Magazin, ianuarie-iunie 2003 (Anul 46, nr. 1-26)

2003-01-09 / nr. 1-2

Nr. 1-2 (2357) din 9 ianuarie 2003 4 * ai cunoașterii Drum fără întoarcere?mitUL OM CLOUAT CU ADEVARAT! într-o conferință de presă de la sfârșitul lunii noiembrie 2002, celebrul și controversatul medic italian Severino Antinori a anunțat - mai bine spus, a confirmat ceea ce se știa de mai multă vreme -că o femeie însărcinată cu un embrion donat, va naște în luna ianuarie 2003. Foetusul cântărește în prezent 2,5-2,7 kg și este „absolut sanatos”. Cu aceasta „asigurare” au trebuit sa se mul­țumească participanții la conferința de presa - nici un detaliu despre identitatea femeii, nici despre alte doua presupuse purtătoare de embrioni donați progra­mate și ele sa nască. Un singur lucru a mai avut de adâugat doctorul: convinge­rea ca prin aceasta el și-a adus o contri­buție științifică și culturala semnificativa la proiect, dar ea nu este personal impli­cat în demersurile practice. După ce în 1994 a fost pe prima pa­gină a tuturor ziarelor făcând sa nasca o femeie de 62 de ani, mulți oameni de știința s-au manifestat vehement împotri­va ideii de donare, neacceptând nici macar motivul lui Antinori care a pre­­zentat-o ca soluția de a avea copii pentru cuplurile nefertile. Pentru cei mai mulți specialiști, donarea umana ridica ade­varate dileme etice, practic insolubile. Inclusiv informația, „aruncată” aproape pe neobservate, ca una din viitoarele naș­teri va avea loc într-o țară islamică... „Este posibil, dar eu sunt foarte scep­tica. Este improbabil ca lucrurile sâ fie adevărate”. Aceasta declarație a pro­fesorului Anne McLaren, de la Universi­tatea Cambridge, vine sâ întâreascâ du­biile exprimate de experții în donare că prof. Antinori și echipa sa ar avea capa­citatea de a dona un om. Până acum s-au donat oi, șoareci, porci - dar nu s-a reali­zat niciodată o „copie la indigo” a unei primate! Experții de la Roslin, acolo unde a fost creata Dolly, spun ca este im­posibil de știut ce a facut efectiv Anti­nori. Pentru ca acesta nu a prezentat nici o dovada, nici o informație. Se vorbește chiar ca nu face decât sa caute... publi­citate. Dolly a fost clonatâ folosind „trans­ferul nuclear”: nucleul unei celule­ ou este îndepărtat și înlocuit cu nucleul unei celule a animalului care urmează sâ fie clonat. Celula este apoi reprogamata pen­tru a-și continua dezvoltarea și a se divide normal. Tehnica este pretențioasă și riscantă, cu un număr mic de clone „mergând până la capât” și cu un mare procent de sarcini pierdute și malfor­mații. Chiar daca clonele „arata normal”, ele pot ascunde anomalii genetice sau un ciclu de viața scurt. Pentru ca celulele folosite în procesul de dlonare înregis­trează o deteriorare a ADN-ului lor pe mâsurâ ce îmbătrânesc! Celulele folosite pentru Dolly au fost prelevate de la un exemplar de șase ani - Dolly însăși este mai bătrână decât vârsta sa! Iar Antinori nu furnizează nici un detaliu privind mo­dul în care embrionul uman a fost clonat, nici cine a fost persoana clonatâ. Oricum, este prea târziu (sau prea devreme?) pentru considerații de bioetica. Atitu­dinea prof. McLarren este probabil cea mai edificatoare în ceea ce privește emo­ția și semnificația momentului: „vom aș­tepta și vom vedea ce spun testele ADN, daca se va naște copilul. Tot ce sper este sa nu ne confruntam cu un copil anor­mal”... MIHAELA DOROBANȚII CUM SCĂPĂM DE PENDULUL LUI FOUCAULT Un eveniment mediatizat mai mult în treacăt, desfășurat spre finele anului 2002 în București, reînnoadă o tradiție abandonată vreme de câțiva ani: Salonul Național de Inventica pentru Tineret. Unele dintre cele circa 80 de invenții expuse au darul de a-ți aduce zâmbetul pe buze, într-un prim moment. Născute, fărâ îndoiala, dintr-un impuls ludic, ele au to­tuși meritul de a arata ca micul inventator și-a pus mintea la treaba, realizând ceva nou. Asemenea obiecte au consti­tuit, numeric vorbind, majoritatea exponatelor. Ar intra într-o categorie de lucruri „domestice”, pentru uz indivi­dual, ghetuțele-pantof, talpa de protecție sau talpa anti­­alunecare, papucul-mop (prevăzut cu un recipint pentru stoarcerea tălpii), buzunarul atașabil (și detașabil, desi­gur!), șoseta impermeabilă sau mânușa-burete. In schimb, spiritul adolescentin și-a pus amprenta pe realizări din sfera esteticului persoanei: dispozitiv pentru menținerea găurii de cercel, matrițele pentru unghii, tatuajul solar sau ceasul adeziv. ( Iași), instrumentul pentru masajul gingiilor (Roxana Tipa, Iași), salopeta terapeutica (Madălina Chițac, Suceava), șoseta energetica (Andrei Todose, Iași) sau trusa pentru automasaj (Octaviana Marincaș, Iași). Salonul a inclus însă și invenții foarte elaborate din punct de vedere tehnic și riguros argumentate științific, lucrari ce ar fi de preferat sa nu ramâna doar la stadiul de realizare aflata temporar în atenția oficialităților. Elevul Adrian Negrean (Oradea) a realizat un program de cal­culator care prezintă liniile de câmp electrostatic, create de mai multe sarcini aflate în spațiu. Suceveanul Marius- Bogdan Pîslariu și-a prezentat trei lucrâri interesante: volanul orbital (fărâ ax central și deci fârâ spițe), turbina acceleratoare (pe curenți marini sau pe râuri) și dispozi­tivul pentru masurarea accelerației gravitaționale, ca­pabil sâ înlocuiască în mod eficient pendulul lui Fou­cault. Tot din Suceava, Claudiu Murariu a venit cu un dispozitiv electronic care afișează cu exactitate, în grade unghiulare, panta. Elevul Cosmin Cucu (Săveni, jud. Botoșani) s-a remarcat și el, datorită unui dispozitiv automat, care - în caz de cutremur­­ realizeazâ întreru­perea alimentarii cu energie electrica și cu gaze a unei case sau a unui bloc. Ne oprim, deocamdată, aici, cu menționarea invențiilor tinerilor, cu speranța ca macar despre unii dintre autori sâ avem prilejul să scriem deta­liat, și în alte împrejurări. ADRIAN-NICOLAE POPESCU Gospodinele nu au fost uitate de tinerii iscoditori, astfel ca au aparut idei pre­cum peria rotativa pentru curațat borcane, ghiveciul cu ploaie artificiala, jaluzele ștergatoare, lingura cu fur­culiță, gâleata menajera cu bariera igienico-sanitara, aragazul cu autocurațive, periuța de dinți cu rezervor pentru pasta, suportul pen­tru citit sau fotoliul multi­funcțional, husa igienizanta (un manșon îmbibat cu o substanța antiseptica, fixat pe mânerul ușii de la toaleta sau în spitale) indica și pre­ocuparea pentru sanatatea cea de toate zilele. O surpriza plăcută o constituie lucrările, destul de numeroase, destinate eli­minării stresului, a oboselii, ori care contribuie la dobân­direa și la menținerea sănă­tății. Am remarcat aici dis­cul pentru reflexoterapie al Brândușei-Cristina Budei (Iași), din aceeași gama - elipsoidul energetic (Luana Stan, Iași) și hiperbolidul energetic (­Codrina Ioniță, planetă care are unele trăsături comune cu Pământul: aproximativ aceeași mărime, densitate, structură internă și vârstă. Interesul astronomilor legat de acest astru este în ultima vreme focalizat spre efectul său de seră care îl face impropriu vieții. Studiul acestui fenomen ar putea prefigura viitorul planetei noastre. Multa vreme eclipsată de Marte sau Jupiter, planeta Venus a reintrat în atenția astronomilor. Agenția spațiala europeană a dat undă verde realizării misiunii spațiale Venus Express, programata pentru anul 2005 și care va beneficia de unele instrumente reali­zate pentru misiunile Marte Express (care va fi lansata în 2003) și Rosetta. în general, în experiențele spațiale, instrumentele folosite se realizeazâ în dublu exemplar pentru a putea fi înlocuite în cazul în care unul sau mai multe dintre ele nu vor funcționa înainte de lan­sare. Așadar, dacă pro­iectul va fi realizat, în 2005 misiunea Venus Express se va îndrepta spre aceasta planeta, mar­cată de vulcani și cratere de impact, acoperita în proporție de 68% de câmpii întinse, încărcate de scurgeri de lava. înălțimile planetei sunt constituite din munți și platouri cu o înălțime medie de 3000 metri. Atmosfera plane­tei, de aproape 100 de ori mai densa decât cea a Pământului la nivelul marii, e compusa într-o proporție de 96% din bioxid de carbon. Ceea ce îi interesează acum pe specialiști este, în primul rând, efectul de sera al acestei planete pe care viața este imposibila. La suprafața sa temperatura este de 500 grade C, condiții în care un bloc de plumb s-ar topi instantaneu. Ca și în cazul Pământului, principalul vinovat de efectul de seră este bioxidul de carbon. Razele soarelui care traversează stratul dens de nori gazoși ai planetei Venus îi încălzesc suprafața. După ce e înmagazinată de roci, căldura e iradiată spre exterior dar nu poate trece în spațiu datorita barierei atmosferice dense, acumulându-se la suprafața planetei. Specialiștii vor sa afle cum s-a ajuns în aceasta situație și pe baza datelor obținute sa se determine dacă Pământul e antrenat într-un proces care ar putea declanșa o situație similara. Instrumentele de la bordul misiunii Venus Express vor analiza în acest scop atmosfera, suprafața și plasma planetei. Sonda spațiala va fi echipata și cu un radar care va putea cartografia prin carapacea de nori nu numai suprafața planetei dar și, în premieră­, straturile superioare ale subsolului. DORIN MĂRAN Noi атаа Р [UNK]он [UNK]тО [UNK]й âMM IptoM Utasi? Darwin în... metalurgie O echipă de fizicieni danezi s-a inspirat din teoria darwiniană a evoluțiilor speciilor, pentru a realiza aliaje noi, mai performante. Pornind de la 32 de metale, ei au căutat cele mai bune 20 de aliaje cu 2,3 sau 4 compuși (din 1920 16 posibilități). Algoritmul lor alege la întâmplare un mic număr de aliaje („indivizi”), pe care le lasă să evolueze prin „mutații” (înlocuirea unui metal cu altul, într-un „individ”), prin „reproducții” (schimb de elemente între doi „indivizi”, pentru a crea un al treilea) și prin „selecția” celor mai stabile, aliaje din fiecare generație. Oricare ar fi elementele de la care se pleacă, în final se obțin aceleași aliaje. O teorie incitantă, care - preluată și aplicată de metalurgiști - ar duce probabil la obținerea unei „specii” superioare de aliaj, un fel de homo sapiens al metalelor! Nu Bell a inventat telefonul! Camera Reprezentanților din SUA a făcut cunoscut recent faptul că a reparat, în mod oficial, o eroare veche de peste 120 de ani. Aceasta se referă la paternitatea prețioasei invenții care este telefo­nul. Așadar, nu celebrul Graham Bell este părintele respectivului aparat, ci italiano­americanul Antonio Meucci. Bell a depus brevetul pentru invenție în anul 1876, la doi ani după expirarea celui depus de Meucci în anul 1871. în momentul în care Bell a făcut cererea sa de brevet, el lucra în laboratorul ce servea drept antrepozit pentru materialele lui Meucci. Pentru miliardele de utilizatori ai telefonului, azi poate are mai puțină importanță amănuntul de mai sus, dar pentru istoria inventicii, faptul că s-a restabilit un adevăr atâta timp denaturat capătă o semnificație deosebită. Orașele schimbă clima Satelitul TRMM, aparținând NASA, a permis măsurarea unui fenomen privitor la climă, influențat însă de civilizația modernă: aerul cald care se formează deasupra aglomerărilor urbane determină creșterea considerabilă a precipitațiilor în zonele înconjurătoare, cu precădere în direcția vântului. Cauza principală constă în reținerea căldurii, de către asfaltul și betonul orașelor, mai bine decât câmpul și pădurile, aerul urban fiind cu 2-10s C mai cald decât cel al localităților vecine. Aceste „bule” de căldură modifică în mod evident circulația atmosferică, generând astfel precipitații importante. Asemenea regiuni „ploioase” primesc cu 15-50% mai multă apă, decât celelalte, impactul maxim al fenomenului înregistrându-se la circa 40 kilometri depărtare de periferiile orașelor supuse analizei. (A.N.P.)

Next