Milcovul, ianuarie-martie 1969 (Anul 2, nr. 50-63)
1969-01-04 / nr. 50
íl °RQL ET ÓIN TÓATE TÁRII.E. UNITIVÁ l ORGAN AL COMITETULUI JUDETEAN VRANCEA AL P.C.R. SI AL CONSILIULUI POPULAR JUDETEAN PROVIZORIU ANUL II — NR. 50 SIMBATA 4 IANUARIE 1969 6 pagini 50 bani In cooperativele agricole de productie Adunarile generale, prilej de analiza temeinica a muncii Potrivit prevederilor statutului cooperativei agricole, In curand vor avea loc adunari generale In care vor fi analisate rezultatele economico-financiare din acest an si vor fi aprobate planurile de product.« pe anul viitor. In cadrul adunarilor generale comisiile de revizie si cele de judecata vor prezenta rapoarte asupra activitatii lor. Adunarea generala — organul suprem de conducere a cooperativei agricole — constituie un eveniment important In viata cooperativelor, avind rolul de a analiza, In lumina documentelor de partid si de stat, activitatea desfasurata pe anul expirat, felul cum au fost Indeplinite propriile hotariri, de a stabili masuri tehniceorganizatorice pentru realizarea si depasirea cifrelor de plan pe anul 1969. Premergator tinerii adunarii generale, constiiüor de conducere din cooperative agricole, le revine sarcina $3 asigure: — terminarea lucrărilor de lichidare a anului de gestiune (inventarierea bunurilor, stabilirea definitive a veniturilor si cheltuielilor, calcularea productiei globale si repartizarea elen oot!forn’t’at*» n* Si hotaririlor adunarii generale, lichidarea debitelor, Inchiderea bilantului); — incheierea situatiei definitive $| repartizarea la membrii cooperatori a drepturilor ce se cuvin pentru zile demunca, precum si a ajutorului de batrinete. — stabilirea normelor de munca pentru anul care urmeaza, avindu-se in vedere respectarea normativelor elaborate de catre Uniunea Nationala a cooperative^e agricole. — Intocmirea din timp a dorit de seama anuala. Intregului aparat al Uniunii judetene si revine sarcina sa ajute consiliile de conducere la pregatirea si desfasurarea In bune conditiuni a adunarilor generale. Pregatirea materialelor ce vor fi prezentate In fata cooperatorilor trebuie sa fie rodul muncii colective a Intregului consiliu de conducere, fiind mobilizati toti brigadierii, sefii de echipa si alti cooperatori fruntasi. O mare atentie trebuie acordata intocmirii darli de seama, In care sa se asigure o analiza profunda a activitatii desfasurate, a tuturor elementelor care au contribuit la sporirea productiei si veniturilor, ca si a cau ■![■ [UNK] TIJOARU Instructor central al U.N.G.A.P. (Continuare in pag. a II-a) hin Iotaritor al cincinalului Bilantul gictiyitatii din Industrie in anul 1968 reflecta harnicia, priceperea si iscusinta muncitorilor, inginerilor si tehnicienilor din unitatile economice, preocuparea acestora pentru valorificarea superioara a bogatiilor naturale ale Vrancei, hotarirea lor de a traduce in viata ci maretele sarcini trasate de Congresul al IX-lea ail P.C.R. Sub conducerea organelor si organizatiilor de partid, intreprinderile Industriale, indrumate de comitetele de directie au obtinut insemnate depasiri laprincipalii indicaiteri de plan. Astfel, la productie globale industriala s-au obtinut produse in valoare suplimentare de peste 73 milioane lei, iar productia marfa vinduta si incasata a fost depasita cu circa 43 milioane lei. Insemnatte depasiri de plan s-au inftristrat la pretul de cost si beneficii. Realizarile consemnate sunt rodul depasirii sarcinii de productivitate a muncii, care a atins nivelul planificat aproape in fiecare unitate economica. Succesele relatate au fost posibile de obtinut ca urmare a eforturilor depuse de colectivele de munca pe linia organizarii stiintifice a productiei si a muncii, a reducerii cheltuielilor materiale, pentru imbunatatirea calitatii produselor si micsorareai permamenta a pretului de cost. Cu toate acestea sintem inca departe de a putea afirma ca in anul trecut s-au epuizat posibilitatile umane, materiale si organizatorice pentru valorificarea ia un nivel si mai inalt a potentialului economic. Este de la altfel s i concluziai desprinsa in adunatille de dezbatere a cifrelor de plan, la nivelul conducerilor de intreprinderi. In activitatea noastra sarcinile ne obliga sa luam in consideratie, cu toata raspunderea aceasta ,reailitatie certa. Aceastai se impune cu atit mai mult cu eit Stirn ca in acest an cifrele de planu sunt cu mult sporite. La nivelul judetului valoarea productiei globale industrielle va fi mai mare cu 59 milioane lei, 70 la suta din productia suplimentaria urmind a se realiza1 pe seama cresterii productivitatii muncii Garamita indeplinirii si depasirii indicattorilor de pium e determinanta, fireste, de actiunea a numerosi factori tehnici si economic. Acedsta va trebui in,sa imbinatie cu preocupareai comitetelor de directie de a aplica in practica invatamintele pretioase din activitatea anului trecut, de a tine seama de deficiente © manifestate, de a ceri masuri care s-au dovedit eficiente in perfectionarea muncii si a productiei. In mod cu totul deosebit se impune er ne orient © atentie catre acele lipsuri, care au constituit ponderea insemnatia in activitaiteai de productie si care au avut valoare de trasaturi. In sectorul economiei forestiere s-au facut simtite unele curente organizattorice, care au determinat neritmicitatea indeplinirii planului, consecinta ce a atras dupa sinemerealizareai unor Sortimente planificaite. Combinatul de industrializaire a lemnului Focsanii a fost de(Continuare in paginal ct V-a) Dezbaterea cifrelor de plan de anul 1969 Angajamentele Comitetului județean de partid sustinute cu entuziasm La sfirsitul anului trecut, au inceput intr-o serie de intreprinderi din judetul nostru dezbaterea cifrelor de plan pe 1969. Desfagurate deocamdate la nivelul comitetelor de directie, aceste dezbateri contineaza Serie de angajamente care vina sa concretizes © pe fiecare unitate ?> sa sustina, in acelasi timp, angajamentele pe care Comitetul Judelean de partid le-a luat ca raspuns la chemarile la intrecere ale organizatiilor de partid ale municipiului Bucuresti si judetului Timis. Avem convingerea ca aceste angajamente initiale vor fi substantial imbunatatite odata cu dezbaterea cifrelor de plan in cadrul adunarilor cu intregul colectiv al intreprinderilor, odata cu descoperirea a noi rezerve. C. I. L. Productie globale 1.527.000 lsi. Reducerea consumului specific la materiale cu 1 la suta. Beneficii 500.000 lei. Reducerea pretului de cost, prin che*tiunea de reproiectare, economisind 56 m ceherestea resinoase, 200 m c cerestea fog, 20.000 m p furnire. Livrairea la fondul pietei a unei productii suplimentare de mobila de 700.000 lei si la export de 800.000 lei. Reducerea Investitiilor in regim proprie cu 100.000 lei. Spurtcrrea termenului de «similare a produselor noi cu 10 zile. Fabrica de confectii Product» globaild 4.000.000 lei. Productie morfe 4.000.000 lei (din catre productie pentru export 1.500.000 lei). Reducerea cheltuielilor de productie cu 350.000 lei. Beneficii peste plan 350.000 lei. Reducerea consumului specific la materii prime cu 200.000 lei. Se vor faisimila 10 modele noi $1 se vor crea 100 modele. I.F. Focsani , Productie globale 300.000 lei, Productie marfe 300.000 lei, Reducerea pretului de cost cu 30.000 lei. La indicatorii fizici se vor realiza urmatoarele deposiri : — busteni derulaj fag 500 m c ; — busteni resinoase 200 m c ; — furnir stejari semiradial 50 m c ; — cherestea stejar export 200 m c . — C. R. fag export 100 m c ; — celuloza fag 300 m c. Masuri urgente pentru deszapezire! Ninsoarea abundenta .si viscolul din cursul noptii de 1 ianuarie si din ziua urmatoare au provocat transporturi de zapade catre au infundat portiuni mari din soseaua nationala, facind impracticabila circulatia rutiera. In municipiul Focsani si in celelalte orase si comune din judet s-au inzapezit aproape toate caile de acces. Ne-am adresat tovarasului VASILE BIRLADEANU, vicepresedintele Consiliului popular municipal, cu rugamintea de a ne informa asupra masudrer intreprinse pentru deszapezirea asului. „In primul rind, ne-a spus interlocutorul, am adresat un apel cetatenilor municipiului, prin statia de radioficare, pentru ca fiecare sa-i curee zapada de pe trotuarul din fata casei. Am mobilizat cele 18 autocamioane ale Intreprinderii de gospodarie oraseneasca care au transporrtat si continua sa transporte zapada de pe arterele principale: strazile Republicii, 23 August, Mare, Calota Cuza-Voda, bulevardul Bucu(Continuare in pagina a i-a) « Cuvantarea tovarasului NICOLAE CEAUSESCU restita la posturile de radio si televiziune cu prilejul Anului nou DRAG! TOVARASI $1 PRIETENI, CETATENI A REPUBLICII SOCIALISTE ROMANIA. Vom incheia, peste citeva minute, inca un an de munca, de rodnice eforturi creatoare, de success si victorii pe drumul Aicialismului. Acum, inainte ca orologiul sa sune sfirsitul anului, privirile nu se indreapta spre 1969 cu incredere si optimism, cu hotarirea de a face sa infloreasca si mai puternic sa imparoastra patrie. In cursul anului 1968 s-a amplificat si s-a perfectionat activitatea in sfere productiei de bunuri materiale, au continuat, dinamic, industrializarea socialista a tarii, modernizarea agriculturii, dezvoltarea stiintei, artei si culturii, a sporit bogatia nationala si poporului român. Ca rezultat al cresterii venitului national, s-a imbunatatit nivelul de trai material si spiritual al populatiei de la orase si sate , stabil socialist a investit nd si importante fonduri pentru ridicarea economico-sociala a judetelor, oraselor si comunelor, pentru constructia de locuinte, pentru nevoile social-culturale ale oamenilor muncii. In anul 1968, din initiative Comitetului Central al partidului, in tara noastra s-a desfasurat o intensa activitate social-politica pentru perfectionarea relatiilor socialiste de productie, a intregii organizari a societatii, pentru adincirea democratiei, intarirea legalitatii, promovarea ferma a principiilor de echitate si justitie sociala. In procesul desavirsirii socialismului s-a cimentat si mai puternic alianta dintre clasa muncitoare si taranime, unitatea de nezdruncinat dintre muncitori, tarani si intelectuali, prietenia frateasca dintre poporul român si nationalitatile conlocuitoare, s-a intarit coeziunea natiunii noastre socialiste care paseste neabatut - sub conducerea Partidului Comunist Român - pe drumul larg al progresului si civilizatiei. DRASI TOVARA5I, in fata tuturor sta sarcina indeplinirii exemplare a planului celui de-al 4-lea an al cincinalului insufietite de un fierbinte patriotism, de hotarirea ferma de a da viata politicii partidului, de a spori si mai mult puterea economica a patriei, organizatiile judetene de partid, institutele de cercetare si proiectare, colectivele de oameni ai muncii s-au angajat, in cadrul unei ample intreceri pe tara, sa depaseasca prevederile planului, sa realizeze inainte de termen obiectivele programului de investitii, sa sporeasca eficienta activitatii economice si contributia cercetarii stiintifice la dezvoltarea patriei, ingaduiti-mi dragi tovarasi si prieteni, ca acum, in pragul Anului Nou, sa va felicit din toata inima sa va urez tuturor muncitori, tarani, intelectuali, oameni ai muncii fara deosebire de nationalitate, barbati, femei, tineri si virstnici, fii ai marii familii a Romaniai - success stralucite in activitatea entuziasta consacrata infloririi natiunii noastre socialiste. Intarind continuu orinduirea noua, punindu-i tot mai deplin in valoare superioritatea, uriasele ei resurse de gres, ne indeplinim nu numai o sacra indatorire nationala, ci si o inalta obligatie internationala, contribuind la intarirea sistemului mondial al socialismului, la cresterea influentei ideologiei marxist-leniniste in lume, la sporirea fortei marelui front antiimperialist. Anul care a trecut a intrat in istoria zbuciumata a umanitatii, atit prin noi success ale fortelor pot fi, cit si prine evenimente care au intunecat orizontul vietii internationale. In acest an a continuat razboiul din Vietnam, au ramas deschise focare de incordare care pericliteaza pacea, toate acestea sporind sentimentul de teama ?i neincredere i» rindul popoarelor. Am salutat incetarea bombardamenteloir Statelor Unite ale Americii in Republica Democrata Vietnam, dar trebuie mers mai departe pentru a se pune definitiv capat razboiului impotriva poporului vietnamez , trebuie depuse noi eforturi pentru lichidarea conflictului di Orientul Mijlociu. In anul ce vine, interesele majore ale popoarelor impun noi si energice eforturi pentru solutionarea conflictelor, pentru evitarea reeditarii razboiului rece, pentru destindere, pentru intarirea securitatii pa continental european si in intreaga lume, pentru a face sa triumfe in viata internationala respectul dreptului fiecarui popor de a-si hotari singur soarta, respectul principiilor independente si suveranitatii nationale, ale egalitatii in drepturi intre toate statele Militind activ in randul fortelor inaintate ale contemporenneitatii - Romania isi va consecra In viitor eforturile intaririi unitatii tarilor socialiste, a miscarii comuniste si municitoresti, crearii unei lumi mai bune, mai drepte, instaurarii unui climat de incredere si intelegere intre popoare, dezvoltarii colaborarii intre natiuni pe terenull constructiei pasnice, excluderii definitive a razboiului din viata planstei noastre. .. exprimam convingerea ca fortele progresului vor sau?i sä zadorniceasca planurile agresive ale reactiunii, ale imperialismului,?i vor afirma superioritatea, vor impune vointa de pace a intregii omeniri. Fie ca Anul Nou sa aduca poporului roman satisfactii tot mai mari in implinirea aspiratiilor sale de fericíre Prosperitate, sa marcheze victorii noi in lupta popoarelor pentru pace si progres. Inainte de a rasuna prima bataie de cea* a Anului New," va adrese?, tuturor, dragi compatrioti, traditionala urare stramoseasca : „La multi ani". Cerese fiecaruia «nn multi $i fericiti, implinirea dorintelor si aspiratiilor de mai bine ! Sa ridicam pahorul pentru clasa muncitoare, taranime« cooperatista, intelectualítatea patriei noastre, pentru intregul popor - eroic constructor al societatii socialiste , pentru Partidul Comunist Român», conducatorul incercat al natiunii noastre ; pentru propasirea matificiala si spirituala a Romaniei ; pentru socialism, pentru pace si colaborare intre popoare jt ■ Inceput promitator garantit viitoarelor succese Festivalul judetean al formatiilor artistice Judetul nostru, acest imens tezaur al földonului romanesc, a fost zilele acestea scena unor interesante manifestati culturale dedicate celei de-a XXI-a aniverstiri a proclamarii RepublikiI. Aceste~rK...^u- tili ".jsi- o rezultanta a unui $i.r Intreg de eforturi coincretizate in Spectacolele de calitate, desfasurate in Focsani,Mdro$e$ti, Guge$ti si Adjud, spectacole la care si-au dat concursul peste 500 de arti$ti amatori din intreprinderi si coli profesionale $1 la care au asistat un numar lant de spectatori imporScopul festivalulii a fost ati organizarea unor actiuni de amploare In vederea aniversarii proclamaiii Republicii, cu antrenarea formatiilor artistice si a interpretilor In vederea pregatirii lor pentru cel de-al IXCrnatts al famapiilor artistice. La faza judeteana, care a avut loc In sala teatrului din Foe Sarii, s-au prezentat cele mai bune farmatii selectionate la fazele orasenesti si municipale, reunite intr-un spectacol care a durat peste 4 ore. Consideram ca bucurat de interes, s-au indeosebi spectacolele prezentate In municipiul Focsani si orasul Adjud, unde participarea a fost numeroasa, iar artista amatari au rasplatit din plin publicul spectator. Repertoriul formatiilor a avut un bogat continut patriotic, contribuind astfel la educarea patriotica a spectatorilnr si totodata la cultivarea dragostei pentru ceea ce este mai frumos si mai valoros din folclorul vrâncean. Trebuie remarcat acest ultim fenomen, cu atit mai mult, cu cit chiar in repertoriul unor orchestre de muzica usoara, au aparut citeva prelucrari originale din folclorul nostru. Consideram aceasta ca un succes, mai ales pentru ca unele orchestre de muzica usoara Incepusera sa abordeze numai zgomote ritmate cu pretentii de muzica. Rǎmin valoroase lucrarea perlei literaturii folclorice vtineene „Miorita" si a capodovpTB f 6inT* n & sei „Luceafarul". De asemenea, s-a inregistrat un progres la un gen de arici care incepuse sa devina o cenusareasca a concursurilor artistice — recitarile. De remarcat numarul mare de recitatori si varietatea de teme abordate. Momentul folcloric al fazei judetene a fost liisd cel mai reusit numar din program. Solii cínteculul popular au adus ín festival o nóta de prospetíme sí de veselie generáld. Grosu Aneta de la Fabrica de conteetil, Mihalache Voim de la Fabrica „Chimica"-Märdse$tl, Petrache Mlcarr, r!r 'a ... lenm" Focsa’ni, üamian Teodor de la „VInexport“ Focsani si multi altii au demonstrat inad o data frumusetea si originalitatea feldurasul vrancean. $1 din rindu] elevilor Seful IONGANET Comisiei culturaldistractive a Comitetului judetean al U.T.C. (Continuare in pag. « IV-at Schita pentru o monografie industrial a satit o baracó. apói Inc-d una $1 a a treia. $i o iirmtJ : Fabrica c/e I coníecUU | Era Irt februatie 1963. O iarna grea, cu ninsori abundante, habracase totul in alb. in ziua aceea — prima zi de lucru — viscolul spulbera furios ma malii de zapadd, zgirilind „talenea" din toate incheieturile. Organizate In trei produri, vreo 170 de municitoare, majoritatea femei casnice din Pocsani, faceau pentru prima oara cunostinele cu masina de cu.su electrica. Cttiva mesteri veniti de la Fabrica de confectii din Rimnicu-Strat le invatau ,,secretu!“ ■ meseriei. Dupa doi, ani'. In ianuarie 1965, intra partial, in hinctiune „adevara."«* fabricő, o bijuteria arhitectonica din beton si silóid. Intre timp, acolo, la „bardar”, se formase un colectiv puternic — aproape 1.500 de oameni, cari au trecut cu succes examenul cotidian al maiestriei profesionale. Dar nu numai atit. Industria socialista aceasta concentrare de valori, a determinat si un transplant în calitati moral-politice, o noua psihologie. Drumul parcurs de la baraen improvizabi la fabrica moderna nu este o simpla mutatie in timp si spatiu, o oarecare schimbare de decor, ei capata o seminhcatie profunda, este saltul captativ cae materializeaza aici, miniatural uriasa caiectorie a progresului intregii tari. Astazi. fabrica numara peste 3000 de muncitori, tehnicieni $1 ingineri. Ca produce pentru piani interna export peste 100 de modele de confectii pentru lemet, barbati s r copil. 2 In salile imense, cu peretii de sticla, taci cunostinta cu tot ce a realizat termica moderna In materie de aparataj pentru industria de confectii. — Utilaja, cu care sintem dotati, ne informeaza tovardsul Aurel Cioc, inginerul sef al fabricii, are o inalta productivitate. „Baza“ intreprnderii, masinile de cusut electrice pentru surf Hat si cusuturi „ascunse\ sin produse ale industriai noastre. Sulete de masini de cusut „Super" fabricate la Uzinete metalurgice Cugir, la „Tehnorhetaf“ Bucuresti si Metalochimica Tg. Mures, care se afla in intrecere notiuiiana cu cele din import dovedesc caracteristici tehnice superioare, atingind performanta de 4.500 ture pe minut. raid si rampa de control — aer ingenios aparat proiectat si executat de firma „Tehnometal" Bucumresti. Pe ecranul lui apar, ca dintr-o radiografie, cele mai mici defecte de resttare. Oamenii au invatat sa iniciuiasca toate aceasta tehnica. Mai mult ii aduc ajustari, o perfectioneaza, adaptínd-o necesitatilor productiei.?.. Nu de mult sa nascut aici o initiativa meritorie. Piesele de schimb ® ce se importau din strainatate se confectioneaza in fabricö. hantelierul central s-a format o echipdZ din cei mai buni luc äiu.$i ajustori,care au porait heaba cu pasiune. ® — Numai in anul trecut, ne spuneS inginerul Adrian Bosinca, mecanicul B. LOLA (Continuare tn pag. a il-a) Intelectualul - pion al progresului in secolul nostru — de pionerat in zborurile cosmice si constructii de calculatoare — s-ar putea crede cu u§uarinta ca tipul consacrat al intelectualului este tocmai parintele acestor mari cuceriri stiintifice, descoperitorul reactiilor nucleare, cercetatorul pasionat al necunoscutului. Parerea, explicabila in contextul acestei intense vieti stiintifice, (care consemneaza la distanta clipelor, inventii de rasunet) ar fixa eredem, coordonatele sintetice ale unei epoci, fara a fi insasi cea mai justa. Progresul, sesizat in totalitatea manifestarilor sale, ne determina sa vedem ca am luat in discutie nimic mai mult decit tipuri clasice de specialisti de inalta calificare, care nu reprezinta totusi decit urmarea fireasca a evolutiei stiintelor. S i atunci, intelectualul deceniului nostru, nu este nici cercetatorul de tinutu §i nici enciclopedistul, ci cel care fiind posesor al unei calificari superioare, indiferent de domeniu, a reuşit totuş i sā-§i defineasca o pǎrere complexa asupra principalelor §tiine exacte, sociale, aplicative, umaniste, sa sesizeze mersul evolutiv al acestora sa actioneze in aceasta directie. O discutie despre aceasta ? Este, indubitabil, dificila, dar antrenanta. In pagina a III-a va oferim citeva repere. Profil... io. MOLDOVEANU INALTA APRECIERE DATA OMULUI DE LA CATEDii trimiliile de 29 si 30 decembrie 1968, in numeroase scoli din judetul nostru, au evut loc adunari ale corpului profesoral, in cadrul caroror cadrele didactice si-au exprimat din toata inima, deplina lor recunostinta fata de masurile luate de conducerea de partid si da stat privitoare la imbunatatirea sistemuluii de salarizare. Vorbitorii au ariätat ca recenta Hotarire este o expresie vie a grijii partidului si statului nostru pentru scoala si pentru imbunatatirea conditiilor de trai ale slujitorilor ei. Astfel, la intrunirea care a avut loc la Liceul economic Focsani, tovarasul profesor Viorel Mazilu a mentionat ca „majoriatrea salariilor nu constituie numai o imbunatatire a conditiilor de trai, ci si un imbold pentru continue ridicari a calitatii procesului instructiveducativ". „Profesiunii de dascal, ananim pretuita — es remarcat tovarasa profesoara Aurora Stavrache in cadrul adunarii organizate la Liceul „Al. I. Cuza" - Facsanii, i se acorda drepturi ce o situeaza alaturi de producator’ri de bunuri materiale. Sporind salarile, sporesc insa si raspundele noastre in nobila- munca de educare si instruire a noilor generatii". Profundul umanism al noii Hotariri a fost subliniat si de tovarasul Gheorghe Constantinescu, profesor la Liceul „UTI real Focsani, care a aratat ca masurile adoptate de conducerea de partid si de stat reprezinte un act de echitate sociala. Datoria noastra este sa ne indreptam atentia si mai mult spre ridicarea continutului stiintific al procesului instructiv-educativ si educarea patriotica a tinerelor generatii. Cu anii in urma a spus toaraso profesoara Alexandrinei Brand la adunarea cadrelor didactice de la scolile generale din municipiul Focsani am obtinut gradul II. Masurile privitoare la major precisa sarii lor ma indeamna sa ma prezint temeinic pregatira la examenul pentru gradul I". In t&learamele adresate Comitetului Central al Partidului Comunist Roman, personal tul orasului Nicolae Ceausescu, participantii la aceste adunari si-au exprimat via recunostinta fata de recentele masuri si s-au angajat sa depuna toate eforturile pentru indeplinirea cu credinte a nobilei misiuni de educator, pentru a datorii tineri multilateral si temeinic pregatiti, capabili sa desavirseasca opera de coinstructie a socialismului in patria noastra. P. 0, T