Milcovul, aprilie-iunie 1971 (Anul 4, nr. 530-607)
1971-04-22 / nr. 548
r I I MEAN AL COMITETULUI JUDEȚEAN VRANCEA AL PXILIA AI CWISAiULUI WHITAR JIDEȚEAN ANUL IV NR. 548 JOI 22 APRILIE 1971 4 pagini — 30 bani ÎN ÎNTÎMPINAREA GWAIGSUUJI SEMICENTENAR 5 Noi construcții de blocuri în cartierul Bahne din Focșani. I EXPUNERI ln cadrul manifestărilor consacrate sărbătoririi semicentenarului partidului, membrii Biroului Comitetului județean de partid au continuat întâlnirile cu oamenii muncii din întreprinderile și instituțiile municipiului și județului. Cu acest prilej a fost ținută expunerea „Partidul Comunist Român I* — continuator al tradițiilor de luptă a poporului român pentru o viață mai bună, pentru progresul țării, pentru socialism“. Astfel, tovarășul Ion Cioară, secretar al Comitetului județean de partid, s-a întîlnit cu muncitorii, inginerii și tehnicienii întreprinderii județene de construcții cărora le-a vorbit despre lupta desfășurată de partid în cei 50 de ani, despre succesele obținute în construcția socialistă în România și perspectivele deschise de Congresul al X-lea al P.C.R. pentru făurirea societății socialiste multilateral dezvoltate. Aceeași temă a fost expusă de tovarășii Vasile Măluțan și Ion Tătaru, membri ai Biroului Comitetului județean de partid, în fața C.F.R.-iștilor din Mărășești și respectiv, a salariaților de la C.C.L.P.A. Focșani. Realizări meritorii Complexul de prelucrare a lemnului din Gugești, unitate în cadrul căreia materialului lemnos i se dau primele forme de întrebuințare, continuă, și în decadele scurse din această lună, să înscrie în palmaresul bunelor rezultate, realizări meritorii. Atît la producția globală, cit și la producția marfă, datorită aplicării cu consecvență a unor măsuri tehnico-organizatorice eficiente, se înregistrează un plus față de sarcina planificată de 100 000 lei. Adăugate la perioada scursă de la începutul anului, aceste sporuri se ridică la 2 407 000 lei. Corespunzător depășirilor valorice, la principalele sortimente s-au dat în plus 124 mp placaj, 359 mc cherestea, ,36 000 mp furnire, 453 mp panel și 32 mc lăzi. Noi suprafețe împădurite Comparând datele din graficele de producție cu rezultatele înregistrate de către Inspectoratul silvic la sfîrșitul celei de a doua decade a lunii aprilie, se desprinde că la majoritatea indicatorilor se obțin depășiri substanțiale. Din totalul planului de împădurire eșalonat pe semestrul I s-a realizat, până în prezent 04 la sută, lucrările de împădurire fiind încheiate la Ocolul silvic Focșani, Gugești și Adjud. De asemenea, la aliniamente, s-a realizat în plus față de plan, 13 km, ceea ce procentual reprezintă 24 la sută, iar în cadrul pădurilor de folosință comunală s-au împădurit 25 hectare. Peste prevederile planului întreprinderea de industrie locală din Adjud continuă să înregistreze noi și importante succese în realizarea prevederilor planului și a angajamentelor. La sfîrșitul celei de a doua decade din această lună, pe perioada cumulată de la începutul anului, planul producției globale se înscrie cu o depășire de 1 250 000 lei, iar la producția marfă cu 990 000 lei . în același timp au fost livrate către fondul pieței, peste prevederi, produse a căror valoare se ridică la 348 000 lei. Concomitent cu realizarea planului de producție și a livrărilor către comerțul de stat, o atenție deosebită a fost acordată livrărilor la export, la care, datorită depășirilor de producție realizate, se înregistrează un spor valoric de 1 565 000 lei. Dintre produsele a căror valoare peste plan depășește cu mult sarcina, prevăzută amintim : mobilă — 17 000 lei și agregate grele — 15 000 mc. De totdeauna probabil, melancoliile se vor strecura ca o emoție printre cuvinte, la ciudată acel moment al retragerii din viața uzinei, a fabricii, a acelui rămas bun de la oamenii cu care te-ai obișnuit Zi de zi, ori pe care i-ai crezut mai cu seamă prieteni de'o viață. Și acest moment se numește simplu : ieșirea la pensie. Această emoție, melancolie și frumusețe în același timp, am descoperit-o acum cîteva zile într-o sală de festivități a S.I.R. Cosmești, la o frumoasă manifestație prilejuită de ieșirea la pensie a contabilului, a fostului salariat al fabricii, ION SIMATIUC. Am ascultat întîi cuvintele directorului, fabricii, tovarășul Dumitru Soare. Calde, venind de undeva din inimă, cu nostalgia aceea a amintirilor frumoase, peste care tu Aști să crezi și să trăiești frumos... crurile, faptele de viață ale unui om se redescoperă în carate. „...In condeiul său, dacă îmi este îngăduită această expresie, s-au sprijinit, într-un fel, balanța și majoritatea operațiilor contabile ale întreprinderii, mai bine de 40 de ani. Noi, toți cei de aici, am găsit totdeauna o vorbă frumoasă, un sfat, un ajutor la tovarășul Simatiuc. Poate de aceea, nu numai felul de a munci, ci modul de a-și organiza viața, conștiința cu care a înțeles să-și facă datoria ne-a impus tuturor stima și respectul...” Pe o fereastră deschisă, mireasma de rășină buștenilor, intrînd în ganter prefigura aerul, strecura melancolia de primăvară a Siretului, sălciilor desenînd silueta a ușoară a pădurilor. Aici, oamenii, reprezentanții întregii fabrici, sărbătoreau, omagiau cei 42 de ani de muncă, numai în cadrul aceleiași întreprinderi, ai contabilului Ion Simatiuc. Poate de aceea l-am crezut și l-am înțeles mai bine ascultîndu-l pe directorul A.E.I.B. Focșani, ascultîndu-i cuvintele, cu emoția aceea desprinsă parcă numai în cadrul unor asemenea clipe. „...Ba o astfel de manifestare nu se vine decît cu sufletul. 42 de ani în cadrul aceleiași întreprinderi înseamnă o viață frumoasă cu care omul și comunistul Simatinc a înțeles să-și facă datoria, să muncească drept și cinstit, cu o bucurie deplină în orice clipă a activității”. Așa au vorbit și muncitorul Năstase Floroiu, și maistrul ascuțitor Vasile Grigorică și Tache Simionescu, președintele comitetului de sindicat, toți ceilalți tovarăși de muncă ai sărbătoritului. Era ca o recunoaștere dreaptă și frumoasă a muncii de pînă atunci, fiecare cuvînt însemna de fapt prețuirea, dragostea cu care pensionarul de acum era înconjurat, stimat. Mai tîrziu, la C1 clipă a confesiunilor, l-am întrebat ! — Ce-au însemnat acești 42 de ani numai într-o întreprindere, tovarășe Simatiuc ? M-a privit deschis, cu ochii ușor învăluiți încă în abuzul emoției, tulburat încă de atmosfera serbării. — Poate unii nu mă pot înțelege, dar asta a fost viața mea. Astăzi am 60 de ani și dreptul la pensie s-ar crede că vine normal, ca după un șir de ani de muncă. Ba mine, insă, semnificația înseamnă, neapărat, împlinirea unei vocații. Sínt de 54 de ani în Cosmești, îmi murise tatăl în război și am muncit în fabrica în care muncea și mama, întîi, muncitor simplu, călător de deșeuri la hala gatere. Era greu, munca era manuală. Apoi, am vrut să învăț, trebuia să învăț. Până atunci, adică în toate clasele primare luasem numai premiul I. Eram dator față de mine, față de mama, să învăț. Am făcut Școala comercială elementară de 3 ani la Tecuci, la fără frecvență. Și, încă din timpul școlii, am fost luat la contabilitate, întîi, la facturi, apoi am început să știu ce înseamnă debit și credit și, cu timpul, să cunosc toate operațiile contabile. Ion PANAIT (Continuare în pag. a II-a) II 9 ZILE Respectind viteza zilnică de lucru Campania însămințărilor Situația însămințărilor la data de 21.IV.1971 Denumirea Supraf. Supraf. In Viteza Viteza S.M.A. planis. realiz. procent. planis. realiz. Mărășești 4 108 2 494 60,7 840 303 Ciorăști 8 099 4 907 60,5 294 267 Suraia 7 042 4 119 58,4 364 295 Adjud 6 886 3 833 55,6 370 335 Tătăranu 9 539 4 822 50,5 510 579 Sihlea 7 924 3 711 46,8 370 437 Nănești 5 943 2 850 42,9 315 60 Cîmpineanca 6 884 2 327 33,8 492 178 Tănăsoaia 4 444 1 499 33,7 340 105 Panciu 6 169 1 984 32,1 409 361 Odobești 3 586 1 088 30 3 353 362 ___________________ TOTAB. S.M.A. 70 624 33 637 47,6 4 157 3 338 I.A.S. Odobești 1 282 854 66 6 60 30 I.A.S. Panciu 3 216 1 704 52,9 204 251 I.A.S. Focșani 6 735 2 961 44 350 395 TOTAß. I.A.S. 11 233 5 519 49,4 614 676 TOTAß. JUDEȚ 81 857 39 156 47,8 4 771 4 014 ANGAJAMENTUL co«ctiv«for de munca din industrie, construcții și transporturi. N*«» tr* eiter«, prevede com cinste« gloriopses aniversario P. C8, salar««ux#xe • CREȘTEREA PRODUCTIVITĂȚII MUNCII pe un salariat cu 157 foi. • PRODUCȚIE MARFA h valoare de 9 milioan«, reprezentlnd 7 500 costum# ber* feafeșsi, 1300 m c. lemn pentru industrializare, 400 mx. cherestea, 150 tan. praaust cm* mice, 100000 litri vin, 12 000 m.c. agregate de balastiera; • PRODUCȚIE PENTRU EXPORT în valoare de peste 800 000 lei valută; • REDUCEREA CHELTUIELILOR • PRODUCȚIE cu 1,734 000 lei din care proft* ducerea cheltuielilor materiale cu 1124 000 lei.. • DEPĂȘIREA PLANULUI DE BENEFICII cu msU 2 000000 lei. . ALE LA COTELE EFICIENȚEI ÎNALTE ECONOMICE Fiecare întreprindere, mai mare sau mai mică, este subordonații aceleiași devize, producții sporite cu cheltuieli cit mai reduse. Evident că materializarea acestui imperativ este legată, în primul rînd, de optimizarea continuă a organizării producției și a muncii; catalizator al sporirii continuie a eficienței economice. De la an la an, rezultatele cu care își încheie activitatea unitățile economice din județul nostru relevă o continuă ascendență, rod al depistării celor mai potrivite căi de obținere a unui preț de cost cît mai redus, cunoscîndu-se că aceasta duce la rentabilizarea tuturor produselor și la beneficii tot mai sporite. Interlocutorul nostru, inginerul Mircea Diaconu, directorul Unității de exploatare și industrializare a lemnului Focșani, aducind în discuție rezultatele trimestrului I, ne-a precizat că atit planul producției globale, cît și cel al producției marfă a fost depășit cu 2 130 000 lei și respectiv, 3 615 000 lei.. In același timp, sarcina la productivitate are o realizare procentuală de 100,3 la sută. Comparate cu angajamentul luat în întrecerea socialistă, sporurile realizate sunt de aproape patru ori mai mari. Dintr-o analiză succintă s-a putut desprinde că prin eliminarea unor carențe care s-au manifestat în anul precedent și, care au dus la înregistrarea unui volum însemnat de cheltuieli neeconomicoase, prin urmărirea îndeaproape a consumurilor normate la produsele de industrializare și înlocuirea unor transporturi cu tractoarele, ale căror tarife erau mult mai ridicate decît cele cu mijloacele auto — măsuri de altfel prevăzute în planul M.T.O. din acest an — unitatea amintită a realizat, pe primele două luni, economii la prețul de cost, peste sarcina planificată ■ de 263 000 lei. — Numai un ansamblu de măsuri, rezultat al analizei temeinice, științifice, asigură un nivel sporit de eficiență activității productive. Cu,cum și cu ce volum de cheltuieli producem —.Iată care este obiectivul major al activității noastre, obiectiv înscris pe agenda cotidiană de lucru, ne-a spus contabilul șef al acestei unități, Aurel Roată. A reduce cheltuielile de producție înseamnă a acționa toate resoartele capabile să diminueze aceste cheltuieli, de la ridicarea continuă a calității produselor, pină la valorificarea superioară a masei lemnoase. Aducînd în discuție aceeași problemă, inginerul Constantin Benea, șeful compartimentului de organizare a producției și a muncii a spus : „concomitent cu studiile ce vizează sporirea productivității muncii, organizarea judicioasă a locurilor de muncă, raționalizarea transporturilor, o atenție deosebită am acordat îmbunătățirii normelor de consum, așezării lor, pe o bază științifică, știut fiind că de elaborarea unor norme cît mai raționale strîns legat nivelul cheltuielilor realiezate pe produse. "Așadar, nu fructificarea acelor rezerve vizibile, de suprafață, a activității productive constituie garanția unor rezultate în continuă ascendență, ci explorarea în profunzime a tuturor laturilor mecanismului producției, identificarea și mobilizarea acelor resurse ce necesită un proces continuu de analiză. Preconizăm, ca în acest an — a ținut să precizeze inginerul Mircea Diaconu, — să realizăm, printr-o mai bună raționalizare a transporturilor, economii în valoare de 350 000 lei, iar ca urmare a mecanizării unor operații, a unei mai bune manipulări și prelucrări a lemnului, prin reducerea consumurilor normate și darea în exploatare a parchetelor,pe bază de deviz, să realizăm economii de peste 500 000 lei. Depășind cadrul acestor cifre, avem imaginea unor căutări febrile, a preocupărilor ajunse la rangul de permanență. Nicolae LADARU Zootehnia, ramură de mare importanță în aprovizionarea cu produse alimentare a populației și cu materii prime pentru industrie ,este orientată tot mai hotărît spre modernizare, bucurîndu-se de un larg sprijin material, financiar și organizatoric. Desigur, realizarea sarcinilor din domeniul creșterii animalelor depinde atît de progresul științific în această specialitate, de spiritul organizatoric gospodăresc al tuturor celor ce lucreașiză în fermele zootehnice, cît și de instruirea profesională a îngrijitorilor. Dar aceasta nu este totul. O atenție deosebită trebuie să se acorde condițiilor de igienă în care sunt crescute animalele. Mă refer la această problemă dintr-un motiv bine întemeiat. In unele cooperative agricole semnalează mortalități de animalele și păsări, așa cum e cazul, la C.A.P. Homocea, Bogza, Ciușlea, ceea ce, evident, constituie o mare pagubă pentru unitățile agricole respective, pentru economia județului. Fără a minimaliza importanța problemelor de genetică și selecție și deci valoarea productivă a raselor perfecționate, nu trebuie uitat nici o clipă că substratul ereditar reprezintă doar un potențial care nu poate fi pus în valoare decît prin întreținerea animalelor în condiții corespunzătoare celor în care s-a format rasa respectivă. Insă, faptul că se obțin producții mici, că există un procent de mortalitate la animale, se datorează unor neajunsuri in ce privește furajarea animalelor, a existenței unor adăposturi necorespunzătoare, a neglijențelor ivite în aprovi(Continuare in pag. a II-a) Rubrica: .AGRICULTURA INTENSIVA — VERTICALA PRODUCȚIILOR SPORITE”, iniț iată recent de ziarul nostru a trezit un viu interes în rîndul lucrătorilor din agricultura județului, îndeosebi al specialiștilor. In numărul de astăzi facem loc în coloanele ziarului punctului de vedere al ing. EUGEN HARIGA cu privire la importanța respectării igienei în creșterea animalelor. CÎI PREȚUIEȘTE REGULILOR DE ZII A poate fi încheiată Față de ziua precedentă, în cadrul multor consilii intercooperatiste, ritmul însămințărilor — și în special al porumbului —, a fost intensificat. S-a ajuns astfel ca din cele 81 857 hectare ce trebuie să primească sămînța în această primăvară, să fie însămînțată pină în seara zilei de 21 aprilie 1971 o suprafață de 39 156 hectare. Deci, într-o singură zi, au fost insămînțate în cadrul unităților de stat și cooperatiste peste 4 000 de hectare, fapt ce a făcut ca procentul să crească — de la 42,9 la sută, la 47,8 la sută. Cu tot revirimentul produs ieri, totuși viteza zilnică planificată de 4 771 hectare nu a putut fi atinsă. Astfel, stațiunile pentru mecanizarea agriculturii, în loc de 4 157 hectare planificate au realizat numai 3 338 ha. Ele se înscriu deci cu o diferență de 819 hectare, în timp ce mecanizatorii din întreprinderile agricole de stat depășesc sarcina zilnică cu 60 de hectare. Rezultate deosebite au obținut ieri mecanizatorii de la S.M.A. Tătăranu care, față de viteza zilnică de 510 hectare, au însămînțat o suprafață de 579 hectare. Depășiri ale ritmului de lucru au fost înregistrate și de mecanizatorii de la S.M.A. Sihlea și Odobești, iar cei de la S.M.A. Ciorăști, Mărășești, Adjud și Panciu, au atins procente între 80—90 la sută din viteza calculată. Rezultate cu totul sub posibilități au obținut S.M.A. Nănești, Tănăsoaia, Cîmpineanca, unde se pare că umezeala din sol a constituit un impediment serios în buna desfășurare a însămînțării culturilor. Emil GONCIU (Continuare în pag. a lI-a) ^finaan la SALON ISTORIC Date locale privind propaganda socialistă la sate între anii 1918—1920 Unele mărturii ale luptei socialiștilor din fostul județ Putna — anul 1919 Focșaniul —în contextul frămîntărilor revoluționare din preajma anului 1921 File din istoria presei revoluționare vrîncene („Putna Socialistă" — Focșani, 1921) Pentru înfrumusețarea comunei Urmărind realizarea și depășirea angajamentelor luate în întrecerea patriotică pentru mai buna gospodărire și înfrumusețare a localității lor, cetățenii comunei Ruginești, mobilizați de deputați, au îndeplinit încă de la data de 17 aprilie a.c. obiectivele stabilite pentru prima etapă a întrecerii, înfăptuind lucrări edilitar-gospodărești în valoare de 303 000 lei. Astfel, s-au realizat construcții de trotuare pe o suprafață de 1 100 mp (300 mp din beton), 500 ml construcții drumuri, s-au amenanjat și extins spații verzi în suprafață de 1500 mp, s-au plantat 15 000 pomi și puieți de salcîm, a fost efectuat un volum de 2 500 mc îndiguiri, s-au reparat poduri, podețe etc. Gh. CHIRIAC amănuntul cotidianI ! DOAR COPIII SUNT DE VINA ? ! De foarte multe ori, scăpați de sub aripa protectoare a familiei, copiii săvîrșesc fel de fel de abateri. Ziarul nostru a consemnat, nu o dată, în coloanele sale, felurite aspecte. 1 Vinerea trecută, pe strada Republicii din Focșani, mai mulți copii de școală „pasau“ o cutie de tablă, producînd zgomot și dezordine, împiedicînd circulația. Cîțiva cetățeni au încercat să-i pună la punct. Alții, însă, au intervenit în sens invers : — Lasă-i, dor'le să se joace, sunt copii, ce naiba ! Sunt copii de la blocurile gării care își găsesc de joacă în orele de odihnă, zăbovind pe-afară, cu țipete și jocuri zgomotoase pină aproape de miezul nopții. Cunoaștem copii care fură bani de-acasă și ouă din cuibar pentru jocurile de noroc care se practică în parcul distractiv.fiat (de unde și pină unde?) alături de complexul comercial din Finărie. Intr-o scrisoare adresată redacției, Vasile Cernea din Putna-Boloteștilor ne spune că la magazinul sătesc nu se găsesc chibrituri. Le cumpără copii și le întrebuințează pentru pocnitori, provocînd incendii. Am văzut băieți, cu tubele bărbii abia mijite, zăbovind pînă-n zori în fața unei cafele sau citind în stelele unui coniac pină către zori. Și exemplele ar putea continua. Ne oprim, însă, întrebînlu-ne : Oare numai copiii poartă vina acestor manifestări, geneatoare de necazuri ? E cazul să reflectăm !... Emil STANGIUL