Magazin, ianuarie-iunie 2015 (Anul 58, nr. 1-25)
2015-06-11 / nr. 23
SERIE NOUĂ - 1249 • ANUL LVIII • 11 IUNIE 2015 • 16 PAGINI • 2 LEI Nr. 23 (2999) Adresă INTERNET: www.revistamagazin.ro SĂPTĂMÂNAL CULTURAL - ȘTIINȚIFIC INDEPENDENT ■ Oricât de frumos ar răsări soarele, la capăt de zi tot va trebui să apună. ■ Trebuie să utilizezi timpul ca pe o unealtă, nu ca pe o cârjă. John F. Kennedy Molière E greu de răspuns la întrebarea de ce încearcă oamenii de știință să se cufunde uneori în ridicol în mod public. De ce abandonează rigurozitatea științelor exacte în favoarea teoriilor inspirate din filmele s.f. Cazurile sunt multe, acum ne oprim doar la,transplantul de cap, și teoria morții galaxiilor a că unii cercetători sunt uneori răsplătiți pentru eforturilor științifice inutile cu premiul Ig Nobel, alți oameni de știință încearcă să atingă limitele ridicolului prin simple .versificări” ale prozelor din filmele sciece-fiction făcute la Hollywood. încercări științifico-literare care stârnesc ironiile acide ale altor cercetători. O astfel de idee năstrușnică este ideea „transplantului de cap”. Plecând de la premisa reală că orice transplant uman a fost posibil până azi, neurochirurgul italian Sergio Canavero a declarat că transplantul de cap este posibil îl va efectua el, într-o operație care va dura două zile și ar costa în jur de zece milioane de dolari. Pomeneam înainte despre filmele de la Hollywood care par că îi inspiră pe cercetătorii vizionari și ficționali și putem aminti, în acest sens, ideea construirii unui computer neuronal, idee preluată din filmul 2001: Odiseea spațială realizat de Stanley Kubrick în 1968, după un scenariu al omului de știință Arthur C. Clarke, computer care n-a fost niciodată realizat, deși era prevăzut pentru anul 2000! La fel, poate fi amintit filmul Ex Machina din acest an, în care există o femeie cu cap transplantat, dar și corp bionic, toate rodul inteligenței artificiale. Acest film pare a-l fi inspirat pe medicul italian care a lansat provocarea „transplantului de cap”, operație chirurgicală pentru care și-au manifestat interesul „mulți oameni bogați”. Acest lucru nu trebuie să ne mire, oamenii bogați cred mereu în idei trăsnite, să amintim doar miile de doritori de a pleca pe planeta Marte pentru a o popula, într-o excursie cu bilet doar „duș”. Asemenea marilor vizionari, Sergio Canavero este convins de ideea sa: „Voi demonstra lumii întregi că acest experiment poate reuși și că toate îndoielile la adresa mea nu țin decât de limitele mentale ale umanității”, a afirmat, într-un interviu, specialistul de 51 de ani, de la un spital din Torino. Conform Agerpres, el urmează să-și prezinte controversata idee în cadrul celei de-a 39-a conferințe anuale a American Academy of Neurological and Orthopaedic Surgeons (Academia Americană a Chirurgilor în domeniul Neurologiei și Ortopediei), care va avea loc între 12 și 13 iunie, în orașul american Annapolis, în privința operației imaginate de medicul italian, ea ar presupune „prezența a doi oameni, donatorul de cap și primitorul. Capul ce trebuie transplantat va fi răcit la 12 grade și apoi se va trece la decapitarea celor două persoane, secționându-se vasele sangvine, mușchii și oasele. După care, va începe faza în care pacientul va primi noul său corp”, a explicat medicul italian. Curios, dar el nu amintește despre cel mai delicat lucru, secționarea și suturarea fascicolului de nervi care pleacă de la cap pentru a traversa întregul corp. O statuetă pentru sufletul soldatului roman Printre teoriile care rămân definitiv nedemonstrabile (start dat de fizicienii teoreticieni începând cu Albert Einstein), mai sunt și descoperiri ale cercetătorilor care încununează ani lungi de muncă, pasiune și dăruire. Arheologia este un domeniu în care specialiștii încearcă să aducă la lumină trecutul, să ofere noi porți spre cunoașterea istoriei umane. Un exemplu recent îl constituie descoperirea unei echipe de arheologi de la Muzeul Județean de Istorie și Artă din Zalău. Astfel, cu ocazia săpăturilor realizate în cadrul unui proiect european de punere în valoare a castrelor romane din Sălaj, în castrul de la Buciumi a fost descoperită o statuetă din epoca romană, reprezentând zeița dragostei, frumuseții și fertilității Venus, alături de fiul ei Amor, informează Agerpres. Interesant este faptul că asemenea piese au mai fost găsite pe teritoriul țării, cele mai reprezentative fiind descoperite la Sucidava, lângă Corabia, la Sarmisegetusa Ulpia Traiana și mai este o piesă găsită la Drobeta. „Probabil centrul de producție al acestor statui era la Apullum, actuala Alba Iulia”, este de părere Horea Pop, șeful Secției de Cercetare din cadrul Muzeului. Potrivit acestuia, în castrul de la Buciumi, la cercetările din anii 1960- 1970, s-a mai găsit o statuetă a lui Venus, din bronz, expusă actualmente la Muzeul Județean. In acest castru, arheologii de la la Muzeul Județean din Zalău au descoperit și alte vestigii romane, cele mai multe dintre ele într-o fostă groapă menajeră care nu fusese explorată în campaniile anterioare de săpături arheologice. „Cercetarea de la Buciumi a vizat și reinvestigarea și punerea în valoare a Porții Sinistra a castrului (poarta de pe latura stângă n.r.), care are și un pilon median; în turnul de nord al porții am descoperit o groapă menajeră care ține cu siguranță de faza de piatră a acestei porți”. Groapa este plină de cenușă și de material arheologic, în special ceramic, aici fiind descoperite o monedă din bronz, un opaiț întreg cu firma de execuție Fortis marcată pe el și un fund de vas, cu marca de olar. „Au apărut și fragmente de mortaria, vas pentru preparat sosuri, fragmente de oale și de vase de servit masa, străchini, în general veselă care ținea de funcționarea turnului în momentul în care garnizoana romană consuma și arunca de foarte multe ori ceramica care crăpa sau nu mai era uzuală în gropi special amenajate la parterul turnului", a mai precizat Horea Pop. Castrul de la Buciumi, județul Sălaj, a fost un puternic punct fortificat în sistemul defensiv al Daciei romane, asigurând apărarea zonei Porolissum, unde se afla un alt castru roman. Ansamblul de piatră a fost construit în anul 114 și a fost sediul Cohortei all-a Augusta Brittonum. De ce mor galaxiile? Cercetătorii încă au probleme să înțeleagă de ce mor oamenii, mecanismul de instalare și declanșare, în schimb, o echipă de astronomi britanici a anunțat că a dezlegat misterul morții galaxiilor! Un mister vechi de decenii, spun astronomii. Misterul apariției vieții omului pe Pământ și persistența, de milenii, a celor trei întrebări fundamentale, cine suntem, de unde venim și încotro ne ducem, încă așteaptă să fie elucidate. Astronomii știu de vreo două decenii că există două tipuri de galaxii. „Aproximativ jumătate dintre galaxiile cunoscute sunt vii — adică produc stele în aglomerările de gaze și praf cosmic pe care le conțin, iar celelalte galaxii sunt moarte — nu dispun de aglomerări de gaze, maternități cosmice în care să se nască noi stele”, este de părere coordonatorului unui studiu recent publicat în revista Nature, Yingjie Peng, astronom la Universitatea Cambridge din Anglia. „Ce omoară galaxiile este una dintre cele mai dificile probleme cu care astronomii s-au confruntat în ultimii 200 de ani”, a declarat Peng pentru Space.com, preluat de Agerpres. Astronomii au propus două ipoteze care să explice aceste morți galactice. Prima este cunoscută drept cea a „strangulării”, în care resursele de gaze cosmice reci necesare aprinderii de noi stele sunt încet dar sigur pierdute. Cea de-a doua implică dispariția bruscă a maselor de gaze cosmice dintr-o galaxie, probabil în urma influenței gravitaționale exercitate de o altă galaxie din apropiere. După analiza a peste 26.000 de galaxii din apropierea relativă a Căii Lactee, cercetătorii au identificat noi indicii care susțin ipoteza „strangulării”. „Aceasta este prima dovadă concludentă că rezervele de gaze cosmice galactice sunt strangulate până la moartea galaxiilor”, este de părere Peng. Reamintim că toate aceste ipoteze sunt speculații pur matematice, bazate pe modele computerizate. Conform acestora, procesul de „strangulare” are nevoie de aproximativ 4 miliarde de ani(!) pentru a duce la oprirea completă a nașterii de noi stele într-o galaxie. Rămâne o întrebare: cui folosesc aceste „observații” și teorii? Măcar în cazul hilar al „transplantului de cap”, scuza ar fi că este ceva care are în centrul atenției organismul uman... D Nobil și corsar DE LEGENDA Consultații fără plată GANGLIONII temeri justificate sau alarme false & kO v €> +4 [UNK] 8/Idotecc SUDOKU