Milcovul, octombrie-decembrie 1968 (Anul 1, nr. 35-49)

1968-10-05 / nr. 35

> A (P«*@ktTAPSf D!N te/sTE TARILE, 4 ORGAN AL COMITETULUI JUDEȚEAN JRANCEZ AL F.C.R. ȘI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN PROVIZORIU ANUL I — Mr. 35 SIMBATA 5 OCTOMBRIE 1968 4 pagini — 50 bani A Ill-a sesiune a Consiliului popular județean provizoriu Zilele trecute au avut loc lucrările Sesiunii a lll-a a Consiliului popular județean provizoriu care a analizat Îndeplinirea planului de stat la produsele agricole ve­getale și animale pe anul 1968. La lucrările sesiunii au luat parte tovarășii Simion Do­­brovici, prim-secretar al Comitetului județean de partid, președintele Comitetului executiv al Consiliului popular județean provizoriu­, Ion Cioară, secretar al Comitetului județean de partid, Nicolae Chipăilă, prim-vicepreședinte al Comitetului executiv al Consiliului popular provizo­riu, membri ai Biroului Comitetului județean de partid, membri ai Comitetului executiv ai Consiliului popular județean provizoriu, deputați, activiști de partid și de stat, cadre de conducere din agricultură, invitați. Tovarășul Simion Dobrovici, prim-secretar al Comite­tului județean de partid, președintele Comitetului exe­cutiv al Consiliului popular județean provizoriu a ex­pus Raportul cu privire la rezultatele îndeplinirii planu­lui de stat la produsele agricole vegetale și animale pe anul 1968. Luând cuvintul pe marginea raportului, tovarășul Mihai Titorenco, președintele U.J.C.A.P., a arătat că problema supusă dezbaterii este deosebit de importantă pentru activitatea economică a cooperativelor agricole de producție, care și-au planificat să realizeze in acest an un venit de peste 430 milioane lei prin valorificarea către stat a produselor de origine vegetală și animală — condiție de bază pentru creșterea nivelului de trai al membrilor cooperatori. Referindu-se în continuare la măsurile ce vor fi luate pentru realizarea integrală a sarcinilor de plan, vorbitorul a subliniat și unele lipsuri manifestate în activitatea Uniunii județene privind orga­nizarea producției și a forței de muncă în unități. S-a arătat, printre altele, că din cele patru ingrășătorii de taurine planificate, n-a fost practic organizată decit cea din Mihălceni de unde au fost livrate 200 capete tineret. Această rămînere în urmă va fi lichidată. De asemenea, conducerile unităților vor fi îndrumate și sprijinite să asigure toate condițiile pentru realizarea in tngrășăturii a unor sporuri, mai mari de creștere in greutate a ani­malelor. (Continuare in pag. a­ll-a) o SARCINA DE MARE RĂSPUNDERE-asigurarea fondului central cu produse agricole Raportul prezentat de tovarășul SIMION DOBROVICI, prim-secretar al Comitetului județean de partid, președintele Comitetului executiv al Consiliului popular județean provizoriu Tovarăși deputați. Supunem astăzi spre dezbaterea Con­siliului popular județean — una din principalele sarcini care se găsește in fața organelor puterii și administrației de stat și organizațiilor economice din județul n­ostru - îndeplinirea planului, de stat la produsele agricole vegetale și animale pe anul 1968. In raportul prezentat în­ cadrul se­siunii, după ce s-a referit­ la importanța pe care a acordat-o Congresul al IX- lea al partidului, agriculturii — cai una din principalele ramuri ale economiei naționale­­ precum și asupra măsurilor stabilite de conducerea partidului și statului nostru privind modernizarea, a­­griculturii, tovarășul VICI s-a oprit pe larg SIMION DOBRU­asupra măsuri­lor și acțiunilor întreprinse pe plan ju­dețean pentru contracararea efectelor secetei și asigurarea­ totodată a unei recolte satisfăcătoare. Astfel s-a arătat că in această peri­oadă au fost extinse soiurile de mare productivitate, a fost mărită suprafața irigată, a fost asigurată întreaga canti­tate de îngrășăminte chimice, s-au ex­tins răsadnițele, I.M.A.-urile au primit noi mașini crescînd astfel volumul lucră­rilor mecanizate. In zootehnie s-au luat măsuri pentru realizarea efectivelor de animale, a bazei furajere, a fondului de stat și a planului de investiții. TEXT PRESCURTAT An­fizindu-se situația realizării­­ pla­nului la fondul de stat, la datei de 20 septembrie 1968, Comitetul executiv al Consiliului popular județean, a spus to­varășul Simion Dobrovici, informează sesiunea, că s-au obținut unele rezultate satisfăcătoare în această direcție. Astfel, la­ griu­ secară la CAP, și populație, din planul tanual de 18.511 tone s-au realizat 14.030 tone, ceea ce reprezintă 76 la­ sută. Comitetul executiv al Consiliului popular județean apreciază însă că producția de griu realizată nu reflectă posibilitățile reale de care dispune agri­cultural județului nostru. Și aceasta ca urmare a faptului că nu s-au respectat in totalitate regulile agrotehnice și nu s-ai asigurat peste tot recoltarea în ce­le mai bune condițiuni. In această perio­adă eforturile lucră­torilor din agricultură sunt concentrate în direcția­ recoltării culturilor tîrzii de toamnă, pentru înmagazinarea produc­ției obținute, pentru achitarea obligații­lor către stat. La­ floa­rea-soarelui se poate obține o producție totală de 10.268 tone. Pînă la data de 20 sep­tembrie au fost predate statului 7.215 tone, majoritatea condu­cerilor C.A.P. dovedind preocupare pentru valorifica­rea țării rapidă a producției în scopul cui­pierderilor. Dar mai există și consilii de condu­cere ale cooperativelor agricole ca cele din Călieni, Mircești, Hingulești și altele care deși realizează o produc­ție scăzută la hectar nici pe aceasta nu o păstrează în condiții bune pentru fi valorificată la­ indici calitativi cores­a­punzători.. Aceste unități au predat floarea-soarelui cu un conținut de 12- 27 la sută boabe rîncede, ia­r altele ca cele din Ruginești, Păunești, Homocea, Mărășești, Bordeasca, au predat pro­dusul cu un conținut ridicat de corpuri străine (între 12-18 la­ sută). Răspunzători față de aceste deficien­țe, se fac în bună măsură și comite­tele executive ale consiliilor populare respective, ca­re nu au controlat și în­drumat permanent și­ îndeaproape ac­tivitatea de valorificare a produselor în cadrul unităților agricole. Referindu-se la producția de legume, vorbitorul a arătat că pe baza evaluă­rilor făcute se apreciază că pînă la sfîrșitul anului se poate valorifica o producție totală de legume de­ 21.774 tone. Sunt unități care datorită folosirii co­recte a bazei materiale, aplicării tocmai a regulilor agrotehnice, și în­a mobilizării la lucru a oamenilor, au reușit să realizeze producții mari de legume și să depășească sarcinile con­tractuale. Astfel, C.A.P. Voetin a­ pre­dat pînă acum 66 tone­­ roșii peste ca­n­­titatea contractată, C.A.P. Bălești 3 to­ne roșii peste plan, C.A.P. Cîmpuri , tone și altele. Trebuie să arătăm insă că, cu toate îndrumările date, unele cooperative a­­gricole cu pondere in agricultură nu (Continuare in pag. a­ll­a) HOTARIRE Consiliul popular județean provi­zoriu Vrancea, b­irituit cu cea de-a lll-a sesiune ordinară a analizat preocuparea comitetului executiv cu privire la realizarea fondului de stat cu produse agricole vegetale și animale și măsurile luate pentru în­deplinirea integrală a planului pe 1968 . In urma dezbaterilor și a pro­punerilor făcute pentru imbună­­țirea activității, pe baza art. 10 din Legea nr. 6/1957 și a Legii nr. 3 1968 privind asigurarea conducerii locale de stat in unitățile adminis­­trativ-teritonale, pînă la alegerea consiliilor populare, HOTĂRĂȘTE. 1. Comitetul executiv al Consiliu­lui popular județean va îndruma co­mitetele executive ale consiliilor populare comunale și orășenești ca împreună cu consiliile de conduce­re ale C.A.P. să analizeze periodic stadiul recoltării culturilor de toam­nă și pe baza posibilităților reale să se ia măsuri de livrare a produ­selor agricole către fondul de stat . 2. Pentru a se cunoaște permanent stadiul realizării fondului de stat cu produse agro-alimentare, comitetul executiv al Consiliului popular ju­dețean Vrancea va, analiza periodic împreună cu Uniunea județeană a cooperativelor agricole de producție și unitățile județene contractante, modul cum se respectă graficele de preluare a produselor și va stabili măsuri pentru impulsionarea prelu­ării întregului fond de produse. 3. Comitetele executive ale consi­liilor populare comunale vor spri­jini permanent cooperativele agri­cole de producție in mobilizarea tu­turor forțelor pentru strângerea la timp și fără pierderi a recoltei, pen­tru conservarea și valorificarea în mod corespunzător a produselor a­­gricole. De asemenea, vor acorda aceeași atenție strîngerii recoltei de pe terenurile deținute de populație și vor convinge pe producători de a valorifica către stat cu­ mai mari cantități de produse agricole. 4. Comitetul executiv al Consiliu­lui popular județean va sprijini în­treprinderea de legume și fructe și u­­nitățile Ministerului Industriei Ali­mentare pentru întocmirea unor grafice corecte în vederea organi­zării preluării zilnice a întregului fond de marfă pus la dispoziție de cooperativele agricole de produc­ție. In acest sens se recomandă si se ajute cooperativele agricole de producție prin aparatul acestor uni­tăți pentru a le sprijini în sortarea și ambalarea produselor recoltate. — Se vor asigura și folosi în mod rațional și la întreaga lor cap­acita­ (Continuare în pag. a H-a) Casa pionierilor vă așteaptă5 I In fiecare an, la în­ceputul lunii octom­brie are loc tradiționa­la deschidere a activi­tății casei pionierilor. In acest an, porțile casei pionierilor din municipiul Focșani sunt larg deschise pentru a-și primi micii oas­peți. Deschiderea fes­tivă a activității casei pionierilor va avea loc in ziua de 6 octombrie 1968 orele 10. Dragi pionieri, casa pionierilor vă așteaptă cu sălile ei spațioase, și cu atmosferă ambiantă în cadrul cercurilor. Aici veți face cunoștin­ță cu unele aparate și instrumente noi, ce le veți inimii cu dibăcie și răbdare. De asemenea, veți a­­vea posibilitatea de a participa activ la urmă­toarele cercuri și for­mații artistice: radio, foto, aeromodele, acor­deon, artizanat, natura­lizări, coregrafie, sculp­tură, orchestră, turism. Casa pionierilor întreg colectivul vă aș­șt­teaptă cu mult drag. TITINA GOIA director — Casa pio­nierilor — Focșani ORDINEA! IN AGRICULTURĂ ♦ Grăbirea însămînțări­­lor *să nu se facă in dauna calității! ♦ Eliberarea terenului să se execute concomitent cu recoltatul ! + Cimp larg de lucru tractoarelor pentru e­­xecutarea arăturilor ! f» m «9 «s*» I IN ÎNTREAGA ȚARA A AVUT LOC . Deschiderea anului universitar Marți 1 octombrie. Aproximativ 145.000 studenți din cele 16 centre universitare ale țârii, împreună cu pro­fesorii lor, au retrăit în această zi, ca în fiecare an, evenimentul deschiderii anului universitar. însemnătatea acestui act de tradiție în viața studențească și cultural-științi­­fică a țării a fost marcată prin prezen­ța la festivități a conducătorilor de partid și de stat, a reprezentanților Mi­nisterului Invățămîntului și organelor lo­cale de partid și de stat, a numeroși­­­ tineri­ de știință și cultură. Intîlnirea cu conducătorii partidului și statului a prilejuit pentru tineretul studios o nouă și puternică afirmare a dragostei și re­cunoștinței fierbinți față de Partidul Comunist Român, care le călăuzește pașii pe un drum luminos, o întărire a hotăririi de a se instrui fără preget pentru a putea servi cu­ mai bine socie­tății noastre noi, României socialiste. La mitingul din Piața Universității din Capitală a luat cuvintul tovarășul NICOLAE CEAUȘESCU, secretar general al Comitetului Central al Partidului Co­munist Român, președintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste Româ­nia. Cuvîntarea secretarului general al Comitetului Central al Partd­ului Co­munist Român a fost subliniată în repe­tate rînduri de aplauze și urale nesfîr­­șite. Deschiderea noului an de învățămînt universitar a prilejuit, în toate centrele universitare din țară, festivități entuzias­te. La acest important eveniment in via­ța tineretului studios au luat parte to­­nășii : ION GHEORGHE MAURER - la Cluj, GHEORGHE APOSTOL - la Brașov, ALEXANDRU BIRLADEANU - Ia Craiova, EMIL BODNARAȘ - la Tîrgu Mureș, CHIVU STOICA - la Iași, ILIE VERDEȚ - la Timișoara, MAXIM BER­­GHIANU - la Galați. La Institutul de mine din Petroșeni, la deschiderea cursurilor a luat parte to­varășul BUJOR ALMAȘAN, ministrul minelor, iar la Institutul de petrol din Ploiești, tovarășul ALEXANDRU BOR­BA, ministrul petrolului. La adunările consacrate deschiderii noului an de invățâmint au luat cuvin­tul rectori și alte cadre didactice, stu­denți. In încheierea adunărilor, primiți cu puternice aplauze și urale au luat cuvintul conducătorii de partid și de stat prezenți la adunări. •os m­m­m­i am mu­m­m­m­m­m­m n I wien­HIHM Mr I Devenită tradițională, ca un simbol semnifica­­tiv al hărniciei și pros­perității, Ziua recoltei ne va aduce și in anul aces­ta bogăția culorilor și parfumurilor, de pe..tatin­­­­sele plaiuri alej'jueteijXlui.’' '..1 Piața Oboi a­r*mi­ni pi~­piului, locul­ u­nde își vor da întilnire mii și mii de vizitatori va fi cartea de vizită a cooperatorilor, ilustrată in primul rând printr-o expoziție de produse agro-alimenta­­re. I.S.P. va fi de aseme­nea, la înălțime, oferin­du-ne cantități sporite de legume și fructe, moment binevenit pentru cei care încă nu și-au încheiat pregătirile aprovizionării de iarnă. Adăugăm faptul că, comerțul de stat nu va fi mai prejos la această săr­bătoare. Unitățile sale de produse industriale bine aprovizionate cu mărfuri de sezon, mustăriile unitățile cu produse ra­și haroase, vor crea o am­bianță plăcută in acest cadru sărbătoresc. Uniunea județeană a cooperativelor meșteșu­gărești ne va prezenta printr-o expoziție de ar­tizanat obiecte ce pun­ in valoare frumusețile tra­dițiilor artei populare ale județului Vrancea. Vizitatorii vor mai pu­tea cunoaște aspecte din economia județului prin cele­ două expoziții, una de animale, iar cealaltă de mașini unelte. Desigur că de Ziua re­coltei di­n anul acesta nu vor lipsi nici manife­stă­rile artistice și sportive. Sub aurul toamnei vrîncene Cintecul și dansul vor aduce veselia belșugului, iar parada portului vrin­­cean care va avea loc după-amiază pe traseul K. Marx - Stefan cel Mare — Republicii — Cuza Vodă va fi prelu­diul spectacolului „Vrab­­cea, pămint al vieții", din seara zilei de duminică, care va avea loc in sala teatrului, și v­a fi susținut de către formațiile artis­tice distinse la festiva­lurile de la Năruja și So­­ve­a. Cu alte­ cuvinte, Ziua recoltei ne va oferi inli­ne prilejul unei noi bu­curii, bucuria unui an plin de roade, a unui an generos, rezultat firesc al hărniciei celor înfrățiți, cu pămintul mănos și darnic. M. ION 18N­811IR18E £ ISII £ 1 Plenara cu activul Comitetului județean de partid Referatul prezentat de tovarășul ION CIOABĂ. Luni, 30 septembrie, a avut loc plenara Comitetului județean de partid cu activul său. Au luat parte membri ai Comitetului județean de partid, secretarii comitetelor muni­cipal și orășenești, ai comitetelor comunale de partid, secretarii or­ganizațiilor de partid din principa­lele unități economice. Au mai participat, ca invitați, di­rectori de întreprinderi, președinții unor com­itete de sindicat, precum și reprezentanți ai unor ministere și foruri tutelare. La primul punct al ordinei de zi, tovarășul Ion Cioară, secretar al Comitetului județean de partid, a prezentat un referat privind Înde­plinirea planului de stat în indus­trie și construcții și măsurile ce trebuie luate pentru realizarea tu­turor indicatorilor de plan pe anul 1968. In continuare, tovarășul Vasile Morse, secretar­ul Comitetului ju­dețean de partid, a prezentat o in­formare referitoare la unele proble­me ale stilului și metodelor de muncă ale comitetelor comunale de partid și consiliilor populare comu­nale. Plenara a adoptat apoi în unani­mitate un plan de măsuri pentru îmbunătățirea muncii politice și e­­conomice în întreprinderile indus­triale și de construcții. In încheierea lucrărilor plenarei a luat cuvântul tovarășul Simion Dobrovici, prim-secretar al Comite­tului județean de partid, președin­tele Comitetului executiv al Con­siliului popular județean provizo­riu. Referatul expus de tovarășul Ion Cioară, secretar al Comitetului jude­țean de partiid, a făcut o amplă ana­liză a muncii politice desfășurate de organele și organizațiile de partid din întreprinderile industriale și de construcții de pe raza județului pen­tru îndeplinirea sarcinilor trasate de Congresul al IX-lea și Conferința Na­țională a partidului in vederea ridi­car)i eficienței. în­ Întreaga activitate­ economică. Referindu-se la rezultatele obținu­te în activitatea desfășurată pentru îndeplinirea sarcinilor de plan pe ce­le nouă luni ale anului, vorbitorul a arătat: Ca un rezultat deosebit al activită­ții politico-organizatorice desfășurate de organizațiile de partid din între­prinderile economice, se înscriu an­gajamentele luate de colectivele de muncitori pentru obținerea unor pro­ducții suplimentare de peste 48 mili­oane lei, din care peste 11 milioane lei pentru export, în vederea contra­carării efectelor secetei din acest an, angajamente care au și fost îndepli­nite de multe întreprinderi, printre care Fabrica de confecții Focșani, I.F. Vrancea, întreprinderea Vinalcool, întreprinderea de vinuri pentru ex­port Focșani, întreprinderile de indus­trie locală și altele. In perioada pe care o analizăm, oa­menii muncii din întreprinderile in­dustriale și organizațiile economice din județul nostru, îndrumați perma­nent de organele-organizațiile de partid, au obținut unele rezultate bu­ne în realizarea planului de stat. Se apreciază că în industrie planul producției globale la sfîrșitul celor 9 luni din acest an va fi îndeplinit în proporție de 101,6 la sută, realizînd o producție suplimentară de 6,6 milioa­ne lei, producția marfă vîndută și în­casată în proporție de 103,2 la sută, cu o depășire de peste 30 milioane le­i, re­alizîndu-se totodată economii suplimentare la prețul de cost de peste 8,5 milioane lei și depășirea .­­Continuare din pag. a III-a) secretar al Comitetului județean de partid (TEXT PRESCURTAT) Pe drumurile Vrancei Foto, N. Moldoveanu Timpul nu așteaptă! Mercurul din termometre și plu­­viometrele­ indică în aceste zile de toamnă situații­ ce nu sunt de loc pe placul agricultorilor. Aversele de ploaie care au căzut zilele trecute au stinjenit pe făura­rii recoltelor din județul nostru să participe cu elan la stringerea re­coltelor și­ încorporarea sub brazdă a seminței. Timpul nu așteaptă ! Lucrările în cooperativele agricole de produc­ție în acest sezon, sînt multiple, dar _ întîietate, trebuie să se acorde re­coltării porum­bului și pregătirii te­renului pentru însămînțările de toamnă. Grîul se seamănă o singură dată. De felul cum e pregătit terenul și sămînța, depinde recolta viitoare. Din datele centralizate la Direc­­­­ți­a agricolă județeană rezultă că 1 pînă la data de 3 octombrie a.c.­­ s-a însămînțat suprafața de 10.396 hectare din 29.500 hectare planifi­­­­cate, iar porumbul a fost recoltat și după 13.165 hectare din 38.589 hec­­­­tare cultivate. Pentru a vedea la lucru pe meca­­­­nizatori și cooperatori, am între­­­­prins recent un raid în județ. Era, o zi bună de muncă. De o­­ parte și de alta a șoselei pămîntul § de un negru crud se pregătea în « liniște pentru perioada de odihnă ® de peste iarnă. I­N. POPOVICI ® (Continuare în pag. a lll-a) § DRAGOSTEA DE PĂRINTE Discutam odată cu un om care apărea simplu, așa­ cum lumina, apa­re in fața ochilor. Discuția sărea în­­tr-o joacă nebunească de l­a un su­biect­ la , altul și deodată s-a oprit încăpățînată în fața unei singure în­trebări „pentru ce trăiește o genera­ție de oameni". Eram pe cale să a­­pelez la citate despre existență, dar răspunsul celui din fața­ med, m-a e­lectrizat prin adevărul lui : „cred că trăiește pentru generația viitoare“. Și omul mi-a apărut ca lumina, pentru OPINII că numai lumina ascunde dincolo de simplitatea albului, frumusețea culo­rilor. O generație trăiește și luptă avînd conștiința, faptului că în urma ei a­­pare o altă generație, că ea va con­tinua să trăiască tocmai prin această generație care o­­ urmează, și exem­plul cel mai concludent al­ conștiin­ței faptului că poți trăi prin cei ce te vor urma este dragostea de pă­rinte — dragostea omului față de ceea ce el numește „carne din car­nea mea și singe din singele meu"­­ față de copiii lui; în jocul afectuos al degetelor tatălui, mîngîind părul co­pilului se ascunde sentimentul că el trăiește prin copilul lui, că acesta din urmă nu este altcineva decit el. în dragostea cu care mama își strînge la­ piept copilul se găsește senti­mentul tulburător al celui care știe că se va reîntoarce prin copiii lui. Dragostea de părinte capătă sensuri existențiale. Și animalul își iubește puii. Dar animalul iubește din ins­tinct pe cînd omul îi iubește din sen­timent, un sentiment care depășește jocul alunecos al individualului pen­tru că nu este altceva decit expresia­ luptei împotriva efemerului, iubirea de copii își are rădăcinile în conștiin­ța că noi vom­ trăi prin ei, că ei sunt singurul mijloc prin care după ce ne încheiem socotelile nu intrăm in ne­ant, ci continuăm să înfruntăm efe­merul. Dragostea de părinte - con­­ștință a fa­ptului că noi părinții trăim prin ei, că prin ei nu pierim fără ur­mă. Oamenii în vîrstă și fără copii sînt întotdeauna triști. Nu v-ați între­bat niciodată de ce ? Tristețea lor este tristețea omului care se știe do­­borît de efemer, care știe că in ur­ma lui nu va mai rămîne nimic pentru ION CRISTOIU (Continuare în pag. a II-a) ISB8B mmmwm­mmmMmtmmmmwmwm' «s Fabrica de confecții Colectivul Fabricii de confecții din Focșani și-a realizat planul de producție pe 9 luni ale anului cu 9 zile mai devreme, dind peste plan confecții în valoare de peste 12.700.000 lei. Rezultate deosebite au fost obți­nute și în realizarea planului de ex­port. Au fost date peste plan pro­duse a căror valoare se cifrează la 11 milioane lei. In aceeași perioadă, productivi­tatea muncii a crescut cu 5,5 la sută, realizîndu-se economii la pre­țul de cost de mai bine de 1 mi­lion de lei și beneficii peste plan In sumă de peste 1.500.000 lei. I. F. Vrancea Succese însemnate în producție au dobîndit și muncitorii, tehnicie­nii și inginerii de la I.F. Vrancea. Astfel, planul producției globale a fost îndeplinit în proporție de 102,1 la sută, al producției marfă 100,8 la sută, iar planul producției marfă vîndută și încasată a fost realizat în procent de 103,5 la sută. în această perioadă s-au dat pes­te sarcinile planificate peste 2300 mc bușteni rășinoase, peste 1­450 m c brîșteni stejar și aproape 1900 m­c lemn pentru celuloză. Depoul C.F.R. Adjud Feroviarii de la depoul Adjud se pot mîndri cu sucesele obținute în muncă ; ei și-au depășit sarcinile de plan cu 17 la sută. Ca urmare a măsurilor luate pen­tru mai buna organizare a produc­ției și a muncii, s-au obținut redu­ceri substanțiale a consumului de carburanți și materiale, s-a îmbună­tățit calitatea reparațiilor la loco­motivele Diesel electrice etc. Toa­te acestea se materializează în ob­ținerea unor economii la prețul de cost în valoare de peste 0,2 mili­oane lei. Plenara Comitetului județean al femeilor în ziua de 29 septembrie a avut loc plenara comitetului județean al femeilor. Cu acest prilej, tovarășa­ BEATRICE GODINESCU, preșe­dinta comitetului județean, a pre­zentat o informare cu privire la preocuparea comitetului pentru e­­ducarea patriotică și cetățenească a femeilor și mobilizarea acestora la activitățile patriotice și obștești. La plenară a participat tovarășul NICOLAE CRISTEA, membru al Bi­roului Comitetului județean de partid. Au mai luat parte, ca invi­tați, reprezentanți ai Comitetului județean U.T.C., Consiliului jude­țean al sindicatelor, Consiliului pionierilor etc. La plenară s-au dezbătut și unele probleme privind pregătirea adună­rilor pentru dări de seamă și ale­gerea comitetelor și comisiilor de femei.

Next