Milcovul, aprilie-iunie 1971 (Anul 4, nr. 530-607)

1971-04-22 / nr. 548

r I I MEAN AL COMITETULUI JUDEȚEAN VRANCEA AL PXIL­IA AI CWISAiULUI WHITAR JIDEȚEAN ANUL IV NR. 548 JOI 22 APRILIE 1971 4 pagini — 30 bani ÎN ÎNTÎMPINAREA GWAIGSUUJI SEMICENTENAR 5 Noi construcții de blocuri în cartierul Bahne din Focșani. I EXPUNERI ln­ cadrul manifestărilor consacrate sărbătoririi semicentenarului parti­dului, membrii Biroului Comitetului județean de partid au continuat întâl­­­­nirile cu oamenii muncii din întreprinderile și instituțiile municipiului și județului. Cu acest prilej a fost ținută expunerea „Partidul Comunist Român I* — continuator al tradițiilor de luptă a poporului român pentru o viață mai bună, pentru progresul țării, pentru socialism“. Astfel, tovarășul Ion Cioară, secretar al Comitetului județean de partid, s-a întîlnit cu muncitorii, inginerii și tehnicienii întreprinderii județene de construcții cărora le-a vorbit despre lupta desfășurată de partid în cei 50 de ani, despre succesele obținute în construcția socialistă în România și per­spectivele deschise de Congresul al X-lea al P.C.R. pentru făurirea societății socialiste multilateral dezvoltate.­­ Aceeași temă a fost expusă de tovarășii Vasile Măluțan și Ion Tătaru, membri ai Biroului Comitetului județean de partid, în fața C.F.R.-iștilor din­­ Mărășești și respectiv, a salariaților de la C.C.L.P.A. Focșani. Realizări meritorii Complexul de prelucrare a lemnului din Gugești, unitate în cadrul căreia materialului lemnos i se dau primele forme de întrebuințare, continuă, și în de­cadele scurse din această lună, să înscrie în palmaresul bunelor rezultate, realizări meritorii. Atît­ la producția globală, cit și la producția marfă, datorită a­­plicării cu consecvență a unor măsuri tehnico-organizatorice e­ficiente, se înregistrează un plus față de sarcina planifica­tă de 100 000 lei. Adăugate la perioada scursă de la începutul anului, aceste sporuri se ridică la 2 407 000 lei. Corespunzător depășirilor valorice, la princi­palele sortimente s-au dat în plus 124 mp placaj, 359 mc che­restea, ,36 000 mp furnire, 453 mp panel și 32 mc lăzi. Noi suprafețe împădurite Comparând datele din grafi­cele de producție cu rezultatele înregistrate de către Inspecto­ratul silvic la sfîrșitul celei de a doua decade a lunii apri­lie, se desprinde că la majorita­tea indicatorilor se obțin depă­șiri substanțiale. Din totalul pla­nului de împădurire eșalonat pe semestrul I s-a realizat, până în prezent 04 la sută, lucrările de împădurire fiind încheiate la Ocolul silvic Focșani, Gugești și Adjud. De asemenea, la alinia­mente, s-a realizat în plus față de plan, 13 km, ceea ce procen­tual reprezintă 24 la sută, iar în cadrul pădurilor de folosință co­munală s-au împădurit 25 hec­tare. Peste prevederile planului întreprinderea de industrie locală din Adjud continuă să în­registreze noi și importante suc­cese în realizarea prevederilor planului și a angajamentelor. La sfîrșitul celei­ de a doua decade din această lună, pe perioada cumulată de la începutul anului, planul producției globale se în­scrie cu o depășire de 1 250 000 lei, iar la producția marfă cu 990 000 lei . în același timp au fost livrate către fondul pieței, peste prevederi, produse a că­ror valoare se ridică la 348 000 lei. Concomitent cu realizarea planului de producție și a livră­rilor către comerțul de stat, o atenție deosebită a fost acorda­tă livrărilor la export, la care, datorită depășirilor de produc­ție realizate, se înregistrează un spor valoric de 1 565 000 lei. Dintre produsele a căror valoa­re peste plan depășește cu mult sarcina­, prevăzută amin­tim : mobilă — 17 000 lei și a­­gregate grele — 15 000 mc. De totdeauna probabil, melancoliile se vor strecu­ra ca o emoție printre cuvinte, la ciudată acel moment al retragerii din viața uzinei, a fabricii, a acelui rămas bun de la oamenii cu care te-ai o­­bișnuit­­ Zi de zi, ori pe ca­re i-ai crezut mai cu sea­mă prieteni de'o viață. Și acest moment se numește simplu : ieșirea la pensie. Această emoție, melan­colie și frumusețe în ace­lași timp, am descoperit-o acum cîteva zile într-o sală de festivități a S.I.R. Cosmești, la o frumoasă manifestație prilejuită de ieșirea la pensie a conta­bilului, a fostului salariat al fabricii, ION SIMA­­TIUC. Am ascultat întîi cuvintele directorului, fa­bricii, tovarășul Dumitru Soare. Calde, venind de undeva din inimă, cu nos­talgia aceea a amintirilor frumoase, peste care tu­ A­ști să crezi și să trăiești frumos... crurile, faptele de viață a­­le unui om se redescope­ră în carate. „...In conde­iul său, dacă îmi este în­găduită această expresie, s-au sprijinit, într-un fel, balanța și majoritatea o­­perațiilor contabile ale în­treprinderii, mai bine de 40 de ani. Noi, toți cei de aici, am găsit totdeauna o vorbă frumoasă, un sfat, un ajutor la tovarășul Si­­matiuc. Poate de aceea, nu numai felul de a mun­ci, ci modul de a-și orga­niza viața, conștiința cu care a înțeles să-și facă datoria ne-a impus tutu­ror stima și respectul...” Pe o fereastră deschisă, mireasma de rășină buștenilor, intrînd în ga­n­ter prefigura aerul, stre­cura melancolia de pri­măvară a Siretului, sălciilor desenînd silueta a ușoară a pădurilor. Aici, oamenii, reprezentanții în­tregii fabrici, sărbătoreau, omagiau cei 42 de ani de muncă, numai în cadrul aceleiași întreprinderi, ai contabilului Ion Simatiuc. Poate de aceea l-am cre­zut și l-am înțeles mai bine ascultîndu-l pe direc­torul A.E.I.B. Focșani, as­­cultîndu-i cuvintele, cu e­­moția aceea desprinsă parcă numai în cadrul u­­nor asemenea clipe. „...Ba o astfel de manifestare nu se­­ vine decît cu sufletul. 42 de ani în cadrul acele­iași întreprinderi înseam­nă o viață frumoasă cu care omul și comunistul Simatinc a înțeles să-și facă datoria, să munceas­că drept și cinstit, cu o bucurie deplină în orice clipă a activității”. Așa au vorbit și munci­torul Năstase Floroiu, și maistrul ascuțitor Vasile Grigorică și Tache Simi­­onescu, președintele co­mitetului de sindicat, toți ceilalți tovarăși de muncă ai sărbătoritului. Era ca o recunoaștere dreaptă și frumoasă a muncii de pî­­nă atunci, fiecare cuvînt însemna de fapt prețuirea, dragostea cu care pensio­narul de acum era încon­jurat, stimat. Mai­ tîrziu, la C1 clipă a confesiunilor, l-am între­bat ! — Ce-au însemnat a­­cești 42 de ani numai în­tr-o întreprindere, tova­rășe Simatiuc ? M-a privit deschis, cu ochii ușor învăluiți încă în abuzul emoției, tulbu­rat încă de atmosfera ser­bării. — Poate unii nu mă pot înțelege, dar asta a fost viața mea. Astăzi am 60 de ani și dreptul la pensie s-ar crede că vine normal, ca după un șir de ani de muncă. Ba mine, insă, sem­nificația înseamnă, neapă­rat, împlinirea unei voca­ții. Sínt de 54 de ani în Cos­­mești, îmi murise tatăl în război și am muncit în fabrica în care muncea și mama, întîi, muncitor simplu, călător de deșe­uri la hala gatere. Era greu, munca era manuală. Apoi, am vrut să învăț, trebuia să învăț. Până a­­tunci, adică în toate cla­sele primare luasem nu­mai premiul I. Eram da­tor față de mine,­ față de mama, să învăț. Am fă­cut Școala comercială ele­mentară de 3 ani la Te­cuci, la fără frecvență. Și, încă din timpul­­­ șco­lii, am fost luat la contabi­litate, întîi, la facturi, a­­poi am început să știu ce înseamnă debit și credit și, cu timpul, să cunosc toate operațiile contabile. Ion PANAIT (Continuare în pag. a II-a) II 9 ZILE Respectind viteza zilnică de lucru Campania însămințărilor Situația însămințărilor la data de 21.IV.1971 Denumirea Supraf. Supraf. In Viteza Viteza S.M.A. planis. realiz. procent. planis. realiz. Mărășești 4 108 2 494 60,7 840 303 Ciorăști 8 099 4 907 60,5 294 267 Suraia 7 042 4 119 58,4 364 295 Ad­jud­ 6 886 3 833 55,6 370 335 Tătăranu 9 539 4 822 50,5 510 579 Sihlea 7 924 3 711 46,8 370 437 Nănești 5 943 2 850 42,9 315 60 Cîmpineanca 6 884 2 327 33,8 492 178 Tănăsoaia 4 444 1 499 33,7 340 105 Panciu 6 169 1 984 32,1 409 361 Odobești 3 586 1 088 30­ 3 353 362 ___________________ TOTAB. S.M.A. 70 624 33 637 47,6 4 157 3 338 I.A.S. Odobești 1 282 854 66­ 6 60 30 I.A.S. Panciu 3 216 1 704 52,9 204 251 I.A.S. Focșani 6 735 2 961 44 350 395 TOTAß. I.A.S. 11 233 5 519 49,4 614 676 TOTAß. JUDEȚ 81 857 39 156 47,8 4 771 4 014 ANGAJAMENTUL co­«ctiv«for de munca din industrie, construcții și transporturi. N*«» tr* eiter«, prevede co­m cinste« gloriopses aniversari­o P. C­8, sa­la­r««ux#xe • CREȘTEREA PRODUCTIVITĂȚII MUNCII pe un salariat cu 157 foi. • PRODUCȚIE MARFA h valoare de 9 milioan«, reprezentlnd 7 500 costum# ber* feafeșsi, 1300 m c. lemn pentru industrializare,­ 400 mx. cherestea, 150 tan. praaust cm* mice, 100000 litri vin, 12 000 m.c. agregate de balastiera; • PRODUCȚIE PENTRU EXPORT în valoare de peste 800 000 lei valută; • REDUCEREA CHELTUIELILOR • PRODUCȚIE cu 1,734 000 lei din care pro­ft* ducerea cheltuielilor materiale cu 1124 000 lei.. • DEPĂȘIREA PLANULUI DE BENEFICII cu msU 2 000000 lei. . ALE LA COTELE EFICIENȚEI ÎNALTE ECONOMICE Fiecare întreprindere, mai mare sau m­ai mică, este subordonații aceleiași devize, producții sporite cu cheltuieli cit mai reduse. Evident că materializa­rea acestui imperativ este legată, în primul rînd, de optimizarea continuă a organizării producției și a muncii; catalizator al sporirii continuie a efi­cienței economice. De la an la an, rezultatele cu care își încheie­ activitatea unitățile econo­mice din județul nostru relevă o con­tinuă ascendență, rod al depistării ce­lor mai potrivite căi de obținere a u­­nui preț de cost cît mai redus, cunos­­cîndu-se că aceasta duce la rentabiliza­rea tuturor produselor și la beneficii tot mai sporite. Interlocutorul nostru, inginerul Mir­­cea Diaconu, directorul Unității de ex­ploatare și industrializare a lemnului Focșani, aducind în discuție rezultatele trimestrului I, ne-a precizat că atit planul producției globale, cît și cel­ al producției marfă a fost depășit cu 2 130 000 lei și respectiv, 3 615 000 lei.. In același timp, sarcina la productivi­tate are o realizare procentuală de 100,3 la sută. Comparate cu angajamen­tul luat în întrecerea socialistă, sporu­rile realizate sunt de aproape patru ori mai mari. Dintr-o analiză­­ succintă s-a putut desprinde că prin eliminarea unor ca­rențe care s-au manifestat în anul pre­cedent și, care au dus la înregistrarea unui volum însemnat de cheltuieli nee­­conomicoase, prin urmărirea îndeaproa­pe a consumurilor normate la produse­le de industrializare și înlocuirea unor transporturi­­ cu tractoarele, ale căror tarife erau mult mai ridicate decît cele cu mijloacele auto­ — măsuri de altfel prevăzute în planul M.T.O. din acest an — unitatea amintită a realizat, pe primele două luni, economii la­ prețul de cost, peste sarcina planificată ■ de 263 000 lei. — Numai un ansamblu de­ măsuri, rezultat al analizei temeinice, științifi­ce, asigură un nivel sporit de eficiență activității productive. Cu­,­cum și cu ce volum de cheltuieli producem —.Ia­tă care este obiectivul major al activi­tății noastre, obiectiv înscris pe agen­da cotidiană de lucru, ne-a spus con­tabilul șef al acestei unități, Aurel Roa­tă. A reduce cheltuielile de producție înseamnă a acționa toate resoartele ca­pabile să diminueze aceste cheltuieli, de la ridicarea continuă a calității pro­duselor, pină la valorificarea superioa­ră a masei lemnoase. Aducînd­ în discuție aceeași proble­mă, inginerul Constantin Benea, șeful compartimentului de organizare a pro­ducției și a muncii a spus : „con­comitent cu studiile ce vizează sporirea productivității muncii, organizarea ju­dicioasă a locurilor de muncă, rațio­nalizarea transporturilor, o atenție de­osebită am acordat îmbunătățirii nor­melor de consum, așezării lor, pe o ba­ză­­ științifică, știut fiind că de elabora­rea unor norme cît mai raționale strîns legat nivelul cheltuielilor reali­e­zate pe produse. "Așadar, nu fructificarea acelor re­zerve vizibile, de suprafață, a activită­ții productive constituie garanția unor rezultate în continuă ascendență, ci ex­plorarea în profunzime a tuturor latu­rilor mecanismului producției, identifi­carea și mobilizarea acelor resurse ce necesită un proces continuu de analiză. Preconizăm, ca în acest an — a ținut să precizeze inginerul Mircea Diaconu, — să realizăm, printr-o mai bună rațio­nalizare a transporturilor, economii în valoare­ de 350 000 lei, iar ca urmare a mecanizării unor operații, a unei mai bune manipulări și prelucrări a lem­nului, prin reducerea consumurilor nor­mate și darea în exploatare a parchete­lor,pe bază de deviz, să realizăm eco­nomii de peste 500 000 lei. Depășind cadrul acestor cifre, avem imaginea unor căutări febrile, a preo­cupărilor ajunse la rangul de perma­nență. Nicolae LADARU Zootehnia, ramură de mare impor­tanță în aprovizionarea cu produse a­­limentare a populației și cu materii prime pentru industrie ,este orientată tot mai hotărît spre modernizare, bu­­curîndu-se de un larg sprijin material, financiar și organizatoric. Desigur, realizarea sarcinilor din do­meniul creșterii animalelor depinde a­­tît de progresul științific în această spe­cialitate, de spiritul organizatoric gospodăresc al tuturor celor ce lucrea­și­ză în fermele zootehnice, cît și de in­struirea profesională a îngrijitorilor. Dar aceasta nu este totul. O atenție deosebită trebuie să se a­­corde condițiilor de igienă în care sunt crescute animalele. Mă refer la această problemă dintr-un motiv bine înteme­iat. In unele cooperative agricole semnalează mortalități de animale­le și păsări, așa cum e cazul, la C.A.P. Ho­mocea, Bogza, Ciușlea, ceea ce, evident, constituie o mare pagubă pentru unită­țile agricole respective, pentru econo­mia județului. Fără a minimaliza importanța pro­blemelor de genetică și selecție și deci valoarea productivă a raselor perfecți­onate, nu trebuie uitat nici o clipă că substratul ereditar reprezintă doar un potențial care nu poate­ fi pus în va­loare decît prin întreținerea animale­lor în condiții corespunzătoare celor în care s-a format rasa respectivă. Insă, faptul că se obțin producții mici, că există un procent de mortalitate la a­­nimale, se datorează unor neajunsuri in ce privește furajarea animalelor, a existenței unor adăposturi necorespun­zătoare, a neglijențelor ivite în aprovi­(Continuare in pag. a II-a) Rubrica: .AGRICULTURA INTEN­SIVA — VERTICALA­­ PRODUCȚIILOR SPORITE”, iniț iată recent de ziarul nostru a trezit un viu interes în rîndul lucrătorilor din agricultura județului, îndeosebi al specialiștilor. In numărul de astăzi facem loc în coloanele ziarului punctului de vedere al ing. EUGEN HARIGA cu privire la importanța respectării igienei în creș­terea animalelor. CÎI PREȚUIEȘTE REGULILOR DE ZI­I A poate fi încheiată Față de ziua precedentă, în cadrul multor consilii intercooperatiste, rit­mul însămințărilor — și în special al porumbului —, a fost intensificat. S-a ajuns astfel ca din cele 81 857 hectare ce trebuie să primească sămînța în a­­ceastă primăvară, să fie însămînțată pină în seara zilei de 21 aprilie 1971 o suprafață de 39 156 hectare. Deci, într-o singură zi, au fost insă­­mînțate în cadrul unităților de stat și cooperatiste peste 4 000 de hectare, fapt ce a făcut ca procentul să crească — de la 42,9 la sută, la 47,8 la sută. Cu tot revirimentul produs ieri, to­tuși viteza zilnică planificată de 4 771 hectare nu a putut fi atinsă. Astfel, stațiunile pentru mecanizarea agricul­turii, în loc de 4 157 hectare planificate au realizat numai 3 338 ha. Ele se în­scriu deci cu o diferență de 819 hecta­re, în timp ce mecanizatorii din între­prinderile agricole de stat depășesc sarcina zilnică cu 60 de hectare. Rezultate deosebite au obținut ieri mecanizatorii de la S.M.A. Tătăranu care, față de viteza zilnică de 510 hectare, au însămînțat o suprafață de 579 hectare. Depășiri ale ritmului de lucru au fost înregistrate și de meca­nizatorii de la S.M.A. Sihlea și Odo­­bești, iar cei de la S.M.A. Ciorăști, Mărășești, Adjud și Panciu, au atins procente între 80—90 la sută din vite­za calculată. Rezultate cu totul sub posibilități au obținut S.M.A. Nănești, Tănăsoaia, Cîmpineanca, unde se pare că umezea­la din sol a constituit un impediment serios în buna desfășurare a însămîn­­țării culturilor. Emil GONCIU (Continuare în pag. a lI-a) ^finaan­ la SALON ISTORIC Date locale privind pro­paganda socialistă la sate între anii 1918—1920 Unele mărturii ale lup­tei socialiștilor din fos­tul județ Putna — anul 1919 Focșaniul —în contextul frămîntărilor revoluțio­nare din preajma anului 1921 File din istoria presei re­voluționare vrîncene („Putna Socialistă" — Focșani, 1921) Pentru înfrumusețarea comunei Urmărind realizarea și depăși­rea angajamentelor luate în între­cerea patrio­tică pentru mai buna gospodărire și înfrumusețare a localității lor, cetățenii comunei Ruginești, mobilizați de deputați, au îndeplinit încă de la data de 17 aprilie a.c. obiectivele stabi­lite pentru prima etapă a între­cerii, înfăptuind lucrări edili­­tar-gospodărești în valoare de 303 000 lei. Astfel, s-au realizat construcții de trotuare pe o suprafață de 1 100 mp (300 mp din beton), 500 ml construcții drumuri, s-au amenanjat și extins spații verzi în suprafață de 1500 mp, s-au plantat 15 000 pomi și puieți de salcîm, a fost efectuat un volum de 2 500 mc îndiguiri, s-au repa­rat poduri, podețe etc. Gh. CHIRIAC amănuntul cotidianI ! DOAR COPIII SUNT DE VINA ? ! De foarte multe ori, scăpați de sub aripa protectoare a fa­miliei, copiii săvîrșesc fel de fel de abateri. Ziarul nostru a consemnat, nu o dată, în coloanele sale, felurite aspecte. 1 Vinerea trecută, pe strada Republicii din Focșani, mai mulți copii de școală „pasau“ o cutie de tablă, producînd zgomot și dezordine, împiedicînd circulația. Cîțiva cetățeni au încercat să-i pună la punct. Alții, însă, au intervenit în sens invers : — Lasă-i, dor'le să se joace, sunt copii, ce naiba ! Sunt copii de la blocurile gării care își găsesc de joacă în orele de odihnă, zăbovind pe-afară, cu țipete și jocuri zgomo­toase pină aproape de miezul nopții. Cunoaștem copii care fură bani de-acasă și ouă din cuibar pentru jocurile de noroc care se practică în parcul distractiv­­­­.fiat (de unde și pină unde?) alături de complexul comercial din Finărie. Intr-o scrisoare adresată redacției, Vasile Cernea din Putna-Boloteștilor ne spune că la magazinul sătesc nu se găsesc chibrituri. Le cumpără copii și le întrebuințează pentru pocnitori, provocînd incendii. Am văzut băieți, cu tub­ele bărbii abia mijite, zăbovind pînă-n zori în fața unei cafele sau citind în stelele unui coniac pină către zori. Și exemplele ar putea continua. Ne oprim, însă, întrebîn­­lu-ne : Oare numai copiii poartă vina acestor manifestări, gene­­atoare de necazuri ? E cazul să reflectăm !... Emil STANGIU­L

Next