Milcovul, aprilie-iunie 1971 (Anul 4, nr. 530-607)
1971-05-04 / nr. 558
1 Pag. 2 Ql Promptitudine Intr-una din zilele trecute, un cetățean s-a accidentat , prin cădere. Starea sănătății sale reclama acordarea imediată a unui ajutor medical de specialitate. Solicitată prin telefon, mașina „Salvării“ a sosit la locul accidentului (pe strada Karl Marx din Focșani), în două minute și jumătate. Așadar, un... record în materie de operativitate, care face cinste „Salvării”. Drageuri... ne sprinceană Redăm un fragment dintr-o conversație care a avut loc cu cîteva zile în urmă între o clientă și o vînzătoare de la cofetăria „Macul Roșu“ din Focșani. — Draguri de ciocolată, vă rog.... — Din care ? — Din care aveți. — Dar pentru cine le cumpărați ? se interesează vînzătoarea. — Pentru domnul doctor S. — Dacă-i așa, nu vă putem servi. Tot ce avem este marfă veche, înțelegem și noi că vînzătoarea în cauză acordă interes clienților. Dar nu pricepem de ce numai unora. Poate ne lămurește serviciul de resort din cadrul C.C.t.P.A. Focșani. Gestiune în familie Anghelina Gelio era gestionară la un magazin al coperativei „Unirea”, din Golești. Deși uneori mai vindea mărfuri cu suprapreț, totuși, in ultima vreme, o revizie contabilă a scos la iveală lipsuri de peste 20 000 lei. Cum a fost posibil ? Prin aplicarea unui nou „sistem“. Vindeau mărfuri și rudele, ale căror „eforturi” erau întregite din cînd în cînd și de acelea ale concubinului susnumitei gestionare. Acum, Anghelina G. va plăti. Adeptul lui Bachus în trei luni, cît a funcționat ca responsabil la un magazin de desfacere a vinurilor (aparținînd de O.C.L.P.A. Focșani), Ion Paziuc s-a ales cu o lipsă de 40 000 lei. Cauza ? Respectivul, era... adeptul lui Bachus. Așa că slujba de negustor de vinuri i s-a potrivit... ca nuca în perete. Cum de n-ar fi aflat la vreme cei care l-au angajat în această funcție ? S-ar fi evitat lipsurile. Iar acum, răspunderea... Rubrică redactată de Mircea LAZAR Cunoscînd că locurile istorice, monumentele, casele memoriale și muzeele simbolizează particularitățile naționale și tradițiile unui popor determinate de dezvoltarea sa istorică de-a lungul veacurilor, avînd în vedere faptul că aceste obiective prețioase exercită un plus de valoare educativă asupra celor care iau cunoștință de ele, pentru a cunoaște în mod real situația valorificării acestora în rîndul tineretului școlar am realizat anchetă în rîndul elevilor de la clasa a VIII-a a Școlilor generale nr. 7 și 10. Iată întrebările testului nostru : • Ce elemente de istorie locală și națională cunoașteți ? • Cînd și cu ce ocazie le-ați cunoscut ? O primă concluzie pe care am desprins-o din răspunsurile la ancheta făcută este că majoritatea elevilor cunosc numeroase locală aparținînd elemente de istorie Focșaniului și celorlalte localități ale județului Vrancea, indicînd printre acestea muzee și monumente : Casa memorială Al. Vlahuță de la Dragosloveni, Casa memorială Moș Ion Roată din Cimpuri, mausoleele din Focșani, Mărășești, Mărăști și Soveja. Un alt aspect reținut din studierea răspunsurilor primite de la elevii chestionați este și acela că, majoritatea acestor obiective au fost cunoscute cu ocazia excursiilor și vizitelor organizate de școli. In acest sens, reluăm răspunsul elevei G. P., cl. a VIII-a A, Școala generală nr. 7. „In excursiile și vizitele pe care le-am făcut am văzut lucruri de neuitat : muzeele din Focșani, casele memoriale din județ, Mărășești, Mărăști și Soveja, mănăstirile din Moldova, casele memoriale de la Humulești și Ipotești ale celor doi mari clasici ai literaturii române i Creangă și Eminescu, muzee, precum și importante obiective social-culturale din Capitală“. Elevul M. P. din cl. a VIII-a B, aceeași școală : „In excursiile și vizitele organizate de școală, am avut ocazia ca împreună cu colegii mei, să colectez materiale pentru colțul muzeistic al școlii , materiale de construcție din epoca veche, elemente de numismatică, etichete ale produselor industriei vrîncene“. Din dialogul purtat cu elevii, cit și cu profesorul Aurelian Axente am reținut faptul că secția „Formarea statului național român, Unirea Moldovei cu Țara Românească“, cît și lecția de recapitulare „Orînduirea sclavagistă pe teritoriul patriei noastre» ținute la Muzeul de istorie din Focșani, au avut mai multă eficiență atît sub aspect educativ, cit și instructiv — elevii venind în contact direct cu exponatele respective. Un ecou semnificativ l-a produs în sufletul elevilor și excursia făcută în Bulgaria. Legătură cu această interesantă cursie unul din elevi (cl. a VIII-a A) sublinia printre altele : „In excursia din Bulgaria am vizitat orașele Russe, Plevna și Grivița. M-a impresionat în mod deosebit muzeul și mausoleul de la Grivița, acest lăcaș al jertfei și eroismului străbunilor noștri în lupta dreaptă împotriva cotropitorilor“. Rod al activității elevilor, sub conducerea profesorului de istorie, în școală a fost amenajat un colț muzeistic cuprinzind materiale de construcție din epoca veche, elemente de numismatică, colecție de etichete ale produselor industriei vrîncene, exponate care sporesc eficiența lecțiilor de istorie. La Școala generală nr. 10, ancheta noastră a reținut faptul că elementele de istorie locală și națională au devenit atribute indispensabile ale activității instructiv-educative. Elevii C. M. și M. C. arătau că în colaborare cu colegii lor, cu ocazia excursiilor și vizitelor organizate de școală, au reușit să cunoască cele mai semnificative obiective social-culturale din cuprinsul județului și al țării și să colecționeze diferite materiale pentru muzeul școlii, amenajat în stil vrîncenesc, care conține obiecte de uz casnic, cusături vrîncene, costume ale portului local, fragmente de ceramică veche, o interesantă colecție numismatică și diferite obiecte lucrate din os și lemn. Desigur că această formă de activitate a intrat demult în stilul de muncă al unei largi categorii de cadre didactice, datorită faptului că s-a înțeles că, în munca de educație, elementele de istorie locală și națională au o valoare de neînlocuit. Sarcinile complexe care urmează a fi rezolvate pe linia dezvoltării multilaterale și armonioase a tinerei generații, impun ca pe viitor, mai mult ca oricînd, să dăm o și mai mare amploare acestor forme de activitate care amplifică eficiența muncii noastre educative în rîndul tineretului școlar. Petru CANTEMIR tente e istoric locală într-un context ait elevilor DEȘEURILE (Urmare din pag. Z)duri de sticlă, oase de animale ș.a. într-o acțiune de masă. Pe aceeași linie s-au înscris și hotărârile elaborate în octombrie 1970 de Consiliul de Miniștri, care, prin îmbunătățirile care le-au adus condițiilor de colectare, preluare și prețurile practicate, au stimulat cointeresarea populației pentru valorificarea deșeurilor de hîrtie și zdrențe din gospodăriile particulare. Sigur, măsurile respective au mobilizat și organizațiile de masă, consiliile populare, comitetele de direcție din întreprinderile industriei județului nostru, care au inițiat acțiuni concrete pentru intensificarea colectărilor achizițiilor de deșeuri, pentru valoridificarea acestora. Bilanțul acțiunilor întreprinse scoate în evidență faptul că în anul 1970, pe această cale, s-au asigurat peste 4 300 tone fier vechi și fontă, depășindu-se planul cu 1150 tone, 183 tone deșeuri neferoase, cu 64 tone mai mult față de plan, peste 582 tone hîrtie, 367 tone zdrențe, 159 tone oase animale și numeroase alte deșeuri. Continuîndu-se pe aceeași linie și în trimestrul I 1971, planul de achiziții și colectări deșeuri, se depășește substanțial. Se cuvine să evidențiem cîteva din acțiunile bune, inițiate în anul 1970 de unele organizații de masă, consilii populare sau conduceri ale întreprinerilor, pentru a se cunoaște și generaliza și în alte localități sau întreprinderi din județ în vederea permanentizării lor și a se crea, în acest fel, o bază sigură pentru îmbunătățirea activității de achiziții-colectări, de valorificare superioară a deșeurilor. Pornind de la pierderile pe care le aduce economiei naționale utilizarea drept combustibil la termocentrală a unor cantități însemnate de furnire de nuc și alte esențe subdimensionate, comitetul de direcție al Complexului de prelucrare a lemnului Gugești a inițiat măsura de triere a deșeurilor respective, recuperînd în acest fel cantitatea de 5 000 mp furnire ce a fost livrată producătorilor de mobilă, obiecte de artizanat și pentru alte scopuri. Pe această linie se înscrie, cu rezultate pozitive, inițiativa Întreprinderii de industrie locală Focșani, care a elaborat un prototip de bucătărie furniruită cu materialul respectiv cooperației meșteșugărești, și inițiativa care execută deja obiecte de artizanat. De asemenea, furnirul, la Fabrica de mobilă din cadrul C.E.I.b. Focșani, se livrează neștanțat, conform statului, pentru a se crea posibilitatea folosirii acestuia în funcție de piesele ce trebuie furniruite. Pentru achiziționarea unor cantități mai mari de deșeuri de hîrtie, zdrențe, fier etc., consiliile populare ale municipiului Focșani, orașului Mărășești și din unele comune a fixat centre de colectare, au plantat indicatoare, au afișat prețurile oferite, La rîndul lor, unele organizații U.T.C. și de pionieri, au constituit brigăzi permanente, au organizat colective cu salariații și delegații cooperativei de consum, D.C.A. și I.C.M. pentru depistarea și preluarea cantităților de deșeuri existente în întreprinderi sau în gospodăriile populației. , Considerăm destul de edificatoare exemplele date, pentru ca comitetele de direcție din întreprinderi să înțeleagă importanța recuperării tuturor deșeurilor, a reziduurilor rezultate din producție, iar industria locală, cooperativa meșteșugărească, alte întreprinderi prelucrătoare să-și dezvolte producția prin valorificarea acestor resurse de materii prime. De asemenea, se impune ca unitățile specializate pentru colectări și achiziții de deșeuri să-și intensifice munca în realizarea sarcinilor proprii de plan, iar organizațiile de masă și tineret să sprijine această activitate prin inițierea unor acțiuni largi, concrete și permanente in rândul membrilor săi și al populației. Secvență din centrul orașului Paneiu (Urmare din pag. I) suferă din punctul de vedere al specificului vrîncean, iar pe de altă parte, luînd piesele bucată cu bucată, nu găsești tocmai ceea ce ți-ai propus să cumperi. Se caută cu insistență vaze din lemn, bomboniere cu motive naționale, amfore, tablouri pictate, servicii de alune, butoiașe cu păhărele, servicii birou, ploști — obiecte ingenios confecționate și totodată utile. Acestea erau achiziționate mai cu seamă de la cooperativele „Arta lemnului“ și „Arta aplicată” din București. Au încercat, ce-i drept, și meșteșugarii de la „Arta manuală“ din Focșani, dar amforele au ieșit ca niște butuci, cofițele ca și cum ar fi fost lucrate cu... mistria. Ploștile le-au făcut inutilizabile, iar fluierașele, la un preț piperat, 101 lei. Drept consecință, obiectele care se caută cu insistență nu se găsesc. Iar cele care se găsesc nu corespund gustului clientului și sunt exagerat de scumpe. Situația aceasta este specifică întregii rețele menționate mai sus. De unde se vede că O.C.M.A.D. Vrancea — unitate cu deplină competență de aprovizionare — nu sondează piața, nu este receptivă la gusturile cumpărătorilor. Am încercat să aflăm explicații pentru existența acestor anomalii. Am avut convorbiri cu mai mulți salariați din rețeaua comercială meșteșugărească. Dar camn făcut, toți acești factori, începînd cu șeful serviciului de aprovizionare, pînă la ultimul vînzător, se abțineau să dea explicații : „Nu vă supărați discutați cu tovarășul director. Nouă ni s-a interzis de a da relații despre mersul treburilor". Și pentru că directorul, Iuliu Simioancă, lipsea pentru mai multă vreme din localitate, am găsit nimerit să ne continuăm ancheta... (Din cele constatate reiese cu prisosință tendința acestui șef de unitate de a se ascunde după deget. Dar, cu un alt prilej, vom căuta să informăm pe cititori asupra efectelor și măsurilor acestor practici ale directorului Simioancă). E destul de penibil totuși pentru un reporter să fie nevoit să pescuiască în apele tulburi, ale lipsei curajului răspunderii. Noi am pășit pragul întreprinderii, al unor magazine, cu sincera intenție de a depista lacunele, de a veni cu sugestii de îmbunătățire și de a se lua măsuri de punere a lucrurilor la punct. Și iată ce se desprinde din ancheta noastră. In magazinele O.C.M.A.D. ar trebui să se găsească permanentele, fotele, catrințele, covoarele, carpetele, șervețelele și batistele, țesăturile cu alesături, căsuțele, cofițele, tablourile, fluierele, măștile, toate cu motive vrîncenești — deci cadourile utile și plăcute pentru turist. „Arta manuală“ nu e profilată pe obiecte de artizanat. Acolo, un om, cu scule rudimentare, lucrează două zile la un fluier sau la o căsuță. Așa stînd lucrurile, se înțelege de la sine, de ce un fluier vrîncean costă 101 lei, o ploscă neprelucrată în interior, deci inutilizabilă, costă 148 lei, în timp ce una executată mai cu gust de către cooperativa „Arta Lemnului“ București, și-n care se poate păstra lichid, costă 140 lei, un cuțit-carte confecționat la Focșani e 40 lei, în timp ce unul lucrat la Brăila e 6,80 lei. la Anul trecut, la festivalul folcloric de Năruja, toneta organizată de O.C.M.A.D. vindea un fluier cu 85 lei. Aceleași fluiere (pentru că O.C.M.A.D.-ul le achiziționase de aici) le vindeau localnicii cu 30—40 lei. Și atunci, firește, că cele de la tonetă n-aveau căutare, iar O.C.M.A.D.-ul fluieră a... pagubă! Ar fi de prisos să mai spunem că și celelalte unități pentru desfacerea produselor artizanale din județ nu pot satisface gusturile cumpărătorilor. Reiese cu claritate că una se cere, alta se aduce. O singură costă 6 lei. Dar ea nu se deosebește absolut cu nimic de cea care se vinde pe piață sau la bîlciuri, de vînzători ocazionali cu un leu, sau dacă te mai tocmești o iei și cu 50 de bani. Din cele spuse pînă acum se desprinde concluzia că sistemul de achiziționare și aprovizionare funcționează defectuos, conducerea O.C.M.A.D. dovedind comoditate lipsă de receptivitate față de gusturile cumpărătorilor. Eram de față la magazinul specializat „Arta populară“ din Focșani cînd un cumpărător a întrebat : — Se poate să nu aveți măști de vinzare ? Iar vînzătoarea l-a lămurit repede ! — Intr-un an ne-a sosit doar una Singură. Și cînd te gîndești că moș Pavel Terțiu de la Nereju, neîntrecutul creator de măști, sau nărujeanul Ion Lăduncă, cel care confecționează anual sute de fluiere, care de care mai pitorești, sînt oricînd gata de a oferi produsele lor magazinelor cu specific ! Dar pînă atunci, cumpărăm ceea ce ni se oferă: carpete lucrate la Cooperativa „Arta populară” din Iași, fețe de masă lucrate la „Arta casnică“ din Breaza, păpuși lucrate la Banat și multe altele. Asemenea suveniruri din alte ținuturi ale țării sînt aduse cu toptanul la Focșani, în timp ce bogăția artizanală și de port popular din Vrancea e „ferită“ de turiști! Am desprins cîteva frînturi din micro-monografia județului nostru, recent apărută. „Elementele etnografice (arhitectură, port, ocupații, unelte) și cele folclorice (balade, datini etc.) specifice zonei Vrîncene, constituie valori ale creației omului și ale naturii, demne de a fi cunoscute”. Toate acestea se pot transpune cu migală și simț artistic pe obiectele artizanale. Dar, undeva, angrenajul nu funcționează corespunzător. Iată de ce credem că U.J.C.M. va analiza această situație și va lua măsurile care se impun. SUVENIR DIN VRANCEA à Aprecieri privind vremea în luna mai (Urmare din pag. I) zona dealurilor cît și în Cîmpia Dunării. Din cauza carterului lor de averse, ploile nu vor dia cantități de apă uniform distribuite pe întreg teritoriul. In medie, pe țară, cantitățile respective vor fi mai mari decît cele normale lunii mai, dar vor varia de la o regiune la alta, oscilînd intre 30 și 180 litri de apă pe metru patrat. Cantitățile cele mai mici se vor înregistra pe unele suprafețe din Dobrogea și Moldova, iar cele mai mari în Cîmpia Dunării și mai ales în zona dealurilor din sudul țării. Cele mai numeroase ploi vor cădea în primele două decade ale lunii. Este de așteptat ca fronturile cu cele mai bogate ploi să treacă între 2 și 6, precum și între 12 și 19 mai. In decada a treia a lunii, ploile vor fi mai slabe și mai rare, avînd mai mult un caracter local. Și în această decadă vor fi cîteva fronturi de ploi cu extindere mai mare, acestea fiind probabile în jurul datelor de 22, 25, 26 și 29 mai. Din punct de vedere termic, luna mai va fi mai puțin călduroasă decît normal. Cele mai scăzute temperaturi în comparație cu cele obișnuite, se vor produce în primele 21 de zile. Abia după această dată temperaturile vor intra în regim normal. Zile călduroase, cu temperaturi maxime de 30 de grade aproape că nu se vor înregistra în primele două decade ale lunii. Numai după 23 mai se vor semnala vreo cîteva zile foarte călduroase în Bărăgan. In nordul extrem al țării și îndeosebi în Maramureș, nopțile vor fi răcoroase și în multe dimineți se vor produce brume locale. Cele mai reci nopți vor fi, în această parte a țării, între 18 și 23 mai. Deși frecvența zonelor ciclonice, care vor afecta regiunile noastre, va fi mare, totuși vînturile nu vor fi puternice. Intensificări regionale ale vintului se vor produce cu ocazia averselor. Sînt de așteptat astfel de intensificări între 2-5, 8-9, 14-15, 18-19, 21-22 și 26-27 mai. In rezumat, luna mai de anul acesta va fi mai ploioasă și mai răcoroasă ; în primele 22 de zile vremea va fi mai umedă și cu ploi mai dese, apoi va fi caldă și mai frumoasă , unele din ploi vor lua caracter torențial și vor da cantități mari de apă pe multe suprafețe din zona de deal și de munte, pricinuind viituri de ape pe rîurile de munte și pe cele din jumătatea de sud a țării. O altă caracteristică a lunii va fi producerea unor frecvente căderi de grindină. Umiditatea mai mare, înnorările mai accentuate, temperaturile mai scăzute și evaporația mai redusă vor face ca solul și vegetația să profite mai mult de apa dată de ploile ce vor cădea in această lună și să nu se simtă efectul deficitului de umezeală din sol. (Din „Agricultura“ nr. 17, miercuri 28 aprilie 1971) tv MEMENTO MEMENTO MEMENTO MEMENTO • MEMENTO MARTI 4 MAI 10.00-11.00 Teleșcoală. 1imba română, clasa a VIII-a Probleme de gramatică. Fizică, clasa a VIII-ai Fenomenul de inducție electromagnetică. 18.00 Deschiderea emisiunii. Ateneu. Emisiune de actualitate muzicală. Viața și perspectivele muzicii românești. 18.30 „Ex-Terra ’71”. 19.00 Reflector. 19.15 Publicitate. 19.20 1001 de seri. 19.30 Telejurnalul de seară. 20.00 50 de ani în 50 de evocări. 20.25 Moment poetic. 20.35 In această țară, comuniștii (IV). 21.25 Seară de teatru. Telerecital — Elvira Godeanu. 22.30 Telejurnalul de noapte. 22.40 BOXI Campionatele naționale individuale (sferturi de finală), înregistrare de la Patinoarul „23 August“. MIERCURI 5 MAI 18.00 Deschiderea emisiunii. Economie, știință, conducere. Sistemul național de informatică și conducere. 18.20 „E pentru că pe lume, partidul s-a născut“. Spectacol muzical-coregrafic realizat de Consiliul municipal București al Organizației Pionierilor. 19.10 Tragerea Pronoexpres. 19.20 1 001 de seri. 19.30 Telejurnalul de seară. 20.00 50 de ani in 50 de evocări. 20.25 Moment poetic. 20.35 In această țară, comuniștii (V). 21.25 Telecinemateca i „Gropițe“ Shirley Temple, Frank Morgan. cu 22.55 Telejurnalul de noapte. radio MARTI 4 MAI PROGRAMUL I 6.00 De la 6 13 9.30. 7.00 Radiojurnal. Buletin meteo Sport. 9.00 Buletin de știri. 9.30 Atlas cultural. 10.00 Buletin de știri. 10.05 Muzică populară din Moldova 10.30 România contemporană. OU.. — port la oceanul aerian. 11.00 Buletin de știri. 11.15 Revista economică. 12.00 București, București — muzică ușoară. 13.00 Radiojurnal. 13.27 Primăvara pe portativ — muzică ușoară. 14.35 Muzică populară. 15.00 Buletin de știri. 16.00 Radiojurnal. Buletin meteo-rutier. 16.15 Cîntecul săptăminii. 16.30 Muzică ușoară de Sile Dinicu și Ion Cristinoiu. 17.00 Transmite antena tineretului ! 18.00 Orele serii. 20.00 Tableta de seară. 20.05 Zece melodii preferate. 20.55 Știința la zi. 21.25 Consemnări. 21.30 Revista șlagărelor. 22.00 Radiojurnal. Buletin meteorologic Sport. 22.30 Cavalcada ritmurilor. 22.55 Moment poetic. 23.00 Cavalcada ritmurilor (continuare) 24.00 Buletin de știri. 0.03—6.00 Estrada nocturnă. Redacția și administrația Focșani strada M. Kogălniceanu nr. 7 telefoni 15 79. 30 33. 21 74. 20 98. i cinema MARȚI 4 MAI Cinema „UNIREA" Focșani — „Ceaikovski”. (orele 14.45—16.45—18.45— 20.45). Telefon 2104. Cinema „FLACARA“ Focșani — „Moartea filatelistului”. (orele 15.15— 17.15—19.15—21.15). Telefon 1161. Cinema „POPULAR" Adjud — „Cintecele mării”, Cinema „POPULAR" Panciu — „Căpitanul Florian”, Cinema „VICTORIA" Odobești — „De șapte ori șapte”, Cinema „LUMINA“ Mărășești — „O scrisoare pierdută”. N.R. Ziarul nu-și asumă răspunderea față de eventualele schimbări în program. Marți 4 mai 1971L itati numiiiiiiii i iiii FOTBAL DIVIZIA C Infrîngere categorică la Tecuci: A. S. M. - Automobilul 4-0 (1-0) La Tecuci, Automobilul a capotat aproape fără drept de apel (și conform așteptărilor) în fața formației locale, la un scor categoric : 4—0 (1—0). Spectatorii prezenți în tribunele stadionului municipal au putut asista la o partidă în care victoria nu putea aparține decît unei formații , A.S.M Tecuci, în acest joc cu o linie de atac incisivă, cu o orientare pe teren adecvată mizei jocului. Partenera de joc, divizionara noastră C, a evoluat fără orizont, dovedind serioase carențe în pregătirea psihologică și că trece printr-o mare criză de efectiv. La fluierul arbitrului Nicolae Cătanoiu (Buzău) s-au prezentat pe teren următoarele formații : A.S.M. Tecuci — Croitoru — Enache, Merișor, Antipa, Pralea, Cîrcel (min. 67 Bujor) Blaga, Ganea, Ghiță, Vasilache. Automobilul Focșani — Lazăr—Roșea, Oprișan, Teodoru, Nistor, Costea, Iniță, Grama, Gheorghiță, Tatohi, Rențea. începutul partidei , timid, caracterizat de o tatonare, ce înseamnă pentru focșăneni și două șuturi expediate de Tatoli, respectiv Rențea, pe spațiul porții (min. 7 și 8). In minutul 14, în urma unei greșeli a apărării focșănene, Cîrcel șutează puternic, mingea se lovește de Nistor și intră în spațiul porții apărate de Lazăr. Urmează un „presing” al atacanților localnici, pasele greșite ale mijlocașilor noștri, jocul searbăd al echipei lui Cristofor Voicu ce „operează“ atacuri sterile (cu trei vîrfuri de atac izolate într-o apărare masivă, lucidă). Localnicii contraatacă frecvent (în special prin Cîrcel). Lazăr apără bine un șut plasat expediat de Vasilache (min.' 40). Rențea demarează de cîteva ori pe extremă dar nimeni nu finalizează acțiunile sale și repriza la sfîrșit după irosirea unei ocazii de egalare a scorului. Gheorghiță trimite o pasă bună, dar nefructificată de față și Tatoli, aflați in apropierea balonului. Reluarea își derulează minutele prin cursele lui Rențea dintre care una se termină cu un balon scăpat de Croitoru, dar Grama nu intervine prompt... Dar... cei ce marchează sunt tot tecucenii : în pline „scene“ de simulacru de ofsalduri, la un corner, Lazăr sare, se dezechilibrează, și Blaga în urma unei lovituri plasate cu capul majorează scorul la 2—0. Este minutul 53... După 50 secunde, cade un nou gol ce este anulat de arbitru pe motiv de ofsald. Gazdele ratează cîteva ocazii rare și din minutul 64, jocul este la discreția acestora. Chiar și Rențea se „vede“ din ce in ce mai rar și în min. 66 Ghiță înscrie cu capul, după ce tușierul semnalase poziție de ofsaid. Cu toate acestea arbitrul de centru acordă golul. După un sfert de oră (min. 81), tot în urma unei faze fixe , corner, intercepție banea, lovitură cu capul și... gol, tabela de marcaj indică 4—0. Cu trei minute înainte de fluierul final, Lazăr (atent) apără o lovitură de la 11 m, după ce, un minut mai devreme Nistor salvase de pe linia porții o minge ce se îndrepta inevitabil spre plajă. Și cele 90 minute iau sfîrșit... Die ROȘIORU CRONICA SENTIMENTALA CEEA CE VEDEM DE DEPARTEIII ...Și n-am văzut nici un meci din semifinalele Cupei campionilor europeni. Televiziunea ne prezintă scuze, totdeauna se ivesc greutăți cînd este vorba să preluăm ceva mai formidabil, să vedem pe viu cum a fost la Atena, magnifica victorie a lui Panathinaikos asupra iugoslavilor. In schimb, ni s-a oferit „in compensație“, chipurile, joaca de la Dresda, unde echipa mare a R.D.G.-ului a făcut un simplu antrenament cu o formație oarecare din Italia, „unsă" peste noapte cu titulatură olimpică Este pentru prima dată cînd văd o echipă italiană atît de fără vlagă, atît de desfînată, făr nici un nume care să vrea să joace. Unde e atît de mîmbițata tehnicitate a italienilor ? 11 inși ridiculizați de nemți și dacă italienii ar fi plecat cu 20 de goluri acasă, asta ar fi arătat diferența de joc, normală, dintre cele două echipe. Dar, nemții s-au jucat cu ocaziile, iar ceea ce am văzut noi numai spectacol fotbalistic n-a fost. O echipă obosită au prezentat italienii și în finala mondială din Mexic, dar acolo Mazzola, Fachetti et comp. făcuseră dovada marelui lor talent în acea memorabilă partidă cu echipa A.F. a Germaniei. Pentru asta au fost scuzați. Acum însă... ...Finala Cupei campionilor europeni are anul acesta o protagonistă căreia nu i-a acordat nimeni o șansă î Panathinaikos. Și totuși, acest mare fotbalist care a fost Pușkaș, a crezut, a visat în clipa aceasta. Echipa greacă n-a impresionat niciodată, a fost învinsă și de echipele noastre de club. Acum însă, cu Pușkaș la conducerea tehnică, grecii au arătat că performanța poate fi la îndemîna oricui, dar care crede în steaua victoriei, care înțelege aceasta. După acel normal 1—4 de la Belgrad, ei reușesc un formidabil 3—0, calificîndu-se grație acelui gol dublu din deplasare. Și totuși, ce minune s-a putut întimpla ? Numai lipsa lui Geaki din echipa belgrădeană ? Ori poate gindui la atît de multele recompense ce le-au fost promise, i-au stimulat pe jucătorii greci ? Oricum, invitarea în caz de victorie a tuturor jucătorilor in vila cântăreței de cabaret Zozo Lapuntzaki, voiajul la Capri cu actrița Ana Fonsou, sărutarea promisă de cea mai sexy actriță a Greciei, Zoe Laskari ca și multe altele, au avut, totuși, darul de a-i ambiționa și stimula pe greci. Ar fi fost insă interesant de văzut acel meci. Dar, șeful secției sport de la TV s-a scuzat. De cind a început să scrie, mai bine spus de cind susține o rubrică de comentariu sportiv în revista „Săptămîna“, găsește cu cale că e mai nimerit să facă aprologia lui Angelo Niculescu. Și să-i scuze înfrîngerile. Noroc că după meciul naționalei noastre cu Hertha, a urmat amicalul cu iugoslavii. Deci, vorba domniei sale, una caldă, alta rece. Dacă ar fi să-i dăm însă dreptate, ar urma ca la Bratislava să pierdem. Să vedem. Să mai așteptăm. Ar fi fost, de asemenea, interesant să fi văzut cîteva meciuri de la Balcaniada de box. Chiar dacă in Iugoslavia am trimis o garnitură oarecare, cu foarte puține nume. Dar, se vede că federația nu ține chiar atît de mult la titlurile balcanice. Oricum, pînă vom mai vedea și box, mă gîndesc cu emoție la Nino Benvenuti, la ultima lui încercare de a-și recuceri titlul mondial. Monzon, actualul deținător al centurii, nu-i oferă lui Nino decît cîteva reprize. Puțin. Mult prea puțin pentru cartea de vizită a italianului. Oricum însă, voi fi cu inima alături de Benvenuti. Dintre toți marii boxeri, el și Clay au ajuns lângă artă. Ceea ce nu este deloc puțin. P. I. Crearea stinelor cooperatiste (Urmare din pag. 1) realizările în acest sector sunt cit se poate de meritorii. Pentru anul în curs, a fost planificată înființarea unui număr de zece stîni cu aproximativ 1 700 de oi, de la care să se obțină primele cantități de carne de miel și produse lactate. Printr-o preocupare susținută, sectorul de contractări și achiziții a organizat numai în primul trimestru al anului în curs 13 stîni pe lingă cele mai puternice cooperative de consum, insumînd un total de peste 2 500 oi productive. Primele cantități de produse, peste 1 700 miei, 17 500 kilograme de caș, aproximativ 1 400 pielicele de miel și 5 200 kilograme de lună au și fost livrate pieței prin unitățile de desfacere ale cooperației Tovarășul Ion Grigoraș, șeful biroului de achiziții al U.J.C.C.-ului ne spunea că în realizarea acestor stîni au primit un Însemnat sprijin din partea organelor locale din localitățile respective, din rîndul cărora merită menționate cele din Adjud, Mărășești, Vulturu, Tulnici și Năruja. Există însă și antiteza acestei preocupări — ne-a spus în continuare interlocutorul nostru — materializată în totala indiferență față de inițiativa noastră. Așa, spre exemplu, consiliile populare comunale Vintileasca, Jitia și Vrîncioaia, nu numai că nu ne-au sprijinit în obținerea izlazurilor și a terenurilor necesare constituirii saivanelor, dar au căutat să ne argumenteze că în comunele respective nu există posibilități pentru înființarea stitelor cooperatiste, deși, evident, aceste afirmații sînt inexacte. Nouă ni se pare cel puțin de neînțeles atitudinea consiliilor populare mai sus menționate, asta cu atît mai mult cu cit crearea unor puternice ștîri cooperatiste ar îmbunătăți, în primul rînd, aprovizionarea magazinelor cooperației de consum din comunele respective. De aceea, socotim că o revizuire neîntîrziată a atitudinii față de inițiativa U.J.C.C.-ului se impune CÜ acuitate. Numai în felul acesta, se va reuși ca într-o perioadă de timp relativ scurtă, cooperativele de consum din județ, să posede o rețea de aproximativ 25 de Stîni cu un efectiv de 6 000 de oi de rasă, reușind să asigure satisfacerea cerințelor populației în ceea ce privește produsele lactate, carnea și celelalte derivate, contribuind la o cet mai bună aprovizionare a unităților de desfacere din orașele și comunele servite de cooperația de consum. r TIPARUL I întreprinderea poligrafică Bacău i V