii noștri, la clipa de generozitate a în-fi­-j ce conduce mina șovăitoare a copilului ne­deprins cu scrisul, la flacăra ce-i animă pe dascălii copiilor noștri. Și prin ei, la viitorul spiritualității românești, la afirmarea valorilor originale unice, intre toate na­țiunile lumii. IMPRESIONANTA FRESCĂ A STRĂLUCITELOR REALIZĂRI DIN ANII SOCIALISMULUI (PAgina a 5-a) Descoperiri arheologice românești MAREA DIADEMĂ DE AUR (Pagina a 4-a)

Next