Milcovul, aprilie-iunie 1971 (Anul 4, nr. 530-607)

1971-05-04 / nr. 558

1 Pag. 2 Q­l Promptitudine Intr-una din zilele trecu­te, un cetățean s-a acci­dentat , prin cădere. Starea să­nătății sale reclama acordarea imediată a unui ajutor medical de specialitate. Solicitată prin telefon, mașina „Salvării“ a so­sit la locul accidentului (pe stra­da Karl Marx din Focșani), în două minute și jumătate. Așa­dar, un... record în materie de operativitate, care face cinste „Salvării”. Drageuri... ne sprinceană Redăm un fragment dintr-o conversație care a avut loc cu cîteva zile în urmă între o cli­entă și o vînzătoare de la cofe­tăria „Macul Roșu“ din Focșani. — Drag­uri de ciocolată, vă rog.... — Din care ? — Din care aveți. — Dar pentru cine le cumpă­rați ? se interesează vînzătoa­­rea. — Pentru domnul doctor S. — Dacă-i așa, nu vă putem servi. Tot ce avem este marfă veche, înțelegem și noi că vînzătoa­­rea în cauză acordă interes cli­enților. Dar nu pricepem de ce numai unora. Poate ne lămureș­te serviciul de resort din cadrul C.C.t.P.A. Focșani. Gestiune în familie Anghelina Gelio era gestiona­ră la un magazin al coperativei „Unirea”, din Golești. Deși une­ori mai vindea mărfuri cu su­­prapreț, totuși, in ultima vreme, o revizie contabilă a scos la i­­veală lipsuri de peste 20 000 lei. Cum a fost posibil ? Prin apli­carea unui nou „sistem“. Vin­deau mărfuri și rudele, ale că­ror „eforturi” erau întregite din cînd în cînd și de acelea ale concubinului susnumitei gestio­nare. Acum, Anghelina G. va plăti. Adeptul lui Bachus în trei luni, cît a funcționat ca responsabil la un magazin de desfacere a vinurilor (aparținînd de O.C.L.P.A. Focșani), Ion Pa­­ziuc s-a ales cu o lipsă de 40 000 lei. Cauza ? Respectivul, era... adeptul lui Bachus. Așa că sluj­ba de negustor de vinuri i s-a potrivit... ca nuca în perete. Cum de n-ar fi aflat la vre­me cei care l-au angajat în a­­ceastă funcție ? S-ar fi evitat lipsurile. Iar acum, răspunde­rea... Rubrică redactată de Mircea LAZAR Cunoscînd că locurile istorice, mo­numentele, casele memoriale și mu­zeele simbolizează particularitățile na­ționale și tradițiile unui popor deter­minate de dezvoltarea sa istorică de-a lungul veacurilor, avînd în vedere faptul că aceste obiective prețioase e­­xercită un plus de valoare educativă a­­supra celor care iau cunoștință de ele, pentru a cunoaște în mod real situația valorificării acestora în­ rîn­­dul tineretului școlar am realizat anchetă în rîndul elevilor de la clasa­­ a VIII-a a Școlilor generale nr. 7 și 10. Iată întrebările testului nostru : • Ce elemente de istorie locală și națională cunoașteți ? • Cînd și cu ce ocazie le-ați cunos­cut ? O primă concluzie pe care am des­prins-o din răspunsurile la ancheta fă­cută este că majoritatea elevilor cu­­nosc numeroase locală aparținînd elemente de istorie Focșaniului și ce­lorlalte localități ale județului Vran­­cea, indicînd printre acestea muzee și monumente : Casa memorială Al. Vla­­huță de la Dragosloveni, Casa memo­rială Moș Ion Roată din Cimpuri, mau­­soleele din Focșani, Mărășești, Mă­­răști și Soveja. Un alt aspect reținut din studierea răspunsurilor primite de la elevii ches­tionați este și acela că, majoritatea a­­cestor obiective au fost cunoscute cu ocazia excursiilor și vizitelor organi­zate de școli. In acest sens, reluăm răspunsul elevei G. P., cl. a VIII-a A, Școala generală nr. 7. „In excursiile și vizitele pe care le-am făcut am vă­zut lucruri de neuitat : muzeele din Focșani, casele memoriale din județ, Mărășești, Mărăști și Soveja, mănăs­tirile din Moldova, casele memoriale de la Humulești și Ipotești ale celor doi mari clasici ai literaturii române i Creangă și Eminescu, muzee, precum și importante obiective social-culturale din Capitală“. Elevul M. P. din cl. a VIII-a B, a­­ceeași școală : „In excursiile și vizitele organizate de școală, am avut ocazia ca împreună cu colegii mei, să colec­tez materiale pentru colțul muzeistic al școlii , materiale de construcție din epoca veche, elemente de numismati­că, etichete ale produselor industriei vrîncene“. Din dialogul purtat cu elevii, cit și cu profesorul Aurelian Axente am re­ținut faptul că secția „Formarea sta­tului național român, Unirea Moldo­­vei cu Țara Românească“, cît și lecția de recapitulare „Orînduirea sclava­gistă pe teritoriul patriei noastre» ți­nute la Muzeul de istorie din Focșani, au avut mai multă eficiență atît sub aspect educativ, cit și instructiv — elevii venind în contact direct cu ex­ponatele respective. Un ecou semnifi­cativ l-a produs în sufletul elevilor și excursia făcută în Bulgaria. Le­gătură cu această interesantă cursie unul din elevi (cl. a VIII-a A) sublinia printre altele : „In excursia din Bulgaria am vizitat orașele Russe, Plevna și Grivița. M-a impresionat în mod deosebit muzeul și mausoleul de la Grivița, acest lăcaș al jertfei și eroismului străbunilor noștri în lup­ta dreaptă împotriva cotropitorilor“. Rod al activității elevilor, sub con­ducerea profesorului de istorie, în școală a fost amenajat un colț muze­­istic cuprinzind materiale de con­strucție din epoca veche, elemente de numismatică, colecție de etichete ale produselor industriei vrîncene, expo­nate care sporesc eficiența lecțiilor de istorie. La Școala generală nr. 10, ancheta noastră a reținut faptul că elemente­le de istorie locală și națională au devenit atribute indispensabile ale ac­tivității instructiv-educative. Elevii C. M. și M. C. arătau că în colaborare cu colegii lor, cu ocazia excursiilor și vizitelor organizate de școală, au reușit să cunoască cele mai semnifi­cative obiective social-culturale din cuprinsul județului și al țării și să co­lecționeze diferite materiale pentru mu­zeul școlii, amenajat în stil vrîncenesc, care conține obiecte de uz casnic, cu­sături vrîncene, costume ale portului local, fragmente de ceramică veche, o interesantă colecție numismatică și diferite obiecte lucrate din os și lemn. Desigur că această formă de activita­te a intrat demult în stilul de muncă al unei largi categorii de cadre di­dactice, datorită faptului că s-a în­țeles că, în munca de educație, elemen­tele de istorie locală și națională au o valoare de neînlocuit. Sarcinile complexe care urmează a fi rezolvate pe linia dezvoltării mul­tilaterale și armonioase a tinerei ge­nerații, impun ca pe viitor, mai mult ca oricînd, să dăm o și mai mare am­ploare acestor forme de activitate care amplifică eficiența muncii noastre edu­cative în rîndul tineretului școlar. Petru CANTEMIR tente e istoric locală într-un context ait elevilor DEȘEURILE (Urmare din pag. Z)­duri de sticlă, oase de animale ș.a. în­­tr-o acțiune de masă. Pe aceeași linie s-au înscris și ho­tărârile elaborate în octombrie 1970 de Consiliul de Miniștri, care, prin îmbu­nătățirile care le-au adus condițiilor de colectare, preluare și prețurile practicate, au stimulat cointeresarea populației pentru valorificarea deșe­urilor de hîrtie și zdrențe din gospo­dăriile particulare. Sigur, măsurile respective au mobi­lizat și organizațiile de masă, consilii­le populare, comitetele de direcție din întreprinderile industriei județului nos­tru, care au inițiat acțiuni concrete pentru intensificarea colectărilor achizițiilor de deșeuri, pentru valori­di­ficarea acestora. Bilanțul acțiunilor în­­treprinse scoate în evidență faptul că în anul 1970, pe această cale, s-au asi­gurat peste 4 300 tone fier vechi și fon­tă, depășindu-se planul cu 1150 tone, 183 tone deșeuri neferoase, cu 64 tone mai mult față de plan, peste 582 tone hîrtie, 367 tone zdrențe, 159 tone oase animale și numeroase alte deșeuri. Continuîndu-se pe aceeași linie și în trimestrul I 1971, planul de achiziții și colectări deșeuri, se depășește substanțial. Se cuvine să evidențiem cîteva din acțiunile bune, inițiate în anul 1970 de unele organizații de masă, consilii p­opulare sau conduceri ale întreprin­­erilor, pentru a­­­ se­ cunoaște și gene­raliza și în alte localități sau între­prinderi din județ în vederea perma­nentizării lor și a se crea, în acest fel, o bază sigură pentru îmbunătățirea acti­­vității de achiziții-colectări, de valo­rificare superioară a deșeurilor. Pornind de la pierderile pe care le aduce economiei naționale utilizarea drept combustibil la termocentrală a unor cantități însemnate de furnire de nuc și alte esențe subdimensionate, comitetul de direcție al Complexului de prelucrare a lemnului Gugești a ini­țiat măsura de triere a deșeurilor res­pective, recuperînd în acest fel canti­tatea de 5 000 mp furnire ce a fost li­vrată producătorilor de mobilă, obiecte de artizanat și pentru alte scopuri. Pe această linie se înscrie, cu rezultate pozitive, inițiativa Întreprinderii de industrie locală Focșani, care a elabo­rat un prototip de bucătărie furniruită cu materialul respectiv cooperației meșteșugărești, și inițiativa care exe­cută deja obiecte de artizanat. De ase­menea, furnirul, la Fabrica de mobilă din cadrul C.E.I.b. Focșani, se livrează neștanțat, conform statului, pentru a se crea posibilitatea folosirii acestuia în funcție de piesele ce trebuie furni­ruite. Pentru achiziționarea unor cantități mai mari de deșeuri de hîrtie, zdrențe, fier etc., consiliile populare ale m­uni­­cipiului Focșani, orașului Mărășești și din unele comune a fixat centre de co­lectare, au plantat indicatoare, au a­­fișat prețurile oferite, La rîndul lor, unele organizații U.T.C. și de pionieri, au constituit brigăzi permanente, au organizat colective cu salariații și de­legații cooperativei de consum, D.C.A. și I.C.M. pentru depistarea și preluarea cantităților de deșeuri existente în în­treprinderi sau în gospodăriile popu­lației. , Considerăm destul de edificatoare exemplele date, pentru ca comitetele de direcție din întreprinderi să înțelea­gă importanța recuperării tuturor deșe­urilor, a reziduurilor rezultate din pro­ducție, iar industria locală, cooperativa meșteșugărească, alte întreprinderi prelucrătoare să-și dezvolte producția prin valorificarea acestor resurse de materii prime. De asemenea, se impu­ne ca unitățile specializate pentru co­lectări și achiziții de deșeuri să-și in­tensifice munca în realizarea sarcini­lor proprii de plan, iar organizațiile de masă și tineret să sprijine această activitate prin inițierea unor acțiuni largi, concrete și permanente in rân­­dul membrilor săi și al populației. Secvență din centrul orașului Paneiu (Urmare din pag. I) suferă din punctul de vedere al specifi­cului vrîncean, iar pe de altă parte, luînd piesele bucată cu bucată, nu gă­sești tocmai ceea ce ți-ai propus să cumperi. Se caută cu insistență vaze din lemn, bomboniere cu motive națio­nale, amfore, tablouri pictate, servicii de alune, butoiașe cu păhărele, servi­cii birou, ploști — obiecte ingenios confecționate și totodată utile. Acestea erau achiziționate mai cu seamă de la cooperativele „Arta lemnului“ și „Ar­ta aplicată” din București. Au încercat, ce-i drept, și meșteșugarii de la „Ar­ta manuală“ din Focșani, dar amfore­le au­ ieșit ca niște butuci, cofițele ca și cum ar fi fost lucrate cu... mistria. Ploștile le-au făcut inutilizabile, iar fluierașele, la un preț piperat, 101 lei. Drept consecință, obiectele care se ca­ută cu insistență nu se găsesc. Iar ce­le care se găsesc nu corespund gustu­lui clientului și sunt exagerat de scum­pe. Situația aceasta este specifică în­tregii rețele menționate mai sus. De unde se vede că O.C.M.A.D. Vrancea — unitate cu deplină competen­ță de aprovizionare — nu sondează piața, nu este receptivă la gusturile cumpărătorilor. Am încercat să aflăm explicații pen­tru existența acestor anomalii. Am avut convorbiri cu mai mulți salariați din rețeaua comercială meșteșugăreas­că. Dar ca­mn făcut, toți acești factori, începînd cu șeful serviciului de apro­vizionare, pînă la ultimul vînzător, se abțineau să dea explicații : „Nu vă su­părați­ discutați cu tovarășul director. Nouă ni s-a interzis de a da relații despre mersul treburilor". Și pentru că directorul, Iuliu Simi­­oancă, lipsea pentru mai multă vre­me din localitate, am găsit nimerit să ne continuăm ancheta... (Din cele constatate reiese cu priso­sință tendința acestui șef de unitate de a se ascunde după deget. Dar, cu un alt prilej, vom căuta să informăm pe cititori asupra efectelor și măsurilor acestor practici ale directorului Simi­­oancă). E destul de penibil totuși pentru un reporter să fie nevoit să pescuiască în apele tulburi, ale lipsei curajului răs­punderii. Noi am pășit pragul între­prinderii, al unor magazine, cu since­ra intenție de a depista lacunele, de a veni cu sugestii de îmbunătățire și de a se lua măsuri de punere a lucru­rilor la punct. Și iată ce se desprinde din ancheta noastră. In magazinele O.C.M.A.D. ar trebui să se găsească permanent­e­le, fotele, catrințele, covoarele, carpetele, șervețelele și batistele, țesăturile cu a­­lesături, căsuțele, cofițele, tablourile, fluierele, măștile, toate cu motive vrîncenești — deci cadourile utile și plăcute pentru turist. „Arta manuală“ nu e profilată pe o­­biecte de artizanat. Acolo, un om, cu scule rudimentare, lucrează două zile la un fluier sau la o căsuță. Așa stînd lucrurile, se înțelege de la sine, de ce un fluier vrîncean costă 101 lei, o plos­că neprelucrată în interior, deci inuti­lizabilă, costă 148 lei, în timp ce una executată mai cu gust de către coope­rativa „Arta Lemnului“ București, și-n care se poate păstra lichid, costă 140 lei, un cuțit-carte confecționat la Foc­șani e 40 lei, în timp ce unul lucrat la Brăila e 6,80 lei. la Anul trecut, la festivalul folcloric de Năruja, toneta organizată de O.C.M.A.D. vindea un fluier cu 85 lei. Aceleași fluiere (pentru că O.C.M.A.D.-ul le achiziționase de aici) le vindeau localnicii cu 30—40 lei. Și atunci, firește, că cele de la tonetă n-aveau căutare, iar O.C.M.A.D.-ul fluieră a... pagubă! Ar fi de prisos să mai spunem că și celelalte unități pentru desfacerea pro­duselor artizanale din județ nu pot sa­tisface gusturile cumpărătorilor. Reie­se cu claritate că una se cere, alta se aduce. O singură costă 6 lei. Dar ea nu se deosebește absolut cu nimic de cea care se vinde pe piață sau la bîlciuri, de vînzători ocazionali cu un leu, sau dacă te mai tocmești o iei și cu 50 de bani. Din cele spuse pînă acum se desprin­de concluzia că sistemul de achiziționa­re și aprovizionare funcționează defec­tuos, conducerea O.C.M.A.D. dovedind comoditate lipsă de receptivitate față de gusturile cumpărătorilor. Eram de față la magazinul speciali­zat „Arta populară“ din Focșani cînd un cumpărător a întrebat : — Se poate să nu aveți măști de vin­­zare ? Iar vînzătoarea l-a lămurit repede ! — Intr-un an ne-a sosit doar una Singură. Și cînd te gîndești că moș Pavel Ter­­țiu de la Nereju, neîntrecutul creator de măști, sau nărujeanul Ion Lăduncă, cel care confecționează anual sute de fluiere, care de care mai pitorești, sînt oricînd gata de a oferi produsele lor magazinelor cu specific ! Dar pînă atunci, cumpărăm ceea ce ni se oferă: carpete lucrate la Coope­rativa „Arta populară” din Iași, fețe de masă lucrate la „Arta casnică“ din Breaza, păpuși lucrate la Banat și mul­te altele. Asemenea suveniruri din alte ținuturi ale țării sînt aduse cu toptanul la Focșani, în timp ce bogăția artizana­lă și de port popular din Vrancea e „ferită“ de turiști! Am desprins cîteva frînturi din mi­­cro-monografia județului nostru, recent apărută. „Elementele etnografice (arhi­tectură, port, ocupații, unelte) și cele folclorice (balade, datini etc.) specifi­ce zonei Vrîncene, constituie valori ale creației omului și ale naturii, demne de a fi cunoscute”. Toate acestea se pot transpune cu migală și simț artis­­tic pe obiectele artizanale. Dar, unde­va, angrenajul nu funcționează cores­punzător. Iată de ce credem că U.J.C.M. va analiza această situație și va lua măsurile care se impun. SUVENIR DIN VRANCEA à Aprecieri privind vremea în luna mai (Urmare din pag. I) zona dealurilor cît și în Cîmpia Du­nării. Din cauza carterului lor de aver­se, ploile nu­ vor dia cantități de apă uniform distribuite pe întreg terito­riul. In medie, pe țară, cantitățile respective vor fi mai mari decît cele normale lunii mai, dar vor varia de la o regiune la alta, oscilînd intre 30 și 180 litri de apă pe metru patrat. Cantitățile cele mai mici se vor în­registra pe unele suprafețe din Do­­brogea și Moldova, iar cele mai mari în Cîmpia Dunării și mai ales în zona dealurilor din sudul țării. Cele mai numeroase ploi vor cădea în primele două decade ale lunii. Este de așteptat ca fronturile cu cele mai bogate ploi să treacă între 2 și 6, precum și între 12 și 19 mai. In decada a treia a lunii, ploile vor fi mai slabe și mai rare, avînd mai mult un caracter local. Și în această de­cadă vor fi cîteva fronturi de ploi cu extindere mai mare, acestea fiind probabile în jurul datelor de 22, 25, 26 și 29 mai. Din punct de vedere termic, luna mai va fi mai puțin călduroasă decît normal. Cele mai scăzute temperaturi în comparație cu cele obișnuite, se vor produce în primele 21 de zile. Abia după această dată temperaturile vor intra în regim normal. Zile căl­duroase, cu temperaturi maxime de 30 de grade aproape că nu se vor în­registra în primele două decade ale lunii. Numai după 23 mai se vor sem­nala vreo cîteva zile foarte călduroa­se în Bărăgan. In nordul extrem al țării și îndeo­sebi în Maramureș, nopțile vor fi ră­coroase și în multe dimineți se vor produce brume locale. Cele mai reci nopți vor fi, în această parte a țării, între 18 și 23 mai. Deși frecvența zonelor ciclonice, care vor afecta regiunile noastre, va fi mare, totuși vînturile nu vor fi puternice. Intensificări regionale ale vintului se vor produce cu ocazia a­­verselor. Sînt de așteptat astfel de in­tensificări între 2-5, 8-9, 14-15, 18-19, 21-22 și 26-27 mai. In rezumat, luna mai de anul aces­ta va fi mai ploioasă și mai răcoroa­să ; în primele 22 de zile vremea va fi mai umedă și cu ploi mai dese, apoi va fi caldă și mai frumoasă , unele din ploi vor lua caracter toren­țial și vor da cantități mari de apă pe multe suprafețe din zona de deal și de munte, pricinuind viituri de ape pe rîurile de munte și pe cele din jumătatea de sud a țării. O altă caracteristică a lunii va fi pro­­ducerea unor frecvente căderi de grindină. Umiditatea mai mare, înnorările mai accentuate, temperaturile mai scăzute și evaporația mai redusă vor face ca solul și vegetația să profite mai mult de apa dată de ploile ce vor cădea in această lună și să nu se simtă efectul deficitului de umezeală din sol. (Din „Agricultura“ nr. 17, miercuri 28 aprilie 1971) tv MEMENTO MEMENTO MEMENTO MEMENTO • MEMENTO MARTI 4 MAI 10.00-11.00 Teleșcoală. 1­imba română, clasa a VIII-a­­ Probleme de gramatică. Fizică, clasa a VIII-ai Fenomenul de inducție electro­magnetică. 18.00 Deschiderea emisiunii. Ateneu. Emisiune de actualitate muzica­lă. Viața și perspectivele muzicii românești. 18.30 „Ex-Terra ’71”. 19.00 Reflector. 19.15 Publicitate. 19.20 1001 de seri. 19.30 Telejurnalul de seară. 20.00 50 de ani în 50 de evocări. 20.25 Moment poetic. 20.35 In această țară, comuniștii (IV). 21.25 Seară de teatru. Telerecital — Elvira Godeanu. 22.30 Telejurnalul de noapte. 22.40 BOX­I Campionatele naționale in­dividuale (sferturi de finală), înregistrare de la Patinoarul „23 August“. MIERCURI 5 MAI 18.00 Deschiderea emisiunii. Economie, știință, conducere. Sistemul nați­onal de informatică și conduce­re. 18.20 „E pentru că pe lume, partidul s-a născut“. Spectacol muzical-co­regrafic realizat de Consiliul municipal București al Organi­zației Pionierilor. 19.10 Tragerea Pronoexpres. 19.20 1 001 de seri. 19.30 Telejurnalul de seară. 20.00 50 de ani in 50 de evocări. 20.25 Moment poetic. 20.35 In această țară, comuniștii (V). 21.25 Telecinemateca i „Gropițe“ Shirley Temple, Frank Morgan. cu 22.55 Telejurnalul de noapte. radio MARTI 4 MAI PROGRAMUL I 6.00 De la 6 13 9.30. 7.00 Radiojurnal. Buletin meteo Sport. 9.00 Buletin de știri. 9.30 Atlas cultural. 10.00 Buletin de știri. 10.05 Muzică populară din Moldova 10.30 România contemporană. OU.. — port la oceanul aerian. 11.00 Buletin de știri. 11.15 Revista economică. 12.00 București, București — muzică ușoară. 13.00 Radiojurnal. 13.27 Primăvara pe portativ — muzică ușoară. 14.35 Muzică populară. 15.00 Buletin de știri. 16.00 Radiojurnal. Buletin meteo-rutier. 16.15 Cîntecul săptăminii. 16.30 Muzică ușoară de Sile Dinicu și Ion Cristinoiu. 17.00 Transmite antena tineretului ! 18.00 Orele serii. 20.00 Tableta de seară. 20.05 Zece melodii preferate. 20.55 Știința la zi. 21.25 Consemnări. 21.30 Revista șlagărelor. 22.00 Radiojurnal. Buletin meteorologic Sport. 22.30 Cavalcada ritmurilor. 22.55 Moment poetic. 23.00 Cavalcada ritmurilor (continuare) 24.00 Buletin de știri. 0.03—6.00 Estrada nocturnă. Redacția și administrația­­ Focșani strada M. Kogălniceanu nr. 7 telefon­i 15 79. 30 33. 21 74. 20 98. i cinema MARȚI 4 MAI Cinema „UNIREA" Focșani — „Ceai­­kovski”. (orele 14.45—16.45—18.45— 20.45). Telefon 2104. Cinema „FLACARA“ Focșani — „Moartea filatelistului”. (orele 15.15— 17.15—19.15—21.15). Telefon 1161. Cinema „POPULAR" Adjud — „Cinte­­cele mării”, Cinema „POPULAR" Panciu — „Căpi­tanul Florian”, Cinema „VICTORIA" Odobești — „De șapte ori șapte”, Cinema „LUMINA“ Mărășești — „O scrisoare pierdută”. N.R. Ziarul nu-și asumă răspunderea față de eventualele schimbări în pro­gram. Marți 4 mai 1971L itati num­iiiiiiii i iiii FOTBAL DIVIZIA C Infrîngere categorică la Tecuci: A. S. M. - Automobilul 4-0 (1-0) La Tecuci, Automobilul a capotat a­proape fără drept de apel (și conform așteptărilor) în fața formației locale, la un scor categoric : 4—0 (1—0). Spectatorii prezenți în tribunele sta­dionului municipal au putut asista la o partidă în care victoria nu putea a­­parține decît unei formații , A.S.M Tecuci, în acest joc cu o linie de atac incisivă, cu o orientare pe teren a­­decvată mizei jocului. Partenera de joc, divizionara noas­tră C, a evoluat fără orizont, dovedind serioase carențe în pregătirea psiholo­gică și că trece printr-o mare criză de efectiv. La fluierul arbitrului Nicolae Că­­tanoiu (Buzău) s-au prezentat pe te­ren următoarele formații : A.S.M. Tecuci — Croitoru — Enache, Merișor, Antipa, Pralea, Cîrcel (min. 67 Bujor) Blaga, Ganea, Ghiță, Vasila­­che. Automobilul Focșani — Lazăr—Roș­ea, Oprișan, Teodoru, Nistor, Costea, Iniță, Grama, Gheorghiță, Tatohi, Ren­­țea. începutul partidei , timid, caracteri­zat de o tatonare, ce înseamnă pen­tru focșăneni și două șuturi expediate de Tatoli, respectiv Rențea, pe spațiul porții (min. 7 și 8). In minutul 14, în urma unei greșeli a apărării focșă­­nene, Cîrcel șutează puternic, mingea se lovește de Nistor și intră în spațiul porții apărate de Lazăr. Urmează un „presing” al atacanților localnici, pa­sele greșite ale mijlocașilor noștri, jo­cul searbăd al echipei lui Cristofor Voicu ce „operează“ atacuri sterile (cu trei vîrfuri de atac izolate într-o apă­­rare masivă, lucidă). Localnicii contra­atacă frecvent (în special prin Cîrcel). Lazăr apără bine un șut plasat expe­diat de Vasilache (min.' 40). Rențea de­­marează de cîteva ori pe extremă dar nimeni nu finalizează acțiunile sale și repriza la sfîrșit după irosirea unei ocazii de egalare a scorului­. Gheorghi­ță trimite o pasă bună, dar nefructifi­cată de față și Tatoli, aflați in apropi­erea balonului. Reluarea își derulează minutele prin cursele lui Rențea dintre care una se termină cu un balon scăpat de Croi­toru, dar Grama nu intervine prompt... Dar... cei ce marchează sunt tot te­­cucenii : în pline „scene“ de simula­cru de ofsald­uri, la un corner, La­zăr sare, se dezechilibrează, și Blaga în urma unei lovituri plasate cu capul majorează scorul la 2—0. Este minutul 53... După 50 secunde, cade un nou gol ce este anulat de arbitru pe motiv de ofsald. Gazdele ratează cîteva ocazii rare și din minutul 64, jocul este la discreția acestora. Chiar și Rențea se „vede“ din ce in ce mai rar și în min. 66 Ghiță înscrie cu capul, după ce tușierul semnalase poziție de ofsaid. Cu toate acestea ar­bitrul de centru acordă golul. După un sfert de oră (min. 81), tot în urma unei faze fixe , corner, intercepție ba­nea, lovitură cu capul și... gol, tabela de marcaj indică 4—0. Cu trei minute înainte de fluierul final, Lazăr (atent) apără o lovitură de la 11 m, după ce, un minut mai de­vreme Nistor salvase de pe linia por­ții o minge ce se îndrepta inevitabil spre plajă. Și cele 90 minute iau sfîrșit... Die ROȘIORU CRONICA SENTIMENTALA CEEA CE VEDEM DE DEPARTEIII ...Și n-am văzut nici un meci din semifinalele Cupei campionilor euro­peni. Televiziunea ne prezintă scuze, totdeauna se ivesc greutăți cînd este vorba să preluăm ceva mai formida­bil, să vedem pe viu cum a fost la Atena, magnifica victorie a lui Pa­­nathinaikos asupra iugoslavilor. In schimb, ni s-a oferit „in compensa­ție“, chipurile, joaca de la Dresda, unde echipa mare a R.D.G.-ului a făcut un simplu antrenament cu o formație oarecare din Italia, „unsă" peste noapte cu titulatură olimpică Este pentru prima dată cînd văd o echipă italiană atît de fără vlagă, atît de desfînată, făr nici un nume care să vrea să joace. Unde e atît de m­îmbițata tehnicitate a italienilor ? 11 inși ridiculizați de nemți și dacă italienii ar fi plecat cu 20 de goluri acasă, asta ar fi arătat diferența de joc, normală, dintre cele două echi­pe. Dar, nemții s-au jucat cu ocazii­le, iar ceea ce am văzut noi numai spectacol fotbalistic n-a fost. O echi­pă obosită au prezentat italienii și în finala mondială din Mexic, dar acolo Mazzola, Fachetti et comp. fă­cuseră dovada marelui lor talent în acea memorabilă partidă cu echipa A.F. a Germaniei. Pentru asta au fost scuzați. Acum însă... ...Finala Cupei campionilor euro­peni are anul acesta o protagonistă căreia nu i-a acordat nimeni o șan­să î Panathinaikos. Și totuși, acest mare fotbalist care a fost Pușkaș, a crezut, a visat în clipa aceasta. Echi­­pa greacă n-a impresionat niciodată, a fost învinsă și de echipele noastre de club. Acum însă, cu Pușkaș la conducerea tehnică, grecii au arătat că performanța poate fi la îndemîna oricui, dar care crede în steaua vic­toriei, care înțelege aceasta. După acel normal 1—4 de la Belgrad, ei reușesc un formidabil 3—0, calificîn­­du-se grație acelui gol dublu din deplasare. Și totuși, ce minune s-a putut întimpla ? Numai lipsa lui Geak­i din echipa belgrădeană ? Ori­ poate gindui la atît de multele re­compense ce le-au fost promise, i-au stimulat pe jucătorii greci ? Oricum, invitarea în caz de victorie a tutu­ror jucătorilor in vila cântăreței de cabaret Zozo Lapuntzaki, voiajul la Capri cu actrița Ana Fonsou, să­rutarea promisă de cea mai sexy ac­triță a Greciei, Zoe Laskari ca și multe altele, au avut, totuși, darul de a-i ambiționa și stimula pe greci. Ar fi fost insă interesant de văzut acel meci. Dar, șeful secției sport de la TV s-a scuzat. De cind a început să scrie, mai bine spus de cind sus­ține o rubrică de comentariu sportiv în revista „Săptămîna“, găsește cu cale că e mai nimerit să facă apro­­logia lui Angelo Niculescu. Și să-i scuze înfrîngerile. Noroc că după meciul naționalei noastre cu Hertha, a urmat amicalul cu iugoslavii. Deci, vorba domniei sale, una caldă, alta rece. Dacă ar fi să-i dăm însă drep­tate, ar urma ca la Bratislava să pierdem. Să vedem. Să mai așteptăm. Ar fi fost, de asemenea, intere­sant să fi văzut cîteva meciuri de la Balcaniada de box. Chiar dacă in Iugoslavia am trimis o garnitură oarecare, cu foarte puține nume. Dar, se vede că federația nu ține chiar atît de mult la titlurile bal­canice. Oricum, pînă vom mai vedea și box, mă gîndesc cu emoție la Nino Benvenuti, la ultima lui încercare de a-și recuceri titlul mondial. Monzon, actualul deținător al centurii, nu-i oferă lui Nino decît cîteva reprize. Puțin. Mult prea puțin pentru car­tea de vizită a italianului. Oricum însă, voi fi cu inima alături de Ben­venuti. Dintre toți marii boxeri, el și Clay au ajuns lângă artă. Ceea ce nu este deloc puțin. P. I. Crearea stinelor cooperatiste (Urmare din pag. 1) realizările în acest sector sunt cit se poate de meritorii. Pentru anul în curs, a fost planificată înființarea u­­nui număr de zece stîni cu aproxima­tiv 1 700 de oi, de la care să se obțină primele cantități de carne de miel și produse lactate. Printr-o preocupare susținută, sectorul de contractări și achiziții a organizat numai în primul trimestru al anului în curs 13 stîni pe lingă cele mai puternice cooperative de consum, insumînd un total de pes­te 2 500 oi productive. Primele canti­tăți de produse, peste 1 700 miei, 17 500 kilograme de caș, aproximativ 1 400 pielicele de miel și 5 200 kilograme de lună au și fost livrate­­ pieței prin unitățile de desfacere ale cooperației Tovarășul Ion Grigoraș, șeful birou­lui de achiziții al U.J.C.C.-ului ne spu­nea că în realizarea acestor stîni au primit un Însemnat sprijin din partea organelor locale din localitățile res­pective, din rîndul cărora merită menționate cele din Adjud, Mărășești, Vulturu, Tulnici și Năruja.­­ Există însă și antiteza acestei preocupări — ne-a spus în continuare interlocutorul nostru — materializată în totala indiferență față de inițiati­va noastră. Așa, spre exemplu, consi­liile populare comunale Vintileasca, Jitia și Vrîncioaia, nu numai că nu ne-au sprijinit în obținerea izlazurilor și a terenurilor necesare constituirii saivanelor, dar au căutat să ne ar­gumenteze că în comunele respective nu există posibilități pentru înființa­rea stitelor cooperatiste, deși, evident, aceste afirmații sînt inexacte. Nouă ni se pare cel puțin de neîn­țeles atitudinea consiliilor populare mai sus menționate, asta cu atît mai mult cu cit crearea unor puternice ștîri cooperatiste ar îmbunătăți, în primul rînd, aprovizionarea magazi­nelor cooperației de consum din comu­nele respective. De aceea, socotim că o revizuire neîntîrziată a atitudinii față de inițiativa U.J.C.C.-ului se im­pune CÜ acuitate. Numai în felul acesta, se va reuși ca într-o perioadă de timp relativ scurtă, cooperativele de consum din județ, să posede o rețea de aproxima­tiv 25 de Stîni cu un efectiv de 6 000 de oi de rasă, reușind să asigure sa­tisfacerea cerințelor populației în ce­ea ce privește produsele lactate, car­nea și celelalte derivate, contribuind la o cet mai bună aprovizionare a u­­nităților de desfacere din orașele și comunele servite de cooperația de consum. r TIPARUL I întreprinderea poligrafică Bacău i V

Next