Milcovul, aprilie-iunie 1971 (Anul 4, nr. 530-607)

1971-05-08 / nr. 562

L Expunerea tovarășului NICOLAE CEAUȘESCU (Urmare din pagina X) dependente. (Aplauze puternice). De­sigur, nu negăm — și am mai arătat aceasta — că a existat întotdeauna o strînsă interdependență între con­dițiile interne și internaționale, că împrejurările internaționale ne-au favorizat, dar pînă la urmă, rolul hotărîtor, fără de care nu se putea face nimic, l-a avut poporul. Lui îi mulțumim pentru drumul nou pe care merge patria noastră socialistă ! (Aplauze puternice, prelungite). In cursul acestui proces s-a întărit unitatea clasei muncitoare, s-a făurit și dezvoltat alianța muncitorească— țărănească ; partidul a înmănunchiat într-un singur șuvoi eforturile mun­citorimii, țărănimii, intelectualității, ale tuturor forțelor patriotice și pro­gresiste ale națiunii. O importanță deosebită pentru desfășurarea cu succes a procesului revoluționar a avut realizarea uni­tății de acțiune între Partidul Co­munist și Partidul Social-Democrat, pe baza frontului unic creat încă in anii luptei împotriva fascismului, în condițiile ilegalității. Făurirea în februarie 1948, a partidului revolu­ționar unic al clasei muncitoare, pe temelia marxism-leninismului, a asi­gurat realizarea unității depline po­­litico-organizatorice a proletariatu­lui — condiție a exercitării de către clasa muncitoare și partidul ei a rolului de forță conducătoare în societate. Cucerirea întregii puteri politice de către clasa muncitoare în alianță cu țărănimea, cu celelalte categorii de oameni ai muncii, a marcat trecerea țării într-o nouă etapă de dezvoltare — înfăptuirea revoluției socialiste. (Aplauze puternice, prelungite). Rea­lizarea acestui salt calitativ în viața societății noastre impunea ca o condiție sine qua non trecerea avuției naționale în mîinile celor ce mun­cesc. Un rol hotărîtor l-a avut în acest sens actul revoluționar al na­ționalizării principalelor mijloace de producție, și apoi cooperativizarea agriculturii, care au dus la crearea și dezvoltarea unui puternic sector socialist în economie. Pornind de la cerințele legilor o­­biective, de la studierea realităților concrete ale României, partidul a elaborat politica de edificare a noii orînduiri, a organizat și condus în­treaga activitate de dezvoltare bazei tehnico-materiale a socialis­­­mului, de consolidare și generaliza­re a relațiilor de producție socia­liste, de ridicare a nivelului de trai material și cultural al celor ce mun­cesc. De-a lungul celor 27 de ani care au trecut de la eliberarea țării, po­porul român, condus de partidul co­munist, a desfășurat o uriașă activi­tate creatoare, la capătul căreia pa­tria noastră, România, se înfățișează ca un stat socialist înfloritor, cu o industrie dezvoltată și o agricultură în plin proces de modernizare, cu o orînduire socială avansată care asi­gură condiții de viață tot mai bune tuturor oamenilor muncii de la ora­șe și sate. (Vii aplauze). Exploa­tarea omului de către om a fost lichidată pentru totdeauna, poporul a devenit stăpîn pe a­­vuția națională, pe­ destinul său, liber și suveran în propria țară. Aceasta este o cucerire epocală care întruchipează traducerea în viață a aspirațiilor celor mai înaintate, a idealurilor celor mai îndrăznețe, nu­trite de-a lungul timpurilor de min­țile luminate ale poporului. Cu trei decenii în urmă cercurile conducătoare considerau că România este predestinată să rămînă „emina­mente agricolă“. Astăzi, geografia e­­conomică a patriei cuprinde mii și mii de întreprinderi industriale moderne de înalt nivel tehnic. In 20 de ani de economie planificată, socialistă, industria s-a dezvoltat cu un ritm mediu anual de 13 la sută. S-a creat o puternică bază tehnică pentru în­zestrarea superioară a tuturor ramu­rilor, pentru progresul rapid al în­tregii economii. Pentru a măsura distanța ce ne separă de anul eco­nomic cel mai prosper al regimului burghezo-moșieresc, este suficient să amintim că producția industrială a fost în 1970 de circa 17 ori mai mare decît în anul 1938. Crearea marii proprietăți agricole socialiste, înzestrarea tehnică a agri­culturii, sprijinul multilateral acordat de stat țărănimii, au deschis drumul transformării radicale a satului, creșterii producției agricole, schim­bării condițiilor de lucr­u și ridicării bunăstării tuturor oamenilor muncii de la sate. Agricultura — ramură de bază a economiei noastre — a dus și aduce o însemnată contribu­­­ție la sporirea venitului național. Rezultatul principal al vertigino­sului progres înregistrat în dezvol­tarea forțelor de producție, în creș­terea potențialului economic al ță­rii este ridicarea nivelului de trai al tuturor cetățenilor de la orașe și sate. O uriașă dezvoltare a cunoscut în­­vățămîntul public de toate gradele. Cu numai un sfert de secol în urmă, țară a 4 milioane de analfabeți, România asigură astăzi cetățenilor ei învățămîntul general gratuit de 10 clase. Un progres remarcabil a cu­noscut activitatea științifică în care se materializează inteligența, geniul creator al poporului nostru, știința devenind unul din factorii esențiali ai progresului, o uriașă forță mate­rială în slujba societății socialiste. Perioada în care dezvoltarea so­cietății noastre a înregistrat ritmul cel mai impetuos, pe toate planurile, a fost aceea a planului cincinal 1966. Programul societății multilateral Dragi tovarăși. Intrăm în a doua jumătate de se­col de existență a partidului nostru, în condițiile muncii intense, pătrun­se de un puternic avînt patriotic, a întregului popor pentru înălțarea tot mai sus a luminosului edificiu al so­cialismului pe pămîntul României. Oamenii muncii acționează însufle­țiți de perspectivele deschise de Con­gresul al X-lea al Partidului Comu­nist Român care a elaborat program 1970, al cărui bilanț l-am făcut nu de mult, și care a pus în evidență marile resurse ale orinduirii socialiste, di­namismul ei, avintul cu care poporul muncește pentru înfăptuirea progra­mului partidului în care vede garan­ția viitorului său de bunăstare și fe­ricire. (Aplauze prelungite). Desigur, de-a lungul întregii epoci la care m-am referit a trebuit să fa­cem față multor dificultăți, inerente unei opere de proporțiile celei pe care am realizat-o. Adesea a tre­buit să plătim tribut lipsei de expe­riență, lipsei de pregătire, precum și unei viziuni simpliste despre socia­lism care au dăunat bunului mers al construcției economice și sociale. în activitatea noastră au apărut destule lipsuri și neajunsuri, s-au comis mul­te greșeli. Se știe că într-o anumită perioadă au fost încălcate normele și principiile concepției noastre socia­liste, aceasta avînd consecințe nega­tive în întreaga viață socială, în des­fășurarea construcției noii orînduiri. Așa cum este cunoscut, partidul nos­tru a acționat cu hotărire împotriva acestor încălcări și abuzuri, a făcut o analiză aprofundată cauzelor care le-au provocat și a luat măsurile cele mai energice pentru evitarea repetă­rii lor în activitatea de partid și de stat, în întreaga noastră societate. E­­sențial de subliniat este faptul că po­porul nostru, Partidul Comunist au găsit întotdeauna resursele necesare pentru a înlătura greutățile, pentru a îndrepta greșelile, pentru a depăși dificultățile. Linia caracteristică do­minantă a epocii construcției socia­liste în România este dezvoltarea as­cendentă, neîntreruptă, clocotitoare, mersul înainte pe toate fronturile, perfecționarea continuă a activității în toate domeniile. (Aplauze prelun­gite). Acum, la a 50-a aniversare a parti­dului, putem face cu mîndrie, cu con­știința datoriei împlinite, nu numai bilanțul glorioaselor lupte revoluțio­nare duse împotriva vechiului regim, ci și bilanțul muncii încununate de succes în guvernarea țării, în condu­cerea poporului pe calea luminoasă a socialismului și comunismului. (A­­plauze puternice, îndelungi). în marea bătălie pentru cucerirea puterii, pentru înfăptuirea revoluției socialiste și edificarea noii orînduiri, rolul principal l-a avut eroica noastră clasă muncitoare, care și-a dovedit pe deplin capacitatea revoluționară, spi­ritul combativ, dîrzenia și hărnicia, îndeplinindu-și cu cinste misiunea istorică de clasă conducătoare a so­cietății. (Aplauze prelungite). Un a­­port de seamă la munca pentru transformarea țării, pentru dezvol­tarea economiei naționale, pentru construirea socialismului, a adus, de asemenea, țărănimea din România, aliata de nădejde a clasei muncitoa­re — care după cum am mai spus, în decursul veacurilor a dus pe umerii ei cele mai grele lupte pentru elibe­rarea socială și independență națio­nală. Țărănimea și-a însușit cu devo­tament politica partidului comunist și a participat activ la realizarea ei. (Aplauze puternice). Alături de toți oamenii muncii, intelectualitatea țării, înțelegîndu-și înalta menire ce-i re­vine in noua societate, și-a adus con­tribuția" pretiosivă* la­­ toate marile noastre succese, la sporirea patrimo­niului de valori materiale și spiri­tuale ale țării, la fosificarea socialis,­o­m­ului. (Aplauze puternice). Se cuvi­ne evidențiată munca plină de ab­negație a milioanelor de femei —­­uriașă forță a națiunii — care au participat activ alături de bărbații și fiii lor, de frații lor, la întreaga o­­peră de dezvoltare socialistă a Ro­mâniei. (Vii aplauze). Tineretul, ani­mat de un profund spirit patriotic, a răspuns întotdeauna cu entuziasm chemării partidului. Vă amintiți de șantierele construcției socialiste ! De minunate dovezi de eroism a dat ti­neretul patriei noastre în această muncă, așa ca și pe frontul antifas­cist, ca în toate domeniile de activi­tate socială ! El și-a consacrat ener­giile, întreaga putere de muncă cau­zei nobile a progresului și propășirii patriei socialiste, făuririi propriului lui viitor luminos. (Aplauze puterni­ce, prelungite). Tot ce am realizat în această scur­tă dar bogată perioadă a istoriei Ro­mâniei este rodul muncii eroice, al uriașei forțe creatoare a întregului popor, a tuturor celor ce muncesc de la orașe și sate — români, ma­ghiari, germani, sîrbi și de alte na­ționalități , cărora orînduirea socia­listă le-a deschis pentru prima oară un cîmp nelimitat de afirmare so­cială, o perspectivă clară de progres și prosperitate, un viitor luminos. La toate succesele obținute de poporul român in lupta pentru eliberare na­țională și socială, pentru făurirea noii orînduiri, o contribuție deosebită au adus comuniștii, zecile de mii de activiști de partid și de stat, care în condiții grele au muncit neobo­sit, cu dăruire și devotament nețăr­murit, neprecupețind nimic pentru transpunerea în viață a politicii par­tidului, pentru slujirea poporului. (Aplauze puternice, prelungite). Cu prilejul acestui glorios jubileu al partidului, în numele Comitetului Central, al Consiliului de Stat și al guvernului, adresei clasei muncitoa­re, țărănimii, intelectualității, tine­retului, femeilor, tuturor oamenilor muncii, fără deosebire de naționali­tate, comuniștilor, activiștilor de partid și de stat cele mai calde mul­țumiri și felicitări pentru munca lor eroică, închinată înfloririi României socialiste, bunăstării și fericirii na­țiunii noastre socialiste.­­Aplauze pu­ternice, îndelungate), construirii socialiste dezvoltate mai dezvoltării țării în perioada 1971-1975, precum și liniile directoare pînă în anul 1980. O vie expresie a hotărîrii cu care cei ce muncesc au trecut la realizarea acestui program o constituie rezultatele obținute în primele patru luni ale anului. Pla­nul producției industriale a fost nu numai îndeplinit, ci și depășit, reali­­zîndu-se un ritm de dezvoltare de 11,7 la sută față de perioada cores­punzătoare a anului trecut. Aceste rezultate reprezintă o nouă confir­mare a realismului sarcinilor și o­­biectivelor pe care ni le-am propus, a capacității poporului nostru de a a­­sigura înfăptuirea in bune condiții a noului plan cincinal, a programului stabilit de Congresul al X-lea. (A­­plauze puternice). Noua etapă istorică de dezvoltare a societății noastre, care va cuprinde, probabil, cîteva cincinale, este etapa fauririi societății socialiste multila­teral dezvoltate. Esența acestei etape rezidă in construirea unei economii avansate, înzestrate cu o industrie modernă și o agricultură intensivă de înalt randament; desfășurarea pe un front larg a activității științifice, a instrucției publice și a eforturilor pentru ridicarea nivelului cultural al maselor ; creșterea continuă a bună­stării materiale și spirituale a oa­menilor muncii de la orașe și sate ; înfăptuirea repartiției bunurilor pro­duse de societate în spiritul dreptății și echității socialiste ; perfecționarea relațiilor de producție, a organizării societății ; realizarea cadrului orga­nizatoric care să permită participarea largă a maselor populare, a fiecărui cetățean la viața publică, la rezolva­rea treburilor obștești, lărgirea li­bertăților publice, dezvoltarea demo­crației socialiste, înfăptuirea acestui Corespunzător prevederilor cinci­nalului, pe baza ritmului prevăzut — de circa 12 la sută anual — industria își va întări poziția conducătoare în economie, participînd cu aproape 65 la sută la formarea venitului națio­nal. Ceea ce caracterizează în mod deosebit noul cincinal este orienta­rea hotărîtă a eforturilor spre dez­voltarea rapidă a ramurilor indus­triale moderne, spre realizarea de produse cu parametri calitativi ri­dicați, de valoare economică supe­­rtă&la... . .. ...... .. Sarcini deosebite revin, în această direcție, construcțiilor de mașini. ^uterihje a dezvoltare a acesttel ramuri — prevăzute să-l și sporeasc produc­ția în cincinal de peste 2 ori — se va realiza în special pe baza crește­rii susținute a industriei electroteh­nice și electronice, a mecanicii fine, a producției de nave, mașini-unelte, utilaje tehnologice. Electronica și me­canica fină își vor spori producția de 3,4 ori. Această dezvoltare va per­mite industriei constructoare de ma­șini să-și îndeplinească, în condiții tot mai bune, rolul pe care-1 are în înzestrarea superioară a tuturor ra­murilor producției materiale, in ac­celerarea progresului tehnic al în­tregii economii naționale. Se va asigura, de asemenea, creșterea și modernizarea în con­tinuare a metalurgiei. In 1975, vom realiza 9,7 milioane tone de oțel, va spori producția la laminate, se va extinde fabricația de metale nefe­roase. Un accent deosebit se va pune pe dezvoltarea producției de oțeluri aliate, care va depăși 1 milion tone la sfîrșitul cincinalului. Industria chimică se situează, în continuare, printre sectoarele cu cele mai înalte ritmuri de creștere, pro­ducția ei mărindu-se în cincinal de 2,3 ori. In mod special se va extinde industria petrochimică, a firelor și fi­brelor sintetice, maselor plastice, ca­racterizate printr-o înaltă eficiență e­­conomică. Se va dezvolta puternic industria materialelor de construcții. Produc­ția de ciment se va dubla, ajungând în 1975 la 16,5 milioane tone. Se pre­văd măsuri pentru introducerea în fabricație a unor materiale noi de construcții. Vor fi mai larg puse în valoare posibilitățile existente în a­­cest domeniu pe plan local. In definitivarea proiectului planu­lui cincinal s-a urmărit dezvoltarea mai susținută a producției bunurilor de consum, a industriei alimentare și a industriei ușoare. Se prevede îm­bogățirea sortimentelor de mărfuri pentru a satisface mai bine gustul și preferințele consumatorilor. Vor fi mai bine puse în valoare posibilită­țile largi de creștere a producției bu­nurilor de consum în cadrul indus­triei locale și cooperației meșteșugă­rești, precum și prin extinderea mun­cii la domiciliu. Un rol hotărî­tor în dezvoltarea in­dustriei îl are lărgirea bazei energe­tice și de materii prime. Sporirea ra­pidă a cerințelor economiei impune să examinăm posibilitatea folosirii mai intense a resurselor proprii de materii prime și combustibil, să gă­sim soluții pentru sporirea potenția­lului nostru în acest domeniu. Deosebit de important pentru pro­gresul rapid al industriei noastre este dezvoltarea specializării și cooperării. Vor trebui întocmite programe con­crete de profilare rațională a unită­ților, de extindere a legăturilor de cooperare, în vederea utilizării in­tensive a capacităților de producție. Se impune, de asemenea, o preocu­pare sporită pentru îmbunătățirea a­­provizionării tehnico-materiale ; tre­buie să se asigure ritmicitatea livră­rilor de materii prime și materiale, îndeplinirea riguroasă de către toate întreprinderile a obligațiilor asumate prin contract. Ridicarea calității produselor tre­buie să se afle în centrul atenției or­ganelor și unităților economice, a un­program va ridica România pe noi culmi de civilizație și prosperitate, va crea condiții pentru trecerea trep­tată a patriei noastre spre comunism. Plenara Comitetului Central care și-a încheiat iert lucrările a aprobat proiectul planului pe anii 1971—1970, apreciind că prevederile sale cores­pund obiectivelor stabilite de Congre­sul al X-lea și că realizarea lor va avea un rol hotărîtor pe drumul fău­ririi societății socialiste multilateral dezvoltate. Plenara a dat o apreciere pozitivă muncii desfășurate de orga­nele de partid și de stat, de centrale și întreprinderi pentru fundamenta­rea prevederilor planului, dezbaterii temeinice, eficiente a acestor preve­deri în unitățile economice și ști­ințifice, la județe și ministere. Participarea nemijlocită a mase­lor de oameni ai muncii la e­­laborarea și definitivarea planului a contribuit în măsură însemnată la găsirea unor noi căi pentru utilizarea intensivă a potențialului economic, pentru punerea mai bună în valoare a rezervelor economiei naționale. Fa­ță de Directivele Congresului al X-lea, planul cincinal prezintă îmbunătățiri importante la toți indicatorii prin­cipali­ turor oamenilor muncii. In acest sens o mare însemnătate are accelerarea ritmului de asimilare a produselor noi, modernizarea celor existente. Problemele automatizării trebuie să constituie preocupări de prim-or­­din ale tuturor unităților. Este necesar să se înființeze in scurt timp un institut central de con­ducere și automatizare, care să întoc­mească studii și proiecte de perfec­ționare, pe baze științifice, a activi­tății întreprinderilor, să elaboraze so­luții pentru automatizarea producției în­ diferite ramuri. In actualul cincinal se prevede creșterea producției agricole globale cu 49 la­ 1 sută față de media anuală a perioadei 1966—1970. Așa cum s-a subliniat și în plenară, agricul­tura noastră dispune încă de rezerve foarte mari și va trebui să luăm mă­surile necesare pentru a le pune in valoare. Investițiile prevăzute pen­tru agricultură însumează circa 80 miliarde lei. Un obiectiv important îl constituie sporirea și modernizarea parcului de tractoare și mașini, re­zolvarea problemei mecanizării com­plexe a lucrărilor agricole. De aseme­nea, agricultura va primi în cincinal de 2,8 ori mai multe îngrășăminte chimice în substanță activă decît în perioada 1966—1970, precum și canti­tăți sporite de insecto­ fungicide. O sarcină importantă este realiza­rea programului național de dezvol­tare a zootehniei și creștere a pro­ducției animaliere, în acest scop este necesar să se ia măsuri pentru gos­podărirea rațională a bazei furajere pentru îmbunătățirea și folosirea mai intensă a pășunilor. S-au stabilit, de asemenea, programe de măsuri pentru dezvoltarea producției de le­gume și fructe în vederea aprovizio­nării mai bune a populației. Actualul cincinal va fi o etapă esențială în în­făptuirea programului național de îmbunătățiri funciare. Se va asigura în 1975 o suprafață irigată de peste 2 milioane hectare. îndeplinirea in­tegrală a acestei sarcini și asigurarea exploatării eficiente a sistemelor de irigații este un factor hotăritor al creșterii producției agricole. Se impune, de asemenea, să fie mai larg sprijinite gospodăriile individua­le din zonele de deal și munte care dispun de importante posibilități de creștere a producției, îndeosebi în zootehnie, în pas cu evoluția generală a eco­nomiei naționale, traficul de mărfuri va spori în cincinal de circa 2 ori. O dată cu extinderea și moderniza­rea în continuare a transporturilor feroviare, se va pune un accent mai mare pe dezvoltarea transporturilor auto, precum și a transportului pe Dunăre. în această perioadă va trebui să se asigure utilizarea la un nivel supe­rior, într-un mod tot mai rațional, a muncii sociale. Numărul de salariați va crește în acest cincinal cu peste 1 milion persoane față de 400—500 mii cii se stabilise în Directivele Congresului al X-lea. Ponderea for­ței de muncă din industrie și din ce­lelalte ramuri neagricole va ajunge la aproape 60 la sută din totalul popu­lației ocupate. Se prevede ca produc­tivitatea muncii să crească cu 42 la sută în industrie, cu 35 la sută in construcții-montaj, cu 33 la sută in transporturile feroviare. Considerăm însă că aceste prevederi nu cores­pund pe deplin posibilităților existen­te, necesităților dezvoltării rapide a economiei naționale, cerințelor ridi­cării nivelului de trai al poporului, și de aceea trebuie depuse eforturi pentru depășirea lor. In ce privește cheltuielile materiale, ponderea acestora în produsul social urmează să scadă de la 59,2 la sută în 1970, la 54,4 la sută în anul 1975. Deși s-au adus în această direcție unele îmbunătățiri esențiale prevederilor inițiale, vor trebui luate noi mă­suri pentru micșorarea continuă a cheltuielilor materiale de producție care în economia noastră, continuă încă să fie mari. Aceasta este o cale principală de creștere a venitului național și, implicit, de îmbunătă­țire a condițiilor de viață ale ma­selor. Volumul comerțului exterior ur­mează să crească în perioada 1971- 1975 cu peste 70 la sută față de cin­cinalul trecut. Una din cele mai im­portante sarcini este creșterea efici­enței economice a exporturilor, îm­bunătățirea structurii acestora, redu­cerea cheltuielilor de producție la mărfurile exportate, valorificarea a­­cestora la prețuri avantajoase pe piața externă. Se impune, de aseme­nea, reducerea importurilor prin fo­losirea în măsură sporită a posibili­tăților interne de aprovizionare cu materii prime, mașini-unelte și insta­lații. în același timp vor trebui ex­tinse acțiunile de cooperare indus­trială cu alte țări — formă superi­oară a relațiilor economice care sti­mulează schimburile și sporește efi­ciența lor. România va dezvolta în continuare largi raporturi economice cu statele membre ale Consiliului de Ajutor E­­conomic Reciproc, participînd ac­tiv la perfecționarea formelor de coo­perare dintre ele. Avînd în vedere că această organizație cuprinde nu­mai o parte a țărilor socialiste, con­siderăm necesar ca formele de coo­perare să fie astfel organizate încît să facă posibilă lărgirea C.A.E.R.­­ului, participarea în cadrul său și a altor țări, atît socialiste cît și neso­­cialiste. Vom extinde în continuare colaborarea noastră cu țările mem­bre ale C.A.E.R., precum și cu toate celelalte țări socialiste, în spiritul deplinei egalități, întrajutorării tovă­rășești și avantajului reciproc, con­știenți că această colaborare înles­nește valorificarea tot mai eficientă a resurselor materiale și umane ale fiecărei țări,, progresul fiecărei eco­nomii naționale, înflorirea multilate­rală a tuturor națiunilor socialiste. (Aplauze puternice). Vom acționa pentru intensifica­rea raporturilor de colaborare econo­mică și tehnico-științifică cu țările în curs de dezvoltare, cu tinerele state independente — raporturi a căror semnificație depășește sfera strictă a intereselor economice re­ciproce, avînd și o pregnantă însem­nătate politică. Totodată, ținînd sea­ma de adîncirea diviziunii interna­ționale a muncii, extindem relațiile pe baza respectului și avantajului reciproc cu țările capitaliste dezvol­tate. România consideră că dezvol­tarea sa economică — ca de altfel a oricărui stat — este astăzi strîns legată de participarea largă la cola­borarea economică și tehnico-știin­țifică internațională, la circuitul mondial de valori. (Aplauze puter­nice). Actualul plan cincinal prevede realizarea în continuare a unei rate înalte a acumulării — sursa princi­pală a progresului economic și so­cial : ponderea fondului de acumu­lare în venitul național va reprezen­ta 31—32 la sută. Investițiile în eco­nomia națională din fondurile cen­tralizate ale statului se vor ridica, pe întreaga perioadă, la circa 470 miliarde lei; din această sumă, pes­te 52 de miliarde lei se vor folosi pentru construcții de locuințe, spi­tale, școli, spații comerciale, cantine, șosele, drumuri și alte obiective so­­cial-culturale care se răsfrîng în mod nemijlocit asupra creșterii nivelului de trai al poporului. (Aplauze puternice). In vederea utilizării cu eficiență maximă a acestui uriaș efort de investiții va trebui a­­sigurată intensificarea ritmului de executare a obiectivelor stabilite, in­trarea lor în funcțiune la timp, rea­lizarea de la început a tuturor para­metrilor tehnico-economici calitativi și cantitativi proiectați. Și în acest cincinal vom urmări repartizarea rațională a forțelor de producție pe teritoriu, dezvoltarea susținută a județelor mai puțin in­dustrializate — prevăzîndu-se, pen­tru acestea, sporuri anuale ale pro­ducției industriale de 20—26 la sută. Politica de ridicare economică și so­cială a tuturor zonelor țării are o importanță esențială pentru creșterea generală a nivelului de trai mate­rial și cultural al poporului, este o condiție de bază pentru făurirea so­cietății socialiste multilateral dezvol­tate, pentru crearea premiselor în vederea trecerii spre comunism. • însemnate sarcini revin în acest cincinal cercetării științifice, care capătă un rol tot mai important în viața economică și socială. Ea este chemată să contribuie în mai mare măsură la lărgirea bazei energetice și de materii prime, la elaborarea tehnologiilor de utilizare eficientă a resurselor naturale ale țării, la rea­lizarea de noi materiale și înlocui­tori, la conceperea și asimilarea de noi mașini-unelte, utilaje și insta­lații de înaltă tehnicitate, la crește­rea producției agricole vegetale și animale .Soluționarea cu succes a a­­cestor sarcini face necesară dezvol­tarea și îmbunătățirea utilizării ba­zei materiale a cercetării, concentra­rea forțelor științifice în direcțiile hotărîtoare ale progresului tehnic, e­­conomic și social al țării. Un rol esențial în realizarea tutu­ror obiectivelor pe care ni le propu­nem în actualul cincinal îl are dez­voltarea și perfecționarea continuă a instrucției publice. Se va extinde sfera de cuprindere a învățămîntu­­lui, învățămîntul superior tehnic ur­­m­înd să fie dezvoltat la dimensiuni sporite față de cele înscrise în pla­nul cincinal. Problema centrală a dezvoltării învățămîntului nostru în condițiile de astăzi este îmbunătăți­rea legăturii sale cu practica: între­gul proces de instruire trebuie să pornească de la cerințele economiei, științei și culturii. Vor trebui luate mai rapid măsurile necesare pentru îmbunătățirea dotării cu aparatură modernă a laboratoarelor, pentru a­­menajarea și dezvoltarea atelierelor­­școală și îndeosebi pentru extinde­rea practicii elevilor și studenților direct în unitățile productive, orga­­nizînd participarea lor în tot cursul procesului de învățămînt la acti­vitatea de producție. (Aplauze). Tre­buie să tindem spre reunirea institu­telor științifice și de proiectare, întreprinderilor, unităților școlare și a facultăților, asigurînd pe această ca­le fuziunea directă a învățămîntului cu cercetarea și producția. Intre ma­rile cuceriri ale orinduirii noastre socialiste se înscriu la locul cel mai de cinste realizările în domeniul for­mării cadrelor de muncitori califi­cați și tehnicieni, de ingineri, eco­nomiști și alți specialiști, ridicarea a zeci de mii de conducători ai activi­tății economice și sociale. Acestui fapt îi datorăm în primul rînd suc­cesele în făurirea socialismului în pa­tria noastră. (Aplauze puternice). In realizarea hotărârilor Congresului al X-lea o deosebită importanță are a­­plicarea măsurilor privind recicla­rea profesională a tuturor salariaților, asigurînd atît împrospătarea și a­­profundarea cunoștințelor legate de exercitarea în bune condiții a profe­siei, cît și însușirea elementelor ști­inței, organizării și conducerii socie­tății. Este necesar să asigurăm ca în toa­te domeniile de activitate să lucreze oameni cu un larg orizont de cunoș­tințe profesionale, științifice și de cultură generală, cu o atitudine îna­intată față de muncă, față de inte­resele majore ale societății, cu un înalt spirit de răspundere în gospo­dărirea acelei părți din avuția na­țională care le-a fost încredințată. Unul din criteriile principale de pro­movare a cadrelor în munci de răs­pundere continuă să fie, bineîn­țeles, devotamentul profund față de patrie și partid, față de cauza con­strucției socialismului și comunismu­lui în România. (Aplauze puternice). Tovarăși. Ampla dezvoltare a economiei na­ționale în acest cincinal se va mate­rializa în ridicarea bunăstării celor ce muncesc. Fondul de consum va spori pe locuitor cu 36 la sută. Sala­riul minim va crește de la 800 lei cu­ este în prezent, la 1.000 lei în 1972, iar la sfîrșitul anului 1975 la 1.100 lei. (Vii aplauze). Prin majorarea genera­lă a salariilor, care va începe încă din 1972, se va realiza — pînă la sfîrși­tul cincinalului — un salariu mediu pe economie de peste 1.800 lei, adică cu 26 la sută mai mare decît în anul trecut; dacă ținem seama și de in­dicele prețurilor, sporul salariului real va fi de 20 la sută. Ca urmare a sporirii salariului mediu și încadră­rii unui număr suplimentar de per­soane în unitățile socialiste de stat, fondul total de salarii se va mări de la 95 miliarde lei în 1970 la circa 145 miliarde lei în 1975. (Vii aplauze). Totodată, veniturile țărănimii pro­venite din producția agricolă vor crește în cincinal, pe o persoană ac­tivă, cu aproape 30 la sută. Venitul minim garantat pentru cooperatorii care participă cu regularitate la mun­că va crește pînă la sfîrșitul cinci­nalului de la 300 la 400 lei lunar în producția de cîmp și de la 400 la 500 lei lunar în zootehnie. O impor­tanță deosebită în creșterea bună­stării țărănimii au recentele măsuri adoptate de Comitetul Executiv al Comitetului Central al Partidului Co­munist Român privind acordarea de ajutoare pentru copii, ajutoare pen­tru naștere, asistență medicală gra­tuită în spitale, tratament cu plată redusă în stațiuni balneo-climaterice și ajutoare în caz de boală, în condițiile sporirii numărului pensionarilor de asigurări sociale cu aproape 38 la sută, cuantumul pen­siilor va crește, în medie, cu peste 18 la sută. Se va îmbunătăți alocația de stat pentru copii, cu începere din trimes­trul IV al acestui an, stabilindu-se sume majorate și diferențiate, în funcție atît de nivelul veniturilor cît și de numărul copiilor în familie; vor fi urcate plafoanele de venituri în raport de care se fixează aloca­ția și se va extinde acordarea aloca­ției pînă la împlinirea vîrstei de 1,6 ani. (Vii aplauze). Spre exemplu, o familie din mediul urban cu mai mulți copii, al cărei cap de familie are un salariu de pînă la 1.500 lei, va primi pentru primul copil 150 lei, pentru al doilea 160 lei, pentru al treilea și pentru fiecare din urmă­torii cite 180 lei. (Aplauze). Fondu­rile destinate alocațiilor pentru copii se vor mări de la 4,3 miliarde lei in 1970, la 6,7 miliarde lei în 1975, deci cu peste 50 la sută. (Vii aplauze). Va spori volumul desfacerilor de mărfuri prin comerțul socialist cu 46 la sută. Consumul pe locuitor va înregistra creșteri importante atît la produsele agroalimentare cît și la confecții, țesături, încălțăminte, la bunuri de folosință îndelungată. Se vor extinde serviciile , cincinalul prevede creșterea volumului acesto­ra cu circa 61 la sută, dar consider că există posibilități pentru a depăși cu mult această cifră, urmînd să se elaboreze un program special în a­­cest scop. Ne propunem, pentru perioada 1971—1975, să continuăm în ritm sus­ținut construcțiile de locuințe. Din fondurile sau cu sprijinul statu­lui, se vor realiza 520 mii apartamen­te fizice ; se estimează, de asemenea, că populația își va construi în regie proprie circa 270 de mii de locuințe îndeosebi la sate. Se vor asigura astfel condiții ca circa 2,5 milioane de oameni să se mute în case noi. In perioada 1971—1975 se vor construi, de asemenea, peste 72 mii locuri în creșe față de 29.000 care avem as­tăzi și circa 60 mii locuri în grădi­nițe și case de copii. La aceasta se adaugă creșele și grădinițele care se vor construi la sate de către coope­rativele agricole de producție și coo­perativele de consum, precum și cele care se vor construi la orașe de că­tre cooperativele meșteșugărești. Statul nostru va aloca în conti­nuare fonduri însemnate pentru fi­nanțarea acțiunilor social-culturale. Volumul cheltuielilor pentru învăță­mînt, cultură și artă, sănătate, sport, asistență și asigurări sociale, se ri­dică pe cincinal la uriașa cifră de 218 miliarde lei, adică mai mult de­cît întregul venit național al țării din anul 1970. Pe un locuitor, cheltuieli­le social-culturale suportate de stat se măresc de la 1.680 lei în 1970 la 2.265 lei în 1975, ceea ce constituie o sursă importantă de satisfacere a ne­cesităților de viață ale populației, în perspectiva dezvoltării societății noastre, fondurile sociale de consum capătă un rol tot mai însemnat în efortul partidului și statului pentru ridicarea nivelului de trai al oame­nilor muncii. Am schițat, tovarăși, în mod su­mar, liniile directoare de dezvoltare a țării noastre în noul cincinal: în­făptuirea acestui vast program de construcție economică și socială va ridica România pe o nouă treaptă de progres și civilizație, va marca par­curgerea unei noi și însemnate etape pe drumul apropierii țării noastre de statele avansate ale lumii. Odată cu dezvoltarea forțelor de produc­ție, cu creșterea producției de bu­nuri materiale și spirituale, se va ri­dica și mai mult nivelul de trai al poporului, se va îmbunătăți viața fiecărui cetățean, înfăptuindu-se ast­fel obiectivul central al construcției socialiste, țelul suprem al întregii politici a partidului nostru comu­nist — bunăstarea și fericirea o­mului. (Aplauze puternice prelun­gite). Stimați tovarăși. După cum este cunoscut, Congre­sul al X-lea al partidului, odată cu Directivele pentru actualul cincinal, a elaborat orientările­­­e bază ale dezvoltării României pe întreg de­ceniul 1971—1980. în cursul îmbu­nătățirii sarcinilor de plan pe peri­oada 1971—1975 au fost revăzuți și indicatorii creșterii economiei pînă în anul 1980. De asemenea, s-au sta­bilit unele linii orientative cu pri­vire la evoluția economico-socială a țării în perioada 1980—1­990. Aceste prevederi pornesc de la necesitatea asigurării în continuare a unui avînt susținut al forțelor de producție, pe baza aplicării largi a cuceririlor ști­inței și tehnicii moderne în întreaga economie. Ne propunem ca pînă în anii 1985—1990 să creăm o industrie puternică la nivelul tehnicii și știin­ței moderne, o agricultură in­tensivă de mare randament, să obți­nem în toate domeniile o creștere substanțială a productivității mun­cii, astfel încît România să ajungă la nivelul statelor dezvoltate atît în ce privește producția și venitul na­țional pe locuitor cît și condițiile de viață ale populației. (Aplauze puter­nice, prelungite). Asigurînd, și după actualul cinci­nal, o rată înaltă a acumulării — de circa 28 la sută — și un ritm mediu anual de creștere industrială de 8,9 la sută, producția industriei va putea spori, față de 1970, de 2,7 ori în 1980 și de aproape 6 ori în 1990. Modificări radicale vor avea loc în baza tehnico-materială a agricultu­rii. Astfel, în perioada următoare se va asigura mecanizarea complexă a tuturor lucrărilor agricole. Din 1980, agricultura noastră va dispune de îngrășăminte chimice la nivelul ce­rințelor agrotehnicii moderne. în cadrul programului de îmbunătățiri funciare, pînă în 1990 va fi irigată practic întreaga suprafață care se justifică din punct de vedere econo­mic. Ținînd seama de influențele deosebit de favorabile pe care le va avea asupra agriculturii crearea a­­cestor condiții, se poate sconta pe o creștere a producției agricole, com­parativ cu cincinalul 1966—1970 de 2 ori în 1976—1980, de 2,5 ori în 1981—1985 și de 3,2 ori în 1986—1990. Ca urmare a industrializării acce­lerate a țării, la sfîrșitul următoare­lor două decenii, circa 80 la sută din populația ocupată a țării va lucra în ramurile neagricole ale economiei. Aceasta va marca o schimbare uria­șă — aș putea spune chiar revolu­ționară — în structura socială a Ro­mâniei, cu repercusiuni profunde în gradul de productivitate a muncii sociale, în condițiile d­e viață mate­rială și culturală ale întregului nos­tru popor. (Aplauze puternice). Pe baza dezvoltării susținute a e­­conomiei, venitul național va depăși nivelul anului 1970 de 2,7 ori în 1980 și de 5,7 ori in 1990. Avînd in vedere că populația se estimează să ajungă la 22,4 milioane locuitori în 1980 și 24 milioane în 1990, se poa­te aprecia că venitul național pe lo­cuitor, în prețuri constante, va fi de­­ circa 25 mii lei în 1980 și 50 mii lei în 1990, ceea ce înseamnă un nivel comparabil cu cel din țări dezvoltate din punct de vedere economic. (A­­plauze puternice). Sporirea venitului național va per­mite ridicarea continuă a nivelului de trai material și spiritual al po­porului. Vor crește volumul și diver­sitatea bunurilor de consum și ale serviciilor, asigurîndu-se satisfacerea la un nivel superior a nevoilor între­gii populații. în următoarele două decenii, se va asigura un ritm susți­nut de creștere a fondului de locu­ințe , spre exemplu, continuînd să construim în București în fiecare din viitoarele trei cincinale cîte 120.000-150.000 apartamente, vom asigura lo­cuințe noi pentru o populație egală cu întreaga populație de astăzi a Capitalei tac­­ic după 1980 în Ca­pitală .. .slema locuințelor va fi soluționată. (Aplauze). în ur­mătorii 15—20 de ani se pre­vede, de asemenea, desfășurarea unei vaste activități conștiente, dirijate, de dezvoltare și sistematiza­re a localităților rurale, crearea a 250—300 noi centre umane — du­­blîndu-se astfel numărul orașelor e­­xistente — și, în același timp, ridi­carea economică și socială a tuturor comunelor. Toate aceste măsuri vor duce la profunde transformări in viața satului românesc, reducînd în mod simțitor deosebirile dintre oraș și sat, asigurînd o puternică apro­piere a condițiilor de viață din aces­te două medii. Vor trebui luate, în cel mai scurt timp, măsuri pentru prevenirea po­luării aerului și apelor, pentru pro­tejarea naturii și mediului ambiant, pentru a asigura populației condiții cît mai bune de muncă și de viață. Sînt în curs de elaborare studiile privind crearea condițiilor necesare — îndeosebi prin extinderea mecani­zării și automatizării producției — pentru ca pînă la sfîrșitul acestui cincinal să se treacă la reducerea săptămînii de lucru. Un puternic avînt va cunoaște în­vățămîntul, instrucția publică gene­rală. Avem în vedere ca după anul 1980 să trecem la generalizarea li­ceului ; o dată cu aceasta se prevede extinderea largă a învățămîntului su­perior, numărul studenților și al cursanților școlilor de specializare postliceale, raportat la 10.000 de lo­cuitori, urmînd să se mărească de la 90 în 1970, la peste 110 în 1980 și circa 150 în 1990. In vederea întocmirii studiilor de perspectivă mai îndelungată cu pri­vire la evoluția economico-socială a țării, Plenara Comitetului Central a hotărît să se înființeze o comisie centrală de partid și de stat care va elabora prognozele dezvoltării Româ­niei in perioada 1976—1990, iar pen­tru unele sectoare pînă în anul 2000. La elaborarea prognozelor și direc­țiilor principale de dezvoltare în perspectivă a patriei trebuie pornit de la legile obiective ale dezvoltării sociale, de la realitățile concrete ale țării noastre, precum și de la tendin­țele revoluției tehnico-științifice pe plan mondial. Pe această bază se va elabora pro­gramul dezvoltării în următorii 15— 20 ani a României socialiste, în fapt, acesta va fi însuși programul parti­dului, în centrul lui aflîndu-se ca o­­biectiv fundamental pentru etapa respectivă, realizarea societății socia­liste multilateral dezvoltate. (A­­plauze puternice). în această pe­rioadă, forțele de producție vor (Continuare în pagina a III-a) INDICATORII PRINCIPALI AI PLANULUI CINCINAL 1971—1975 dinamica — în­­ Indicatorul Prevederi Prevederi directive plan cincinal Producția globală industrială 150 —157 168—178 Producția globală agricolă (calculată pe baza me­diei anuale pe perioada de 5 ani) 128 —131 136—149 Productivitatea muncii pe un salariat în in­dustrie 137 —140 142 Reducerea cheltuielilor la 1.000 lei producție­­marfă în industria de stat în 1975, față de 1970, în »/o 6>°— 7­ ° 10— 12 Volumul comerțului exterior (pe perioada de 5 ani) 140 —145 160—170 Investițiile centralizate din fondurile statului (pe perioada de 5 ani) — mild. lei 420 —435 470 Venitul național 145 —150 168—182 Creșterea numărului de salariați în economia na­țională — mii persoane 400 —500 1.010 Fondul de salarii 130 —135 153­­ Volumul desfacerilor de mărfuri cu amănuntul 130 —135 140—146 Volumul serviciilor prestate populației 140 —145 155—161 Salariul real H6 —120 120 Veniturile reale ale țărănimii provenite din pro­ducția agricolă pe o persoană activă 115 —120 122—130 1 f i 4 * 4 t * V'

Next