Milcovul, iulie-septembrie 1970 (Anul 3, nr. 298-375)

1970-07-22 / nr. 316

r r L DECADA-pulsul ritmic mg al succesului Sporuri substanțiale Muncitorii, inginerii și tehni­cienii Fabricii de mobilă, din cadrul Combinatului pentru ex­ploatarea și industrializarea lemnului din Focșani, înscriu pe graficele întrecerii socialiste noi succese, în perioada celor două decade din luna iulie ei au obținut un spor de 100 000 lei la producția globală și 50 000 lei la producția marfă. Aceste rezultate sunt o continuare a succeselor obținute la finele pri­mului semestru, cînd unitatea s-a înscris cu un spor de 1 800 000 lei la producția marfă. V­A W­A. SAPTAIQNIT ACEASTA—HOTARITOARE PENTRU REVS­TA COMFAHIEI AGRICOLE ORGAN AL COMITETULUI JUDEȚEAN VRANCEA AL P.C.R. ȘI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN ANUL III­­ NR. 316 MIERCURI 22 IULIE 1970 4 pagini — 30 bani 4­ NICI UN BOB DE GRIU RISIPIT, CULTURILE SUCCESIVE GRABNIC ÎNSĂNUNJATEI De dimineață, în lan Acum cînd ne aflăm în plină cam­panie de recoltare a griului, precipi­tațiile căzute nu au împiedicat așa de mult operațiunile din cîmp. Și dacă în sudul județului semnalul intrării combinelor în lanurile de grîu a fost dat mai din timp, cum era și firesc, în cealaltă parte, la nord. În raza de activitate a mecanizatorilor de la I.M.A. Adjud, procesul s-a petre­cut cu un decalaj de cîteva zile. Era duminică dimineața. Coopera­torii de la Adjud și mecanizatorii erau în tarlaua de la punctul Deal la recol­tat. Președintele unității, Vasile Secară, ne spunea că pînă seara cele 27 hec­tare vor fi gata. „Trebuie să intensifi­căm ritmul fiindcă suprafața pe care o avem cu grîu se întinde pe aproape 600 hectare". Și cele 7 combine lucrau una după alta strîngînd în saci grîul din recolta '70. De pe primele suprafețe produc­ția anunța o cantitate de 2000 kilo­grame la hectar. Mecanizatorii, țăranii cooperatori dădeau zor. Paiele erau imediat stinse de pe miriște de cele două prese de balotat, înlesnind astfel începerea a­­răturilor de vară, în curtea întreprinderii pentru me­canizarea agriculturii din Adjud am întîlnit oameni care lucrau la mon­tarea combinei Gloria C—12, cu care fusese dotată de curînd. Inginerul Eflimie Trifan, directorul întreprinderii (Continuare In pag. a III-a) Peste plan, 1500000 lei la producția marfă Organizînd superior produc­ția și munca, aplicînd judicioase măsuri tehnico-organizatorice, colectivul Fabricii de confecții din Focșani a încheiat cele două decade ale lunii iulie cu rezul­tate meritorii. La finele acestei perioade producția marfă a fost depășită cu aproape 1 500 000 lei. Rezultatele confirmă hotă­­rîrea colectivului de aici de a-și îndeplini exemplar sarcinile de plan și angajamentele. INVESTIȚIILE ÎN INDUSTRIA LOCALĂ „Realități“ frumoase în planuri nerealități în practică Sporurile permanente de producție,­, îmbunătățirea unor caracteristici de calitate, la produsele fabricate și de aici, creșterea indicatori­lor calitativi în cadrul industriei locale sunt și efectul alocării și mate­rializării unor importante fonduri de investiții. Din fonduri centralizate sau necentralizate acestea au fost an de an într-un volum mereu sporit, contribuind, alături de măsurile de or­ganizare superioară a producției și a muncii și planurile M.T.O., la crește­rea eficientei economice. Și în acest an industriei locale a ju­dețului Vrancea îi sînt alocate în­semnate fonduri de investiții. Valoa­rea lor, incluzînd­­ în ea atît investi­țiile centralizate cît și cele necentra­lizate depășește 24­ milioane lei. Prin materializarea ei urmează a­­ intra în funcțiune în acest an și în anii urmă­tori însemnate capacități de produc­ție noi, să se­ dezvolte unele din cele existente, să ia ființă noi ramuri de activitate cotate printre cele mai im­portante în angrenajul productiv al industriei locale. Iată suficiente ar­gumente în virtutea cărora ar trebui să acționeze toți cei care poartă răs­punderea apropierii pe cît posibil a obținerii rezultatelor economice de perioada cheltuirii fondurilor aloca­te, aceasta constituind de altfel esen­ța mobilizării investițiilor. Iar o pri­mă cale în realizarea acestui dezide­rat, cunoscută bine și beneficiarului și constructorului și cu atît mai mult forurilor care tutelează industria lo­cală din județ, constă, firește, în scurtarea duratei de execuție a o­­biectivelor prevăzute a se executa. Așa, însă, cum se prezintă situația concretă a investițiilor, la ora actu­ală, la nivelul­­ Direcției județene de industrie locală, nici nu poate fi vor­ba de devansarea unor termene și nici respectarea lor ci scurtarea pe cît posibil a scadențelor depășite , privire asupra realizării valorice a planului de investiții la nivel de trimestru relevă următoarea situație : dintr-un plan , de aproape 8. 000 000 lei la total investiții și 5 500 000 lei la structura construcții-montaj, s-au realizat circa 5 500 000 lei și respec­tiv 2 756 000 lei. Comparate cu pre­vederile anuale, realizările pe primul semestru sunt departe de 50 la sută. S. TSTRATI (Continuare în pag. a III-a) La C.E.I.L Focșani, mașina de lipit pe cant furnirul mobilelor, utilaj de mare randament Foto , N. MOLDOVEANU De la „borcanul cu miere trebuie înlăturate degetele căpătuielii Am însoțit zilele trecute, prin cî­­teva unități de alimentație publică, foc­­șănene, o brigadă de­ control formată din ofițerul de miliție Mircea Beiilă, șeful biroului economic de la miliția municipiului, asistentul igienist Octav Petroianu, din partea Inspectoratului sanitar județean și Dumitru Bozbici, merceolog principal la O.C.L. Alimen­­tara-miadră. Primul obiectiv al raidului nostru l-a constituit restaurantul „Măgura“. — O țuică bătrînă, vă rog... Barmanul, Constantin Rusu, ne întin­de „măsura", umplută evident, sub limita normală. Cilindrul gradat con­firmă lipsa a cinci mililitri. Asta la o singură măsură­ în bucătărie, altă „curiozitate". Bucătăreasa Vasilica Pelin deși nean­gajată (!?!) transformase „limba cu sos" de 5,10 lei porția, în „tocăniță" care se vindea cu 6,15 lei porția. Transformarea fusese realizată numai... în acte. în realitate, mîncarea nu aducea nici pe departe a... tocă­niță. Iată, deci, cum la 30 de porții — cit se vînduse pînă la acea oră — se crease un venit ilicit important. Și lucrurile ar fi continuat să se desfă­șoare așa, dacă nu ar fi intervenit con­trolul inopinat. Aflăm cu surprindere R. VORNICU (Continuare in pag. a III-a) ti 1 CURSE REGULATE LA PLAJA PUTNA Recent, informam cititorii zi­arului de posibilitățile oferite de Autobaza Focșani pentru de­plasarea cetățenilor la plaja de la Doaga. Acum sintem­ in posesia unei noi știri, s-a terminat amena­jarea plajei de la riul Put­na. Amatorilor de soare și agre­ment, I.G.D. Focșani le pune zilnic la dispoziție, din oră in oră, începînd cu ora 8, cite un autobuz cu plecarea de la dis­peceratul din strada Ștefan cel Mare. in zilele de duminică, pleca­rea spre plajă are loc din jumă­tate în jumătate de oră. SIHLER Planul la contractări pe comună a fost îndeplinit aproape la toți in­dicatorii, fiind predate 23 capete bovine adulte, 120 tineret bovin, 230 mie), 140 b.I. lapte de oaie. Pe semestrul in curs salariații consi­liului popular ca și toți deputați, sunt hotăriți să realizeze și să de­pășească angajamentele luate. BIRLESTI Pe lingă lucrările obișnuite, ce­rute de anotimpul verii, aici au fost luate măsuri pentru ca prin muncă patriotică să fie transporta­te cele 40 000 bucății de șindrilă necesare la învelitul căminului cultural din comună. Tinerii din sat au executat pe suprafața de 4 hectare, prașila pu­­ieților din pădurea comunală. NARUJA Din inițiativa deputaților, un în­semnat număr de locuitori ai co­munei prestează muncă voluntar­­patriotică, contribuind la constru­irea sau amenajarea unor obiective de interes obștesc. Astfel, se lu­crează intens la repararea podului de peste Zăbala, degradat de vii­turile din primăvară. La parcul de la Gura Drumului se desfășoară lu­crări de înfrumusețare. Alte gru­puri de cetățeni, vîrstnici și tineri, lucrează la întreținerea unor dru­muri comunale, în fruntea acțiunilor se află de­putații Ioana Todel și Ioniță Bot. Curier sătesc Atmosferă suvereană în aceste zile de vară ATITUDINI • ATITUDINI • ATITUDINI • ATITUDINI • ATITUDINI Convergența faptelor deformează personalitatea pedagogului cu câ­ava luni în urmă. In consiliul profesoral al Școlii generale din Cîn­­dești a fost discutat cazul profesorului Constantin Berescu, care a lovit grav pe elevul Cîrjan Sulică, din clasa a VII-a. Profesorul a negat acuzația pro­fesorului Sava Ionică, acuzație înteme­iată în primul rând pe reclamația ma­mei copilului adresată direcției școlii în ziua de 28 martie 1970. Trecând peste acest fapt, directorul școlii, Ra­du Găină, a considerat că profesorul Berescu este „nevinovat", acuzația ne­întemeiată și l-a apostrofat pe profe­sorul Sava I. pentru... discuții neprin­cipiale și atmosferă de bîrfă. Părtini­rea, și nu numai părtinirea, ci și „ju­decata" inversă a faptului prezentat, încing atmosfera și așa destul de în­cărcată. Se „redeschide", cel puțin re­­memorativ, un alt caz, cînd același di­rector al școlii a blamat un cadru di­dactic (învățătoarea Maria Iordăches­­cu) în fața mamei unui copil, , califi­cînd-o ca incapabilă și incompetentă. Cu oarecari... ajustări de formă, to­varășul, Găină recunoaște că „a dis- Ion PANAIT (Continuare în pag. a III-a) „La braț cu tinerețea" ca și orașul Adjud, gazdele spectaco­lului „La braț cu tinerețea“ susținut de către ansamblul artistic al Comite­tului județean al Uniunii Tineretului Comunist Bacău și cooperației mește­șugărești din același județ. Artiștii a­­matori băcăuani s-au impus în fața publicului printr-o ținută artistică demnă de subliniat, care a fost răsplă­tită din plin cu aplauze. Atît soliștii de muzică populară, taraful care i-a a­­companiat, cît și interpreții melodiilor de muzică ușoară, au lăsat o bună im­presie, constituind clipe de satisfacții culturale. Fie că se numesc Tincuța Boscoi, Viorica Amarandei, Zinica Mihai, Genucu­losub sau Doina Ma­­nolache, Alexandru Săndulescu, Emi­lia Hemeș, Mitrei Pîslaru, iar melodi­ile „Huțulea", „Ia-mi mămucă papu­­cei“ ori „Atît de fragedă", artiștii a­­matori, împreună cu cântecele lor, au creat adevărate serbări-concerte. O mențiune aparte merită formația de dansuri condusă de Neagoe Stănescu. Acest turneu al ansamblului băcă­uan constituie, pe lîngă o frumoasă acțiune în sine, și un fructuos act de colaborare culturală între cele două județe, un schimb de experiență ar­tistică, pe această linie. Zilele trecute comunele Vidra, Nă­­ruja, Urechești, Dumbrăveni au fost L Restanțe nejustificate Ne aflăm acum în plină campanie de recoltare a griului. Dar, deși s-a început cu orzul, nici pînă acum cele 1126 hectare cultivate în cadrul coo­perativelor agricole nu sînt terminate. Au rămas mai bine de 100 de hectare în picioare, care așteaptă să fie strînse. Restanțe nejustificate se observă și la recoltatul mazăre­. Din cele 1128 hectare cultivate, numai 966 sunt re­coltate din care 814 hectare treierate. Cu fiecare zi care trece producția se diminuează simțitor datorită pier­derilor care apar prin scuturare Deci nici o clipă de răgaz, în cel mai scurt timp toate aceste suprafețe­­ trebuie să fie recoltate, arate și însă­­­mînțate cu culturi duble. Aproape priloagă La cîțiva pași de Călimănești, se în­tinde o parte din suprafața viticolă a cooperatorilor din Pădureni. Acest sector este destul de rentabil pentru oamenii care îngrijesc bine via și-i a­­plică lucrările la timp. Dar, privind aceasta care se întinde de-a lungul șoselei asfaltate, o vezi cum se zbate să respire în luptă cu bu­ruienile care cresc extraordinar de re­pede, avînd parcă aspectul de pîr­­loagă. Se impune, așadar, efectuarea pră­­șitului pentru ca pînă în toamnă rodul care a mai rămas să se dezvolte bine. 1»Măria sa, tutungiul“... Intru cîteodată în tutungerii o­­bligat de împrejurări oarecare, in­­tîi, pentru că nu fumez Dar une­ori negăsind ziarele preferate re­viste cu o specificație aparte, de literatură, sau de cu totul altceva în afară de destinația socială a co­tidianului, „încerc" și adresa res­pectivelor unități comerciale. Ca ins care mi-am făcut într-un fel credință dintr-un minim și obliga­toriu comportament apropiat de politețea indispensabilă a convie­țuirii, schițez corect tradiționalul sau obișnuitul salut. De multe ori, datorită fie aglomerației, fie pen­tru că vînzătorul de după tejghea este peste măsură de ocupat, sau TIUIT își „revendică“ în sine cine știe ce gînduri, răspunsul la salut se lasă așteptat. Repet salutul a doua, a treia oară. Dar, în unitățile de tu­tungerie cu numerele 57, 70 și 81 încep să fiu privit ca un fel de cu­riozitate. „Măria sa, tutungiul" nu poate însă să observe, sau „teri­bila“ ocupație (cel mai adesea de a-și face monetarul) nu-i „permi­te" să răspundă cu dramul de po­litețe adecvat. Cu aceeași privire „intîmplătoare" trece și la execu­tarea comenzii, dar niciodată ne­­știind de fapt, cu siguranță, dacă a primit vreun exemplar din revis­ta căutată. „Sfînta ignoranță" a o­­mului de la tejghea vorbește, din păcate, la tonul impoliteței „dis­tincte“. Ca să nu mai vorbim de faptul că unitatea de tutungerie nr. 57 seamănă cu un cimitir de ziare, iar la unitatea nr. 81, dacă oferi o bancnotă în joc de monezile ce semnifică numai costul unui ziar, ești admonestat pentru „greuta­tea" numărării și restituirii restu­lui. și încercăm să credem că tot ceea ce relatăm noi nu constituie dar și un accident trecător. Că tovarășii vizați de rîndurile noastre pot în­țelege că o conduită exemplară și firească, a făcar ca oameni, este mai mult decit necesară și în ca­drul limitat al serviciului. I. t.

Next