Magazin, ianuarie-iunie 2020 (Anul 63, nr. 1-21)
2020-06-11 / nr. 19
SÂPTĂMANAL CULTURAL - ȘTIINȚIFIC INDEPENDENT 5 948427 000164 CUM POATE LUMEA REACȚIONA ÎN FAȚA UNEI EPIDEMII SAU A UNEI PANDEMII? Sub imperiul terorii, evident. Nimeni nu poate sta calm în fața unei amenințări, mai ales atunci când și se spune că este ucigașă. în aceste condiții proliferează și cavalerii Apocalipsei, fie că e vorba despre sfârșitul lumii, fie că e vorba despre asteroid, ciumă sau „gripă spaniolă”, ca să nu mai spunem nimic despre Covidi9. Dar gândul te duce inevitabil la comparații, la comparația cu pandemia din 1918, de pildă. Teoria microbilor nu s-a simțit niciodată mai ca la ea acasă decât în acel an, și de atunci, până în ziua de azi. Spania a fost prima țară în care s-a identificat epidemia de gripă, deși după unele surse de informații, primele cazuri de gripă ar fi fost înregistrate în Canada, în zona unor tabere militare. Chiar la sfârșitul primăverii lui 1918, un serviciu de știri spaniol a trimis la biroul Reuters din Londra informația că „o formă ciudată de boală cu caracter epidemic a apărut la Madrid. Epidemia este de natură ușoară, nu au fost raportate decese”, după cum dezvăluia Henry Davies în cartea sa din 2000. Gripa spaniolă, în privința Covidi9, ea a debutat în Wuhan, capitala provinciei chineze Hubei la jumătatea lunii ianuarie, deși surse americane vorbesc de prime câteva cazuri apărute în decembrie, cu precizarea că era vorba despre cazuri ușoare, fără să se înregistreze decese. Apoi, lucrurile au degenerat, cu mass media în prim planul creatorilor de panică, atunci, ca și acum. In Spania, n-au trecut două săptămâni de la raportul amintit și peste 100.000 de persoane erau raportate ca infectate cu virusul gripal. Se spunea că viru- 19. MUREȘ TÂRGU-MUREȘ se înzdrăvenește Femina club Pentru dumneavoastră, doamnă De la emoții la apariția maladiilor Dosarele frumuseții Ten catifelat ei, Alfonso al XlII-lea, împreună cu politicieni de vârf. Intre 30 și 40 la sută dintre persoanele care au lucrat sau au locuit în zone închise, cum ar fi școli, cazărmi și clădiri guvernamentale, s-au infectat. In Madrid, serviciul de transport cu tramvaiul a trebuit să fie redus, iar serviciul de telegraf a fost perturbat, asta din cauză că nu mai existau suficienți angajați sănătoși disponibili pentru a lucra. Aprovizionarea și serviciile medicale nu au mai putut ține pasul cu cererea crescândă, relata, într-o devălmășie, media spaniolă. Ce rol au avut vaccinurile? „Un simptom foarte des observat la bolnavii de gripă spaniola este hemoragia internă a plămânilor (tipic pentru tuberculoză) - un fenomen care a fost deseori descris ca efect secundar al vaccinului contra variolei. Și într-adevăr, multe relatări contemporane gripei spaniole amintesc faptul că vaccinările (până la 24 de vaccinuri diferite pre persoană) au jucat un rol decisiv în pandemie”, afirmă Claus Köhnlein și Torsten Engelbrecht, autorii cărții Virus Mania. In SUA, lucrurile nu stăteau altfel, isteria media era identic constați că există și mărturii total contradictorii, e drept nu în media. Eleanora McBean, care a trăit epidemia din 1918, este citată de Claus Köhnlein și Torsten Engelbrecht, autorii cărții Virus Mania, cu aceste mărturisiri: „Persoane tinere, sănătoase, în toată puterea, mureau de la o zi la alta. Boala avea caracteristicile «morții negre» (ciumă) plus caracteristicile bolilor contra cărora fuseseră vaccinați oamenii imediat după izbucnirea primului război mondial, printre care tifos, difterie, pneumonie, variolă și polio. Această pandemie s-a întins pe durata a doi ani și a fost întreținută de medici, care o dată cu izbucnirea ei au administrat oamenilor o grămadă de noi medicamente otrăvitoare, prin care încercau să eligripă au fost loviți doar cei care fuseseră vaccinați. Familia mea a optat complet împotriva vaccinării, și drept urmare tot timpul am fost (în aceasta perioadă) sănătoși. Atunci când gripa a atins punctul maxim de răspândire, toate magazinele au fost închise, și de asemenea școlile și birourile și chiar și spitalele. Căci și medicii și asistentele medicale s-au lăsat vaccinați, și ca urmare s-au îmbolnăvit și ei. Pe străzi nu mai era nimeni. Orașul părea locuit de fantome. Părinții mei alergau de la o casă la alta, peNtRu A vedea cu ce pot AjuTA, peNtru că erA prACtiC IMposIBiL sĂ CONSIDERATĂ CEA MAI MORTALĂ PANDEMIE DIN ISTORIA MODERNĂ. GRIM SPANIOLĂ A FOST CEA MAI MARE NENOROCIRE DUPĂ EPIDEMIA DE CIUMĂ NEAGRĂ DIN URMĂ CU 500 DE ANI. ACUM AVEM COVID-19, CUM VA FI EA NOTATĂ ÎN ISTORIE? „Există două de oameni: cui pierzi timpul, iar cum ceilalți pierzi noțiunea II timpului.” / " i"Г32Д. i14 [UNK] [UNK]. Nicolae Iorga ' * găsești un medic. Astfel, dacă ar fi fost germenii, bacteriile, microbii, virusurile sau bacilii cei care provocau boala, atunci părinții mei ar fi trebuit să se îmbolnăvească de o sută de ori, căci ei au petrecut multe ore din zi în încăperi unde erau oameni bolnavi, încercând sa-i ajute. Totuși ei nu s-au îmbolnăvit și nici nu au adus agenți patogeni acasă, care să ne îmbolnăvească pe noi.” Moda „știrilor false ”, o boală lângă Boala „știrilor false”, pe care o descoperim și noi azi, în pandemia Covid19, era prezentă și în presa de la începutul secolului trecut. Niall Johnson în cartea sa din 2006, Marea Britanie și pandemia gripală din 1918- 1919 pomenește faptul că ziarul The Times dădea vina pe vremea din Spania, care ar fi provocat epidemia de gripă spaniolă. Ideea era că „primăvara spaniolă, uscată și dominată de rafale de vânt este un anotimp neplăcut și nesănătos”. Se sugera că „praful încărcat de microbi a fost răspândit de vântul din Spania, ceea ce înseamnă că clima umedă a Marii Britanii ar putea împiedica gripa să se răspândească în arhipelag”(!). Nu a ajutat, pentru că, nu după multe zile de la aceste știri, pe 25 iunie 1918, epidemia de gripă a ajuns și în Marea Britanie. Rapoartele despre lucrătorii guvernamentali absenți din cauza gripei variază cu cifre de la 25 la 50 la sută din forța de muncă. Cam până în vara anului 1918, epidemia s-a răspândit rapid și in alte țări din Europa continentală, Viena și Budapesta, unele părți din Germania și Franța, au fost afectate în mod similar. Până în septembrie, gripa ajunsese în Statele Unite prin portul Boston. Oficialii se temeau de isteria în masă în marile orașe, motiv pentru care cetățenii au fost îndemnați să evite zonele congestionate, să rămână în case, în timp ce poliția era pe străzi. GEORGE CUȘNARENCU