Milcovul, aprilie-iunie 1971 (Anul 4, nr. 530-607)
1971-05-04 / nr. 558
Y •V ANIU m m. 558 MARȚI 4 MAI 1971 4 pagini — 30 bani IN ÎNTIMPINAREA GLORIOSULUI SEMICENTENAR Sporuri de producție Cai jormare a aplicării unor studii violență sporită privind lansarea comenzilor în fabricație, sporirea productivității muncii și asigurarea unei aprovizionări ritmice cu materii prime, colectivul de muncitori, ingineri și tehnicieni de la Fabrica de confecții a îndeplinit și depășit substanțial planul de producție cumulat pe cele 4 luni. Astfel, sporul realizat la producția globală se ridică 4 495 000 lei, la producția marfamă 6 518 000 lei, iar la confecții textile 4 485 000 lei. In echivalent fizic, sporul de produse se ridică aproximativ la 4 000 bucăți costume băieți, 8 000 bucăți rochii, 2 500 bucăți pantaloni bărbați și 4 500 fuste femei. Prefabricate peste plan Rezultatele înscrise în graficul de producție al întreprinderii de prefabricate din beton Doaga, atestă o largă participare a colectivului de muncă de aici la îndeplinirea sarcinilor de plan și a angajamentelor luate în cinstea semicentenarului partidului, îndeplinind planul producției marfă corespunzător primelor 4 luni, mai devreme cu cîteva zile, s-a realizat suplimentar un volum de producție în valoare de 800 000 lei. Echivalența fizică a sporurilor valorice se concretizează în 500 mc prefabricate din beton destinata complexelor agrozootehnice pentru găini și porci. Comunistul Vasile Toma, strungar la S.M.A. Adjud, este unul din animatorii mișcării de inovații și raționalizări din stațiune. Manifestări cultural - artistice ■ Aceste zile din preajma aniversării semicentenarului devin mai expresive prin patetismul impresionant al ce se organizează manifestărilor în cinstea sărbătoririi partidului. Ca de altfel în Întreaga Țară, și în județul Vrancea, așezămintele de cultură sunt gazde ale unor acțiuni omagiale ce sunt urmărite cu interes de un număr mare de oameni ai muncii. Astfel, la Vulturu și Tătăranu, sub egida căminelor culturale, au fost prezentate expunerile „Crearea P.C.R. — stadiu superior în dezvoltarea mișcării noastre muncitorești“ și respectiv „P.C.R. — forța conducătoare în lupta pentru consolidarea puterii populare"Recent, la Soveja s-a desfășurat în organizarea căminului cultural, concursul literar , „Imn de slavă partidului și țării“ iar la Străoane a avut loc montajul literar „1921—1971 — cinci decenii de glorioasă activitate“. De asemenea, interesante manifestări au fost organizate la Corbița și Vidra, unde un mare număr de locuitori a participat la desfășurarea montajului muzical-literar „Te slăvim partid iubit“ și a simpozionului „Vrancea — tradiție și contemporaneitate". . Există o anumită memorie a zilelor, a zilei de duminică, cînd oamenii o asociază festiv, orele au parcă o rotire inversă și de undeva se prefigurează toată melancolia noastră, ca o regenerare așteptată, firească. Și cuvintele vin parcă altfel, derulîndu-se încet, cu o emoție pe lingă care lucrurile se înfășoară într-un fel de pied, o mătase ce se descoperă alurieclnd. Dar vorbeam despre oameni, și asta i-am și spus inginerului IONEL DARIE, șeful serviciului producție de la întreprinderea de vinuri pentru export, despre acești oameni de duminică, formularea este improprie, desigur, devenind din metaforă, despre acești oameni care crect duminica într-o floare. — Oamenii au, duminica o casă a lor, un interior al lor pe care îl caută, lingă care se regăsesc de foarte multe ori. Dumneavoastră sînteți aici, la întreprindere, deși bănuiesc că nu v-a chemat nimeni. ■» 4. În jur, ușorul zgomot Duminica, oamenii cred într-o floare... al instalațiilor de intrare, de refrigerare, mireasma bănuită a strugurilor, parfumul acestei crame unde ne găseam și parcă de peste tot bănuiam vinurile distrinduse, culorile lor transparente și cintecul, memoria de cîntece ce ne însoțea din podgorie. — E adevărat, nu m-a chemat nimeni, dar așa fac de fiecare dată, e ca un tic zilnic, de inimă mai ales. In fiecare zi e necesar să mă simt al producției, pentru că asta e viața mea. De aceea duminica... — Și astăzi ? — Avem vinuri de pregătit, vreau să mai verific o dată procesul tehnologic al tuturor operațiilor de stabilizare a vinurilor. Acum, două partide de pregătiri vărsate, deserizate vinuri pentru R.D.G. Mai avem încă una de mult suprasulcitat pentru R.F.G. La noi producția înseamnă neapărat calitate, totul este pentru export, de aceea sînt aici, nu numai eu... Da, inginerul Darie nu este singurul aliat în această zi de duminică la întreprindere. La garaj, îl intîlnisem pe inginerul șef Grigoriu. Lingă ei, oamenii, șoferii. Aici, în acest perimetru al vinurilor, alți oameni supraveghind operațiile, oameni asigurînd un schimb al producției. Pentru ei, duminica este o zi ca oricare alta, interesant famine numai acest „puls“ al mașinilor, al instalațiilor care dimensionează într-un fel, un Întreg proces tehnologic. Intr-o parte a pivniței se desenează silueta lui Stan Petrache. Dincolo, lângă pasteurizator se află Nicolae Iacob. Amindoi sunt ajutori preparatori de vinuri. Peste distanță, peste acest alb imaculat al marmorei care acoperă jumătate pereții, le urmăresc mișcările. Aceleași în fiecare zi, ca un ritual specific, nespectaculos. Inginerul Darie a fost chemat la telefon. Peste cîteva clipe dă o indicație pivnicerului Grigore Mangu. Ca într-o zi plină de producție. — Sunt de șase ani aici, m-am obișnuit cu toți oamenii, m-am obișnuit cu lucrurile. Vedeți, noi obișnuit spunem producție, evidența ei stă in scripte, dar toată munca noastră se consumă între efortul de a organiza și urmări Întreg procesul de producție a vinurilor, de la stabilizare pînă la livrarea lor. Ziua, noaptea, preluarea vinurilor, tratarea lor in secția de condiționaretratare, se continuă de fapt procesul de stabilizare fizico-chimică, biologică și apoi se îmbuteliază. Dar, de fiecare dată, cu fiecare operație se urmărește numai calitatea indispensabilă pentru export... A intrat in încăpere Mihai Tăbăcaru, tehnicianul de serviciu al acestei secții de condiționaretratate. Va sta aici toată ziua, va urmări și va răspunde de același proces de stabilizare și condiționare a vinurilor. Primiri, expedieri... muncește de 6 ani. Așa de cînd a venit la această întreprindere. — Și duminica... — M-am obișnuit, e o zi ca oricare alta. Principalul este ca totul să fie în ordine... Da, principalul este ca totul să fie în ordine. Trec pe lângă oameni, ne salutăm. Dincolo, la crama de 1 000 de vagoane, alți oameni asigură serviciul. Inginerul Darie, cel care ne conduce spre ieșire trebuie, totuși, să mai rămină în întreprindere. — Cîteva minute, știți, vreau să mai stau cu oamenii. Dar, cine știe cine vor fi aceste minute ? Ii observ lirele de păr alb. Suude. „Nu, nu vă uitați, așa e părul meu..." și ochii aceia, ca de adolescent, deodată, intră într-o altfel de lumină, densă. Afară, este o picătură de ploaie, dar nu știu cum, este lumină, multă lumină în jur și verdele copacilor intrind în suflet. Și mai ales cred că oamenii cu care vorbim uneori, oamenii pe care îi cunoaștem din întîmplări de viață deosebite sau oene, cari se subliniază pe lingă-cuvinte, peângă emoția lor și ce e mai adevarat transpare ca o bucurie a tuturor, frumoasă. Și, mai ales, cred că duminica oamenii cred într-o floarei Ion PAMAIT 1 1 ! FILE ! ! DIN ISTORIA I SEMICENTENARA ! I ! A GLORIOSULUI ! 1 NOSTRU PARTID S Pe șantierul Fabricii de produse ceramice din Odobești MULȚUMIRE ȘI RECUNOȘTINȚA FIERBINTE PARTIDULUI Recenta hotărâre a Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R. cu privire la unele măsuri de îmbunătățire a condițiilor de viață a membrilor cooperativelor agricole de producție, a stîrnit un viu interes și o mare satisfacție și în rîndul cooperatorilor din Ciorăști. — Este o nouă dovadă a grijii cu care ne înconjoară partidul, a ținut să sublinieze Ion Coman, președintele acestei unități. Rezolvarea unor probleme sociale ale membrilor cooperatori și familiilor lor va duce nemijlocit la o participare și mai activă la obținerea unor recolte sporite, la creșterea nivelului de trai al țărănimii cooperatiste. După cum se știe, cu începere de la 1 iulie a.c., membrii cooperativelor agricole de producție care participă efectiv la muncă, cât și cooperatorii pensionari, precum și membrii de familie ai acestora, se vor bucura în mod gratuit de întreținere, medicamente și materiale sanitare pe timpul internării în spital cit și in tratamentul ambulatoriu. — V-am ruga să ne dați cîteva exemple de cooperatori care vor beneficia de aceste avantaje. — Am să încep cu Neculai Ionică. Este un om harnic, cu multă dragoste de muncă, ce face în fiecare an între 380—400 norme convenționale. O afecțiune ivită în ultimul timp i-a diminuat forțele. Acum, însă, are toate condițiile să-și refacă sănătatea. Sau moș Ion Radu. Are 80 de ani, e pensionar și a lucrat efectiv pînă acum doi ani în cadrul unității. Il supără acum reumatismul. Se va face bine în cadrul tratamentului ce-i va fi aplicat într-o stațiune balneo-climaterică. — Referitor la biletele de tratament în aceste stațiuni, hotărîrea prevede că 70 la sută din costul acestora să fie suportat de Casa de pensii a C.A.P., iar 30 la sută de beneficiar. Dar, se stipulează in continuare că in cazul cind unitățile dispun de fonduri proprii, ele pot acoperi integral, cu aprobarea adunării generale, această cotă de 30 la sută. — Anul trecut, noi am depus în contul Casei de pensii a C.A.P. suma de 734 000 lei. In acest an, această sumă va ajunge la circa 1 500 000 lei, putînd totodată acorda înlesniri celor cu posibilități materiale mai reduse, prin suportarea cotelor ce revin beneficiarilor de tratament medical. Și, fiindcă avem mijloace financiare proprii, ne gîndim că prin asociere cu alte unități ce fac parte din consiliul nostru intercooperatist, să construim la Soveja o casă de odihnă pentru cooperatori. Cu toate aceste măsuri, deosebit de binevenite, se adaugă concediile plătite pentru sarcină și recuzie acordate femeilor membre ale C.A.P., participante active la muncă, cît și ajutorul lunar pentru fiecare copil în vîrstă de pînă la 16 ani împliniți. Aș vrea să arăt că imediat după apariția hotărîrii, Marița și Darie Stanciu, Maria și Ion Necula, Manda și Cornel Tudorache, Maria și Costel Grigore, familii ce au fiecare cîte 4 copii și realizează circa 450 norme convenționale pe an, au ținut să-și exprime mulțumirea și recunoștința fierbinte față de aceste măsuri luate de partidul nostru, angajîndu-se să fie exemple în muncă, să nu precupețească nici un efort în obținerea unor producții mari, să lupte pentru întărirea economică a unității din care fac parte. Convorbire consemnată de Emil GONCIU Incursiune prin magazinele cu produse de artizanat SUVENIR DIN VRANCEA, CU SPECIFIC... BĂNĂȚEAN! — Aș dori o piesă de artizanat cu specific local. — Cum ce-ați prefera ? — Eu știu : poate o căsuță din partea Sovejei, sau una cu pridvor și stîlpi sculptați, o carpetă, o aplice... — N-avem căsuțe, nici carpete. Poftiți totuși, o ploscă. — Vai, dar asta nici pe departe nu-i vrincenească ! Poate-avețî cumva o țărancă torcînd, un ciobănaș ca-n baladă... — Avem bătrînică torcind, fabricată la Pădureni — Hunedoara. Cu despre ciobănaș, acesta ne-a parvenit de la Sibiu. — încolo ? — încolo, ceea ce se vede. Și vînzătoarea magazinului „Arta populară“ din Focșani, Elena Usturoi, continua să ofere clientului,, cu care purtase dialogul de mai sus, o serie de obiecte artizanale: împletituri de Tulcea, fete din Muscel, aplice de Constanța. Dar cu toată amabilitatea ei, vînzătoarea nu reuși — nici n-avea cu ce — să ofere cumpărătorului un suvenir vrîncenesc. In județul Vrancea funcționează 7 asemenea unități care prezintă și desfac produse de artizanat și artă populară. La Focșani, la Adjud, la Panciu și Odobești plus cîteva tonete amplasate la Mausoleul Mărășești, la Soveja și Golești, adică pe traseele de largă circulație turistică. Ajuns intr-un astfel de magazin, prima observație a cumpărătorului este următoarea : atît vitrinele cit și rafturile gem, pur și simplu, de marfă. Incepînd cu covoarele persane (al căror colorit și model cam lasă de dorit) și cele cu motive naționale românești, continuînd cu costumele naționale și ștergarele, și sfîrșind cu o gamă largă de bibelouri, toate acestea au darul de a ispiti, de-al atrage pe client. Dar iată că satisfacția inițială este umbrită imediat ce încerci să cauți obiectul dorit. De ce ? Pentru că, pe de o parte, marea majoritate a produselor nu-s fabricate pe meleagurile noastre și deci Emil STANCIU (Continuare în pag. a II-a) DEȘEURILE — sursă importantă pentru asigurarea bazei de materii prime Reintroducerea în circuitul economic a deșeurilor pe calea achizițiilor și colectării acestora din întreprinderi de la populație, reprezintă o cale deoși sebit de eficientă in vederea asigurării bazei de materii prime pentru industrie. Deșeurile de hîrtie, de exemplu, datorită conținutului lor ridicat în celuloză, constituie o materie primă valoroasă pentru fabricarea cartoanelor, a macaralelor, a hirtiei și altor produse, constituind, în același timp, un bun înlocuitor al lemnului, care a devenit în ultimul timp, pe măsura dezvoltării industriei celulozei, un produs deficitar pe plan mondial. In industria producției de celuloză, o tonă de deșeuri de hîrtie, înlocuiește 2,6 mc de lemn. In țări cu o industrie avansată, materiile prime consumate în procesul de producție sunt asigurate într-o proporție însemnată prin recuperări, pe calea achizițiilor, de deșeuri. In Finlanda, de exemplu, se recuperează peste 25 la sută din cantitatea de hîrtie consumată într-un an, în Austria, peste 24 la sută, în Danemarca și Italia, peste 21 la sută. Datorită faptului că în țara noastră industria producătoare de bunuri de larg consum, industria locală și industria cooperatistă utilizează încă într-o proporție insuficientă materiile prime provenite din deșeuri, conducerea partidului a elaborat, la nivel central, măsuri care au condus la transformarea acțiunii de colectare a deșeurilor de fier, hîrtie, textile, cauciuc, sticle, cip Grigore BIRLA (Continuare în pag. a II-a) La Martinești A început popularea complexului zootehnic Complexul pentru îngrășarea porcilor de la Mărtinești, unul din marile obiective zootehnice ale județului nostru, a fost dat parțial în folosință. Cele 640 de scrofite aduse recent în unitate ocupă peste 50 la sută din capacitatea halelor de reproducție, urmînd ca pînă la sfîrșitul trimestrului II acțiunea de populare cu această categorie de animale să fie terminată. Aprecieri privind in luna mai Circulația generală a atmosferei din cursul lunilor martie și aprilie indică, pentru a doua jumătate a primăverii și cursul verii, un regim atmosferic deosebit de ploios atît pentru luna mai cît și pentru luna iunie. Aceste ploi destul de abundente, vor continua și în iulie, precum și în multe zile din prima și a treia decadă din luna august. Abia in septembrie și octombrie, ținuturile noastre vor intra într-o circulație atmosferică deficitară din punct de vedere pluviometric. Acest aspect climatic uscat va fi mai accentuat și mai general abia în octombrie. In luna mai, țara noastră se va afla situată între două zone foarte ploioase : bazinul central al Mării Mediterane și nordul Mării Negre. Vor cădea de asemenea ploi mari în Franța, Anglia și partea de sud-vest a Peninsulei Scandinave, însă cele mai mari se vor înregistra în India și regiunile limitrofe Golfului Mexic, inclusiv în Marea Caraibilor. Deasupra teritoriului nostru se vor înregistra, în cursul lunii mai, circa 18 zile cu ploaie. Aceste ploi vor cădea atît liniștit, cît mai ales sub formă de averse însoțite de numeroase descărcări electrice. Ele vor fi însoțite de frecvente căderi de grindină, care se vor înregistra atît în N.TOPOR (Continuare în pag. a II-a) vremea Crearea stînelor cooperatiste - o inițiativă care trebuie sprijinita De anul acesta, sfera de activitate a U.J.C.C.-ului Vrancea, de altfel și pînă acum deosebit de variată, s-a îmbogățit cu un nou sector de activitate. Este vorba de crearea stînelor cooperatiste. In dorința de a transpune în viață una din sarcinile trasate de conducerea de partid și de stat tuturor întreprinderilor și organizațiilor comerciale, aceea de a extinde și îmbunătăți continuu gama produselor alimentare oferite populației, conducerea U.J.C.C. Vrancea, după un studiu atent al condițiilor oferite de comunele județului s-a angajat ca în doi ani să-și creeze un număr de stîni suficient pentru a asigura necesarul de produse lactate, din carne și a celorlalte derivate. Și, trebuie să arătăm că încă din primul an de activitate, R. ȘERBAN (Continuare în pag. a II-a) amănuntul cotidian PUF-PUF CU NĂDUF Relatarea noastră să nu fie confundată cu o poveste pentru cei mici. E o poveste reală pentru cei mari. Dar să ne explicăm: aproape în fiecare dimineață, trenul automotor 5320 dinspre Mărășești ajunge cu o întîrziere de 3—7 minute la Focșani și pleacă cu o întîrziere de 10 minute la Gugești. Pasagerii adjudeni și cei din Mărășești care fac naveta la județ ajung târziu la program și, de aici, un șir întreg de necazuri despre care am mai vorbit și cu alte prilejuri. Și acum cauzele , garnitura automotorului formată din trei vagoane, nu e tractată de automotorul propriu-zis (care, cică, e defect de-o vreme), ci de o biată locomotivă cu aburi care, pe tot parcursul căii ferate, pufăie greu, depășind timpul destinat străbaterii distanței. Și aproape în fiecare dimineață, cei care călătoresc la servicii cu pseudo-automotorul 5320 se întreabă : „Cînd se va reglementa situația ? Cînd va circula acest tren, conform mersului stabilit S. E, 1 1