Magazin, ianuarie-iunie 2015 (Anul 58, nr. 1-25)

2015-01-08 / nr. 1

Expertiză Ne ocupăm de acest substantiv la sugestia prietenului revistei și al rubricii noastre, Ion Vădeanu, din București. Auzim din ce în ce mai des spunându-se despre anumiți specialiști nu că sunt pricepuți în domeniu, nu că au o practică îndelungată, nu că lucrează — bine — în branșă, ci că „au expertiză". Expresia este folosită de câțiva ani buni, chiar de persoane publice și, evident, dată fiind sonoritatea ei și contextul respectiv, desigur că am înțeles despre ce este vorba și aproape nu ne-am mai minunat! Am căutat însă în dicționar și mărturisim că nu am găsit cuvântul cu sensul folosit de vorbitorii respectivi. Substantivul este definit astfel: „Cercetare cu caracter tehnic făcută de un expert, la cererea unui organ de jurisdicție sau de urmărire penală ori a părților, asupra unor situații, probleme etc., a cărei lămurire interesează soluționarea cauzei”. Așadar, „expertiza" este o acțiune, nicidecum o calitate care se impune unei persoane într-o anumită ocazie. în românește ar fi trebuit să spunem că persoana respectivă are experiență, calificare etc. Vorbitorii amintiți au preluat sensul din limba engleză al cuvântului, limbă în care înseamnă „îndemânare într-un domeniu”. Se întâmplă cu substantivul „expertiză” ceea ce s-a întâmplat și cu adjectivul „patetic”, folosit acum cu sensul englezesc, „jalnic”. Am mai spus-o și cu alte ocazii: nu suntem adversarii neologismelor! Acestea însă trebuie folosite numai când este nevoie, pentru că, altfel, în loc să îmbogățim limba, o slujim și îi limităm în mod penibil conținutul. (I.S.) Nr. 1 (2977) din 8 ianuarie 2015 Fiecare dintre noi a simt­it, probabil, măcar o data în viată, nevoia și dorința de a­­ fugi, undeva, departe de lumea cunoscută, Mr-un tărâm mirific unde ar putea uita de toți și de toate. Un fel de Paradis pe atât de împovăratul nostru Pământ? Ei bine, da! Există asemenea locuri paradisiace și unde și-ar putea afla ele cel mai bine menirea, dacă nu în mijlocul apelor? O insulă pentru fiecare zi din аП (Arhipelagul San Blas, Panama). Cel mai probabil, Panama nu este primul loc care să-ți vină în minte când te gândești Ca­raibe, dar nu e deloc mai prejos de insulele „rivale”, Cayman sau Virgine. Arhipelagul San Blas arată ca o semiluna alcătuită din 365 de mici insule presărate de-a lungul coastei panameze. Uitați de resort­urile de lux și de aii inclusive, singurele „hoteluri” din zonă sunt casele țărănești, iar oferta culinară este reprezentată de „prada” pescarilor! Departe de lumea dezlănțui­tă (Socotra, Yemen). Arhipelagul yemenit aflat în largul coastei Cornului Africii, la 350 km sud de Peninsula Arabică, este con­siderat un adevărat paradis terestru, datorită sutelor de specii vegetale și animale inexistente altundeva pe suprafața Pământului. Socotra pare un loc vrăjit, aflat (din fericire!) în afara traseelor turismului de masă. O vacanță aici poate fi o autentică aventură: există munți pentru amatorii de trekking, o natură sălba­tică de explorat, plaje splendide și o barieră de corali necontaminată, ideală pentru fanii snorkeling-ului și ai scufundărilor. Farmecul discret al pușcă­riei­ (Salut, Guyana Franceză). Mulți au auzit de Insula Diavolului, dar puțini o pot localiza pe hartă. „Mezina” dintre cele trei insule Salut este o fostă colonie peniten­ciară, separată de coasta Guyanei Franceze de 11 kilometri de ape pline de rechini. Steve McQueen a încercat să evadeze de­ aici de mai multe ori, în... filmul „Papillon”, dar as­tăzi majoritatea turiștilor „naufragiază” vo­luntar, atrași de palmieri, de macaci și de ruinele penitenciarului. Tărâmul utopiilor... posibile (Ulleungdo, Coreea de Sud). Așa ceva chiar există: se găsește la jumătatea drumului dintre Coreea de Sud și Japonia și­­ mare atenție­ - se spune că pe această insulă vulcanică nu găsești poluare, hoți și șerpi, acest loc îndepărtat se ajunge cu feribotul, de pe continent până în micul port Dodongri, de unde se poate urca până la vârful Se­­onginbong (984 metri); în sătucul de pes­cari există doar câteva hoteluri și restau­rante. Nimic despre mare (Liese, Uganda). Deși această țară africană nu are ieșire la mare, figurează în această listă grație lacului Victoria, iar Insulele Ssese pot fi considerate pe bună dreptate para­­disiace: plaje aurii, palmieri luxurianți, floră și faună exotice. Majoritatea celor 84 de insule Ssese sunt virgine, însă câte­va resort­uri au apărut în ultimii ani pe plajele din Buggala, Bukasa și Banda. Ochii văd, inima... O tânără cercetătoare de la Universitatea Nebraska din SUA a avut ideea unui studiu comportamental făcut pe viu, mai exact pe stradă, prin care să constate în ce măsură privirile bărbaților, atunci când întâlnesc o femeie tânără, atrăgătoare și armonios proporționată, se îndreaptă instantaneu către o parte sau alta a corpului necunoscutei. S -a folosit o procedură relativ simplă, experimentatorii, tinere și tineri, plasându-și deasupra fe­selor o cameră video minusculă. Și, în afara confirmării așteptărilor, au avut parte și de surprize. De pildă, în rezumat, să constate că o tânără fru­moasă și cu forme voluptuoase, situate între limitele echilibrului, este privită cu un interes orientat preponderant spre zonele respective atât de bărbații tineri, cât și de vârstnici, de adolescenți, dar și de femei­ în ceea ce îi privește pe bărbați, interpretarea rezultatelor a fost ceva mai simplă. Tendința de a cerceta cu privirea o reprezentantă a sexului frumos nu este nefirească, ea încadrându-se în legile naturale. Cu o particularitate la oameni: instinctiv, privirea bărbatului e atrasă în mai mică măsură de ochii și fața femeii, ea îndreptându-se mai mult spre sâni, fese și picioare — elemente anatomice definitorii de altfel pentru partea femi­nină. Iar când zonele menționate sunt mai pronunțate (pieptul robust, talia fi­nă, coapse generoase), atunci și privirea lui zăbovește mai mult timp pe ele. „Tra­ducerea” cea mai plauzibilă ar fi legată de un fel de moștenire evolutivă, „mas­culii” evaluând astfel potențialele partenere de procreație, potrivit cercetătorilor. Nu mai puțin intere­santă a fost a doua cate­gorie de concluzii. Dacă în primul caz discuțiile au ajuns rapid la incomodul subiect despre femeia redu­să la stadiul de obiect în cultura actuală (foarte frec­vent, totuși, chiar cu voia ei), continuarea experi­mentului a relevat apoi faptul că și femeile de pe stradă privesc preponde­rent aceleași zone corpora­le ale altor femei, în defa­voarea chipului, și cu o in­tensitate comparabilă cu cea din situația bărbaților. Să ne mirăm? Nu tocmai, apreciază cerce­tătorii trimițându-ne iarăși la exi­gențele evoluției speciei, aceasta nu sugerează vreo apucătură nefirească ascunsă, ci pur și simplu reprezintă o modalitate de „cântărire” a poten­țialelor concurente în fața bărbaților. Că oamenii de știință chiar au dreptate sau nu, asta nu putem aprecia noi, dar un lucru e clar: viața este fru­moasă, ne rezervă mai mereu surprize plăcute și deci merită trăită din plin! ADRIAN-NICOLAE POPESCU Cele mai ridicate temperaturi înregistrate Organizația meteoro­logică mondială (OMM) a transmis un comunicat tranșant. 2014 a fost cel mai cald an din ul­timele 16 de­cenii (primele date meteoro­logice relevan­te în plan glo­bal au început să fie furnizate la mijlocul se­colului trecut) din cauza temperaturilor record ale suprafeței mărilor și oceanelor. Asociate altor factori meteorologici, temperaturile ridicate ale apelor au generat, pe de­­o parte, precipitații abun­dente în numeroase țâri, iar pe de alta, secete ex­treme. ..Datoriile publice istorice „Avatarurile” istoriei bântuie contemporanei­tatea, chiar și în cazul rambursării unor sume de bani împrumutate, în cazul de față, de Anglia, de la cetățeni, în timpul Primului Război Mon­dial. S-au emis obligațiuni de război, suma, cu do­bânzile aferente, ajun­gând la 1,9 miliarde lire sterline (2,4 miliarde do­lari). Rambursarea s-a făcut eșalonat, Anglia ur­mând să-și achite întreaga datorie în martie 2015. Ministerul de finanțe vrea să profite de dobân­zile scăzute pentru a răs­cumpăra obligațiunile și a se achita până în martie 2015 de întreaga datorie față de cetățeni (descen­denți). DORIN MĂRAN Sâptâmânalul „Magazin” este editat de CASA EDITORIALĂ „MAGAZIN” S.R.L. înmatriculata la Oficiul Registrului Comerțului București sub nr. 1­40/2623/1991 din 8 mai 1991. Adresa: București sector 1, Piața :sei Libere nr.1, cod. 013701. CONSILIUL DE ADMINISTRAȚIE: ECATERINA B­TRÂNEANU­­Președintă GEORGE CUȘNARENCU - Administrator NICUȘOR DENCĂ - Administrator ISSN 0258-1523 REDACȚIA: Telefon: 021.317.89.64 Paul Ioan, Dorin Maran, Irina Stoica, Ionel Cojocaru, Adrian-Nicolae Popescu ECHIPA DE SERVICIU: Responsabil de număr: Adrian-Nicolae Popescu Secretar de redacție: Ionel Cojocaru PUBLICITATE: Tel./Fax: 0722.625.622 DIFUZARE: Tel./Fax: 021.317.89.65 Nicușor Dinca (director)­­ 0722.625.622, Simion Ionescu FINANCIAR-CONTABIL: Cont: R074 BACX 0000 0030 0016 0000 (LEI) Unicredit Țiriac Bank SA - Sucursala Panduri Cont: B024 BNCB 0072 0496 8985 0001 ■B.C.R. - Sector 1, București COLEGIUL DE REDACȚIE: ECATERINA BÂTRÂNEANU Președintă a Consiliului de Administrație Tel­ Fax: 021.317.89.66 GEORGE CUȘNARENCU Redactor șef DOREL DORIAN, ADRIAN HORJA, PAVLIOAN Cititorii din străinătate se pot abona prin Casa Editoriala „Magazin” S.R.L. Piața F*resei Libere nr.1, sector 1, București, România Fax: 021.317.89.66 TEHNOREDACTARE COMPUTERIZATĂ: <*)H\ „MAGAZIN” L. 4 \ Gabriela Nițu, Rodica Nițu Redactorii semnatari ai articolelor publicate în revistă sunt direct răspunzători, material și din punct de vedere juridic, pentru exactitatea și corectitudinea celor relatate. Revista își declină orice responsabilitate. Tiparul: INTACT S.A.J

Next