Milcovul, aprilie-iunie 1971 (Anul 4, nr. 530-607)

1971-05-04 / nr. 558

Y •V ANIU m m. 558 MARȚI 4 MAI 1971 4 pagini — 30 bani IN ÎNTIMPINAREA GLORIOSULUI SEMICENTENAR Sporuri de producție Cai jorm­are a aplicării unor studii violență sporită pri­vind lansarea comenzilor în fa­­bricație, sporirea productivită­ții muncii și asigurarea unei a­­provizionări ritmice cu materii prime, colectivul de muncitori, ingineri și tehnicieni de la Fa­brica de confecții a îndeplinit și depășit substanțial planul de producție cumulat pe cele 4 luni. Astfel, sporul realizat la pro­ducția globală se ridică 4 495 000 lei, la producția mar­fa­mă 6 518 000 lei, iar la confecții textile 4 485 000 lei. In echiva­lent fizic, sporul de produse se ridică aproximativ la 4 000 bu­căți costume băieți, 8 000 bucăți rochii, 2 500 bucăți pantaloni bărbați și 4 500 fuste femei. Prefabricate peste plan Rezultatele înscrise în grafi­cul de producție al întreprinde­rii de prefabricate din beton Doaga, atestă o largă participa­re a colectivului de muncă de aici la îndeplinirea sarcinilor de plan și a angajamentelor luate în cinstea semicentenarului par­tidului, îndeplinind planul pro­ducției marfă corespunzător pri­melor 4 luni, mai devreme cu cîteva zile, s-a realizat suplimen­tar un volum de producție în valoare de 800 000 lei. Echiva­lența fizică a sporurilor valori­ce se concretizează în 500 mc prefabricate din beton destinata complexelor agrozootehnice pen­tru găini și porci. Comunistul Vasile Toma, strungar la S.M.A. Adjud, este unul din anima­torii mișcării de inovații și raționalizări din stațiune. Manifestări cultural - artistice ■­­ Aceste zile din preajma ani­versării semicentenarului devin­ mai expresive prin patetismul impresionant al ce se organizează manifestărilor în cinstea sărbătoririi partidului. Ca de altfel în Întreaga Țară, și în județul Vrancea, așeză­­mintele de cultură sunt gazde a­­le unor acțiuni omagiale ce sunt urmărite cu interes de un nu­măr mare de oameni ai muncii. Astfel, la Vulturu și Tătăranu, sub egida căminelor culturale, au­ fost prezentate expunerile „Crearea P.C.R. — stadiu supe­rior în dezvoltarea mișcării noastre muncitorești“ și respec­tiv „P.C.R. — forța conducătoa­re în lupta pentru consolidarea puterii populare"­Recent, la Soveja s-a desfă­șurat în organizarea căminului cultural, concursul literar , „Imn de slavă partidului și țării“ iar la Străoane a avut loc montajul literar „1921—1971 — cinci de­cenii de glorioasă activitate“. De asemenea, interesante ma­nifestări au fost organizate la Corbița și Vidra, unde un ma­re număr de locuitori a parti­cipat la desfășurarea montaju­lui muzical-literar „Te slăvim partid iubit“ și a simpozionului „Vrancea — tradiție și contem­poraneitate". . Există o anumită me­morie a zilelor, a zilei de duminică, cînd oamenii o asociază festiv, orele au parcă o rotire inversă și de undeva se prefigurea­ză toată melancolia noas­tră, ca o regenerare aș­teptată, firească. Și cu­vintele vin parcă altfel, derulîndu-se încet, cu o emoție pe lingă care lu­crurile se înfășoară în­tr-un fel de pied, o mă­tase ce se descoperă a­­lurieclnd. Dar vorbeam despre oameni, și asta i-am și spus inginerului IONEL DARIE, șeful ser­viciului producție de la întreprinderea de vinuri pentru export, despre a­­cești oameni de dumini­că, formularea este im­proprie, desigur, deve­nind din metaforă, des­pre acești oameni care crect duminica într-o floa­re. — Oamenii au, dumini­ca o casă a lor, un inte­rior al lor pe care îl ca­ută, lingă care se regă­sesc de foarte multe ori. Dumneavoastră sînteți a­­ici, la întreprindere, deși bănuiesc că­­ nu v-a che­mat nimeni. ■» 4. În jur, ușorul zgomot Duminica, oamenii cred într-o floare... al instalațiilor de intra­re, de refrigerare, mi­reasma bănuită a strugu­rilor, parfumul acestei crame unde ne găseam și parcă de peste tot bănu­iam vinurile dist­rindu­se, culorile lor transpa­rente și cintecul, memo­ria de cîntece ce ne înso­țea din podgorie. — E adevărat, nu m-a chemat nimeni, dar așa fac de fiecare dată, e ca un tic zilnic, de inimă mai ales. In fiecare zi e necesar să mă simt al producției, pentru că asta e viața mea. De aceea duminica... — Și astăzi ? — Avem vinuri de pre­gătit, vreau să mai veri­­fic o dată procesul teh­nologic al tuturor opera­țiilor de stabilizare a vi­nurilor. Acum, două partide de pregătiri vărsate, deserizate vinuri pen­tru R.D.G. Mai avem încă una de mult suprasulcitat pentru R.F.G. La noi pro­ducția înseamnă neapărat calitate, totul este pentru export, de aceea sînt a­­ici, nu numai eu... Da, inginerul Darie nu este singurul aliat în a­­ceastă zi de duminică la întreprindere. La garaj, îl intîlnisem pe inginerul șef Grigoriu. Lingă ei, oamenii, șoferii. Aici, în acest perimetru al vinu­rilor, alți oameni supra­veghind operațiile, oa­meni asigurînd un schimb al producției. Pentru ei, duminica este o zi ca ori­care alta, interesant fa­mine numai acest „puls“ al mașinilor, al instalați­­­­ilor care dimensionează într-un fel, un Întreg pro­ces tehnologic. Intr-o parte a pivniței se desenează silueta lui Stan Petrache. Dincolo, lângă pasteurizator se a­­flă Nicolae Iacob. Am­in­­doi sunt ajutori prepara­tori de vinuri. Peste dis­tanță, peste acest alb i­­maculat al marmorei ca­re acoperă jumătate pe­reții, le urmăresc mișcă­rile. Aceleași în fiecare zi, ca un ritual specific, nespectaculos. Inginerul Darie a fost chemat la telefon. Peste cîteva cli­pe dă o indicație pivni­­cerului Grigore Mangu. Ca într-o zi plină de pro­ducție. — Sunt de șase ani a­­ici, m-am obișnuit cu toți oamenii, m-am o­­bișnuit cu lucrurile. Ve­deți, noi obișnuit spunem producție, evidența ei stă in scripte, dar toată munca noastră se consu­mă între efortul de a or­ganiza și urmări Întreg procesul de producție a vinurilor, de la stabili­zare pînă la livrarea lor. Ziua, noaptea, preluarea vinurilor, tratarea lor in secția de condiționare­­tratare, se continuă de fapt procesul de stabili­zare fizico-chimică, bio­logică și apoi se îmbute­­liază. Dar, de fiecare da­tă, cu fiecare operație se urmărește numai calita­­tea indispensabilă pentru export... A intrat in încăpere Mihai Tăbăcaru, tehnici­anul de serviciu al aces­tei secții de condiționare­­tratate. Va sta aici toată ziua, va urmări și va răspunde de același pro­ces de stabilizare și con­diționare a vinurilor. Pri­miri, expedieri... muncește de 6 ani. Așa de cînd a venit la această întreprindere. — Și duminica... — M-am obișnuit, e o zi ca oricare alta. Prin­cipalul este ca totul să fie în ordine... Da, principalul este ca totul să fie în ordine. Trec pe lângă oameni, ne salutăm. Dincolo, la cra­ma de 1 000 de vagoane, alți oameni asigură ser­viciul. Inginerul Darie, cel care ne conduce spre ieșire trebuie, totuși, să mai rămină în întreprin­dere. — Cîteva minute, știți, vreau să mai stau cu­ oa­menii. Dar, cine știe cine vor fi aceste minute ? Ii observ lirele de păr alb. Suu­de. „Nu, nu vă uitați, așa e părul meu..." și ochii a­­ceia, ca de adolescent, deodată, intră într-o alt­fel de lumină, densă. Afară, este o picătură de ploaie, dar nu știu cum, este lumină, multă lumi­nă în jur și verdele copa­cilor intrind în suflet. Și mai ales cred că oamenii cu care vorbim uneori, oamenii pe care îi cu­noaștem din întîmplări de viață deosebite sau oene­, cari se subliniază pe lin­gă-cuvinte, pe­ângă e­­moția lor și ce e mai a­­devarat transpare ca o bucurie a tuturor, fru­moasă. Și, mai ales, cred că duminica oamenii cred într-o floarei Ion PAMAIT 1 1 ! FILE ! ! DIN ISTORIA I SEMICENTENARA ! I ! A GLORIOSULUI ! 1 NOSTRU PARTID S Pe șantierul Fabricii de produse ceramice din Odobești MULȚUMIRE ȘI RECUNOȘTINȚA FIERBINTE PARTIDULUI Recenta hotărâre a Comitetului Exe­cutiv al C.C. al P.C.R. cu privire la unele măsuri de îmbunătățire a con­dițiilor de viață a membrilor coopera­tivelor agricole de producție, a stîrnit un viu interes și o mare satisfacție și în rîndul cooperatorilor din Ciorăști. — Este o nouă dovadă a grijii cu care ne înconjoară partidul, a ținut să sublinieze Ion Coman, președintele a­­cestei unități. Rezolvarea unor proble­me sociale ale membrilor cooperatori și familiilor lor va duce nemijlocit la o participare și mai activă la obține­rea unor recolte sporite, la creșterea nivelului de trai al țărănimii coopera­tiste. După cum se știe, cu începere de la 1 iulie a.c., membrii cooperativelor a­­gri­cole de producție care participă efec­tiv la muncă, cât și cooperatorii pen­sionari, precum și membrii de familie ai acestora, se vor bucura în mod gra­tuit de întreținere, medicamente și ma­teriale sanitare pe timpul internării în spital cit și in tratamentul ambulatoriu. — V-am ruga să ne dați cîteva exemple de cooperatori care vor beneficia de aceste avantaje. — Am să încep cu Neculai Ionică. Este un om harnic, cu multă dragoste de muncă, ce face în fiecare an între 380—400 norme convenționale. O afec­țiune ivită în ultimul timp i-a dimi­nuat forțele. Acum, însă, are toate con­dițiile să-și refacă sănătatea. Sau moș Ion Radu. Are 80 de ani, e pensionar și a lucrat efectiv pînă acum doi ani în cadrul unității. Il supără acum reu­matismul. Se va face bine în cadrul tra­tamentului­ ce-i va fi aplicat într-o stațiune balneo-climaterică. — Referitor la biletele de tra­tament în aceste stațiuni, hotărî­­rea prevede că 70 la sută din cos­tul acestora să fie suportat de Casa de pensii a C.A.P., iar 30 la sută de beneficiar. Dar, se stipu­lează in continuare că in cazul cind unitățile dispun de fonduri proprii, ele pot acoperi integral, cu aprobarea adunării generale, această cotă de 30 la sută. — Anul trecut, noi am depus în con­tul Casei de pensii a C.A.P. suma de 734 000 lei. In acest an, această sumă va ajunge la circa 1 500 000 lei, putînd totodată acorda înlesniri celor cu po­sibilități materiale mai reduse, prin suportarea cotelor ce revin beneficia­rilor de tratament medical. Și, fiindcă avem mijloace financiare proprii, ne gîndim că prin asociere cu alte unități ce fac parte din consiliul nostru inter­­cooperatist, să construim la Soveja o casă de odihnă pentru cooperatori. Cu toate aceste măsuri, deosebit de binevenite, se adaugă concediile plăti­te pentru sarcină și recuzie acordate femeilor membre ale C.A.P., partici­pante active la muncă,­ cît și ajutorul lunar pentru fiecare copil în vîrstă de pînă la 16 ani împliniți. Aș vrea să arăt că imediat după a­­pariția hotărîrii, Marița și Darie Stan­­ciu, Maria și Ion Necula, Manda și Cornel Tudorache, Maria și Costel Grigore, familii ce au­ fiecare cîte 4 copii și realizează circa 450 norme con­venționale pe an, au ținut să-și expri­me mulțumirea și recunoștința fier­binte față­ de aceste măsuri luate de partidul nostru, angajîndu-se să fie exemple în muncă, să nu precupețeas­că nici un efort în obținerea unor pro­ducții mari, să lupte pentru întărirea economică a unității din care fac parte. Convorbire consemnată de­ Emil GONCIU Incursiune prin magazinele cu produse de artizanat SUVENIR DIN VRANCEA, CU SPECIFIC... BĂNĂȚEAN! — Aș dori­ o piesă de artizanat cu specific local. — Cum ce-ați prefera ? — Eu știu : poate o căsuță din par­tea Sovejei, sau una cu pridvor și stîlpi sculptați, o carpetă, o aplice... — N-avem căsuțe, nici carpete. Pof­tiți totuși, o ploscă. — Vai, dar asta nici pe departe nu-i vrincenească ! Poate-avețî cumva o ță­rancă torcînd, un ciobănaș ca-n bala­dă... — Avem bătrînică torcind, fabricată la Pădureni — Hunedoara. Cu­ despre ciobănaș, acesta ne-a parvenit de la Sibiu. — încolo ? — încolo, ceea ce se vede. Și vînzătoarea magazinului „Arta populară“ din Focșani, Elena Usturoi, continua să ofere clientului,, cu care purtase dialogul de mai sus, o serie de obiecte artizanale: împletituri de Tu­l­­cea, fete din Muscel, aplice de Con­stanța. Dar cu toată amabilitatea ei, vînză­toarea nu reuși — nici n-avea cu ce­­ — să ofere cumpărătorului un suvenir vrîncenesc. In județul Vrancea funcționează 7 asemenea unități care prezintă și des­fac produse de artizanat și artă popu­lară. L­a Focșani, la Adjud, la Panciu și Odobești plus cîteva tonete amplasa­te la Mausoleul Mărășești, la Soveja și Golești, adică pe traseele de largă cir­culație turistică. Ajuns intr-un astfel de magazin, pri­ma observație a cumpărătorului este următoarea : atît vitrinele cit și raftu­rile gem, pur și simplu, de marfă. In­­cepînd cu covoarele persane (al căror colorit și model cam lasă de dorit) și cele cu motive naționale românești, con­­tinuînd cu costumele naționale și șter­garele, și sfîrșind cu o gamă largă de bibelouri, toate acestea au darul de a ispiti, de-al atrage pe client. Dar iată că satisfacția inițială este umbrită ime­diat ce încerci să cauți obiectul dorit. De ce ? Pentru că, pe de o parte, ma­rea majoritate a produselor nu-s fabri­cate pe meleagurile noastre și deci Emil STANCIU (Continuare în pag. a II-a) DEȘEURILE — sursă importantă pentru asigurarea bazei de materii prime Reintroducerea în­ circuitul economic a deșeurilor pe calea achizițiilor și co­lectării acestora din întreprinderi de la populație, reprezintă o cale deo­și sebit de eficientă in vederea asigură­rii bazei de materii prime pentru in­dustrie. Deșeurile de hîrtie, de exemplu, da­torită conținutului lor ridicat în ce­luloză, constituie o­ materie primă va­loroasă pentru fabricarea cartoanelor, a macaralelor, a hirtiei și altor pro­duse, constituind, în același timp, un bun înlocuitor al lemnului, care a de­venit în ultimul timp, pe măsura dez­voltării industriei celulozei, un produs deficitar pe plan mondial. In indus­tria­ producției de celuloză, o tonă de deșeuri de hîrtie, înlocuiește 2,6 mc de lemn. In țări cu o industrie avansată, ma­teriile prime consumate în procesul de producție sunt asigurate într-o pro­porție însemnată prin recuperări, pe calea achizițiilor, de deșeuri. In Finlan­da, de exemplu, se recuperează peste 25 la sută din cantitatea de hîrtie con­sumată într-un­­ an, în Austria, peste 24 la sută, în Danemarca și Italia, pes­te 21 la sută. Datorită faptului că în țara noastră industria producătoare de bunuri de larg consum, industria locală și indus­tria cooperatistă utilizează­ încă într-o proporție insuficientă materiile prime provenite din deșeuri, conducerea par­tidului a elaborat, la nivel central, mă­suri care au condus la transformarea acțiunii de colectare a deșeurilor de fier, hîrtie, textile, cauciuc, sticle, cip­ Grigore BIRLA (Continuare în pag. a II-a) La Martinești A început popularea complexului zootehnic Complexul pentru îngrășarea porci­lor de la Mărtinești, unul din marile obiective zootehnice ale județului nos­tru, a fost dat parțial în folosință. Cele 640 de scrofite aduse recent în unitate ocupă peste 50 la sută din ca­pacitatea halelor de reproducție, ur­­mînd ca pînă la sfîrșitul trimestrului II­ acțiunea de populare cu această ca­tegorie de animale să fie terminată. Aprecieri privind in luna mai Circulația generală a atmosferei din cursul lunilor martie și aprilie indică, pentru a doua jumătate a pri­măverii și cursul verii, un regim at­mosferic deosebit de ploios atît pen­tru luna mai cît și pentru luna iunie. Aceste ploi destul de abundente, vor continua și în iulie, precum și în multe zile din prima și a treia de­cadă din luna august. Ab­ia in sep­tembrie și octombrie, ținuturile noas­tre vor intra într-o circulație atmos­ferică deficitară din punct de vedere pluviometric. Acest aspect climatic uscat va fi mai accentuat și mai ge­neral abia în octombrie. In luna mai, țara noastră se va afla situată între două zone foarte ploioase : bazinul central al Mării Mediterane și nordul Mării Negre. Vor cădea de asemenea ploi mari în­­ Franța, Anglia și partea de sud-vest a Peninsulei Scandinave, însă cele mai mari se vor înregistra în India și regiunile limitrofe Golfului Mexic, inclusiv în Marea Caraibilor. Deasupra teritoriului nostru se vor înregistra, în cursul lunii mai, circa 18 zile cu ploaie. Aceste ploi vor­ că­dea atît liniștit, cît mai ales sub for­mă de averse însoțite de numeroase descărcări electrice. Ele vor fi în­soțite de frecvente căderi de grin­dină, care se vor înregistra atît în N.­TOPOR (Continuare în pag. a II-a) vremea Crearea stînelor cooperatiste - o inițiativă care trebuie sprijinita De anul acesta, sfera de activitate a U.J.C.C.-ului Vrancea, de altfel și pînă acum deosebit de variată, s-a îmbogățit cu­ un nou sector de activi­tate. Este vorba de crearea stînelor cooperatiste. In dorința de a transpu­ne în viață una din sarcinile trasate de conducerea de partid și de stat tu­turor întreprinderilor și organizații­lor comerciale, aceea de a extinde și îmbunătăți continuu gama produselor alimentare oferite populației, conduce­rea U.J.C.C. Vrancea, după un studiu atent al condițiilor oferite de comu­nele județului s-a angajat ca în doi ani să-și creeze un număr de stîni su­ficient pentru a asigura necesarul de produse lactate, din carne și a celor­lalte derivate. Și, trebuie să arătăm că încă­ din primul an­ de activitate, R. ȘERBAN (Continuare în pag. a II-a) amănuntul cotidian PUF-PUF CU NĂDUF Relatarea noastră să nu fie confundată cu o poveste pentru cei mici. E o poveste reală pentru cei mari. Dar să ne explicăm: aproape în fiecare dimineață, trenul automotor 5320 dinspre Mărășești ajunge cu o întîrziere de 3—7 minute la Focșani și pleacă cu o întîrziere de 10 minute la Gugești. Pasagerii adju­­deni și cei d­in Mărășești care fac naveta la județ ajung târziu la program și, de aici, un șir întreg de necazuri despre care am mai vorbit și cu alte prilejuri. Și­ acum cauzele , garnitura automotorului formată din trei vagoane, nu e tractată de automotorul propriu-zis (care, cică, e defect de-o vreme), ci de o biată locomotivă cu aburi care, pe tot parcursul căii ferate, pufăie greu, depășind timpul destinat străbaterii distanței. Și­ aproape în fiecare dimineață, cei care călătoresc la ser­vicii cu pseudo-automotorul 5320 se întreabă : „Cînd se va re­glementa situația ? Cînd va circula acest tren, conform mersu­lui stabilit S. E, 1 1

Next