Magazin, ianuarie-iunie 1996 (Anul 39, nr. 1-26)

1996-01-04 / nr. 1

Nr. 1 (1993) din 4 ianuarie 1996 Ce surprize rezervă în următorii 50 de ani Ușoara creștere a tempera­turii medii globale, de numai 0,3 ° C, va provoca, în opinia climatologilor germani, schimbări vizibile în regimul pluviometric, în primul deceniu al mileniului al III- lea. Specialiștii pronosti­­chează perioade secetoase pentru zonele cultivate cu grîu din estul Statelor Unite, în Mongolia, Manciuria, Africa centrală și nordul Americii de Sud. Vestul montan al SUA, Sudanul, Etiopia, Peninsula Arabică, Israelul și o largă bandă teritorială situată între munții Urali și Asia de sud-est vor cunoaște, probabil, o creștere a umidității. Oamenii de știință de la Universitatea din Hamburg au elaborat trei scenarii climatice diferite pentru următorii 30-50 de ani. Primul scenariu ia în calcul o creștere a nivelului de gaze producătoare ale efectului de seră - încălzirea treptată a climatului terestru (CO2, CFC, metan etc.) de circa 1,3 la sută pînă în anul 2020, temperatura medie a atmosferei urmînd a crește cu 0,3 ° C, iar nivelul apelor globului cu 1,5 - 2,3 cm. A doilea scenariu are în­­%­­ vedere posibilitatea reduce­­­rii emisiilor de CO2 după A.. JLJL anul 2000. Al treilea scenariu climatic ia în calcul o dublare a concentrației de CO2 din atmosferă. Diferențele existente între primul și al treilea scenariu nu sînt esențiale în primii 30 de ani luați în calcul, deoarece oceanele reprezintă mari capacități de stocare a energiei, motiv pentru care creșterea efectivă a temperaturilor globale înregistrată pînă în prezent a fost sensibil inferioară celei prognosticate de specialiști. Nimeni nu poate afirma de pe acum cu certitudine ce se va întîmpla cu clima globală în următorii 50-100 de ani. Specialiștii elaborează modele climatice globale.­ pecialiștii germani de la Centrul de Cercetări asupra Mării­­­­­ și Climei de la Universitatea din Hamburg estimează că ■ l­a temperatura medie globală va crește mai lent decît se estima pîna în prezent. Grupul de climatologi condus de prof. Klaus Hasselmann apreciază că nu se vor produce modificări în fi cadrul condițiilor de viață din emisfera sudică. In schimb, în­­ fj emisfera nordică se va înregistra o creștere a temperaturilor //­ medii, concretizată în topirea unei mici porțiuni a calotei II glaciare polare. Aceste prognoze climatologice acoperă j­­ perioada 1995-2015. N­ □ □ □ □ n □ ■ □ П □ ■ П П cu ajutorul superordinatoarelor. Un lucru este, însă, sigur: nivelul poluării trebuie să fie puternic redus, poluarea reprezen­­tînd un grav atentat la adresa biodiversi­­tății și a climei terestre... ȘERBAN FIUP ❖ I □­I­ [UNK] □ O echipă de oameni de știință americani de la Universitatea Rockfeller din New York B a descoperit că o proteină este suficientă pentru pierderea de greutate de către cobaii ц obezi fără nici un regim sau exercițiu fizic. Proteina este produsă de gena „OB“ izolată­­ cu opt luni în urmă de aceeași echipă științifică. O mutație a acestei gene este TM responsabilă de obezitatea ereditară la anumiți cobai. Proteina OB, injectată zilnic în­­ cavitatea abdominală a cobailor, a dat rezultate spectaculoase. După numai 15 zile,­­ cobaii au pierdut 30 la sută din greutate. Cercetători de la firma Rhone Poulenc au­­ obținut rezultate similare, apreciind că proteina OB acționează asupra rețelei de neuroni ■ care controlează priza alimentară și echilibrul energetic. □ Concernul american Amgen, care întreprinde experimente în acest domeniu, este ■­ atras de o piață reprezentînd numai în Statele Unite 150 miliarde dolari anual, motiv □ pentru care încearcă să obțină monopolul exploatării comerciale a proteinei OB, щ rebotezată leptină. Lucrurile se complică, însă, deoarece experimentele au demonstrat­­ că subiecții umani obezi, prezintă, în mod paradoxal, cantități mai mari din această proteină în celulele lor adipoase. Această constatare sugerează faptul că nu lipsa­­ proteinei ar fi responsabilă de accentuarea obezității; în plus, oamenii de știință francezi­­ au pus în evidență o relație între ușurința în pierderea de greutate și mutația­­ genei care „gestionează“ receptorul adrenergic B3 care joacă­­ un rol în depozitul lipidic, confirmînd, dacă mai era ■ ♦­­­­­­ cazul, implicația unor multiple gene în fenomenul □ obezității. La aceștia se adaugă factori sociali ■ și psihologici. Gena „OB“ și leptina au □ deci puține șanse să se transforme în ц­soluția-miracol la problema obezită­­­­ții, cu atît mai mult cu cît schimbă­­rile bruște metabolice și fiziolo­­­­gice induse de tratament au, cu o siguranță, efecte secundare pe­­ măsură. (S. F.) O ■ □ ■ Profesorul Tari Piron, de la Universitatea din Ierusalim, crede că radiațiile gamma ale Cosmosului sînt cauzate de unele coliziuni ale unor corpuri de materie nucleară de circa 10 km diametru. Acestea ar putea fi stele neutronice, provenind din sisteme stelare binare. Primele explozii gamma au fost detectate abia în 1960, de către unii sateliți militari; în 1993, cercetători de la Institutul de Tehnologie din California au apreciat că repetatele radiații de acest tip dintr-un punct anumit al spațiului s-ar putea datora unei stele neutronice vizibile. Asemenea radiații sînt efemere ținu li s-a găsit încă o explicație definitivă și unanimă. Asemenea „izbucniri" însă par că vin din toate direcțiile sugerîndu-se­­ le ar putea proveni și din explozii din galaxii foarte îndepărtate. Iar noastră, devin dintr-un anumit punct al ei, canar părea să aibă o man concentrație de stele, fapt cun ar putea însemna că de confin enorme cantități de energie. Tari Piron este de părere că jocurile gravitaționale se convertesc în radiații gamma, în proporție de 1000. Nimeni nu a detectat însă pînă acum aceste unde gravitaționale. Se pare că ar fi în construcție în SUA și Italia un anume tip de detectori, denumiți , Gravity 's secret signal“, despre care se crede că ar putea deveni operaționali de-abia în secolul următor. GEORGE STERPU ❖ Obținerea de anticorpi pe cale industrială, atît de necesari practi­cii medicale, a devenit o realitate. „Frontul de lucru“ este alcătuit și din unele plante capabile să dez­volte, în urma tratării lor genetice, anticorpi umani. Cele mai noi cercetări se aplică pe tutun. Ele constau în inserarea unei gene producătoare de anticorpi în genomul plantei. Prima tentativă a avut loc în 1989, dar rezultatele n­­au fost satisfăcătoare. Abia acum, Andrew Hiatt și Julian Ma (Scripps Institute - California și Guy ( Hos­pital - Londra) încearcă să extragă din planta de tutun transgenică anticorpi eficienți contra strepto­cocului specific cariilor dentare.­ ­ A I Лап fisuri în digurile zonei franceze Camargue Starea deplorabilă a digurilor din zona franceză Camargue a fost rezu­mată in raportul Companiei Naționale a Rhonului (CNR) astfel: sondajele electromagnetice, efectuate pe o lungime de 450 metri, au permis observarea a 437 fisuri în diguri al căror volum atinge pînă la 10 metri cubi! Studiul efectuat pe o lungime de 27 km din cei 150 km de diguri, a relevat existența unor mari fisuri. în plus, conductele de irigare, care alimentează culturile de orz, afectează baza construcțiilor, care nu prezintă coeziune în caz­ de umiditate din cauză că sînt realizate în principal din nisip. Specialiștii au apreciat la peste 100 milioane de franci costurile reparării celor 27 km de diguri cercetate. Presupunînd că acest eșantion este reprezentativ pentru starea generală a digurilor, costurile totale ale reparării acestora s-ar ridica la 500 milioane de franci, în condițiile în care inundațiile din 1994 au costat departamentul Bouches-du-Rhone 1 £ miliarde de franci. Iată că specialiștii de la biroul de studii Emesys din Montpellier au pus la­­punct un sistem de supraveghere prin satelit, unic în Franța, a cotelor apelor și precipitațiilor. Cinci poduri au fost astfel echipate cu detectori cu ultra­sunete care înregistrează acești para­metri. Datele sînt transmise prin sate­litul geostaționar Inmarsat. Această operațiune va fi extinsă la 20 de stații de măsurare a cotelor apelor și șase stații de măsurare a precipitațiilor. Costul acestei investiții tehnologice este de 3,84 milioane franci... Sistem automatizat pentru deraparea avioanelor supuse la condiții atmosferice extrem de dure, mai ales la șocuri termice repetate, avioanele trebuie revopsite­ regulat, după ce în prealabil sînt deca­­pate. Se consideră de către experții în materie că un avion trebuie revopsit după primii șapte ani de serviciu, apoi din patru în patru ani. „Technostrip“ este un sistem automatizat de derapare pentru avioane de transport civile și militare care permite dispensarea de infrastructurile greoaie folosite - schele, conducte de apă, folosite la recuperarea și depoluarea apei. „ Tech•­nostrip“ funcționează în circuit închis (deci fără praf), prin împrăștierea unui compus pe bază de amidon de grîu. Acest polimer natural netoxic, reutili­­zabil și biodegradabil înlocuiește cu succes produsele utilizate tradițional, poluante și periculoase pentru sănăta­tea și securitatea operatorilor. Proce­deul, pus la punct cu concursul spe­cialiștilor de la Rhone Poulenc, poate fi aplicat atît la materialele metalice, cît și cele compozite. Toți parametrii sînt controlați automat, datorită unui sistem computerizat, ceea ce permite­­ adoptarea operației de decapare la diferite structuri: fuselaj, aripi etc.

Next