Milcovul, aprilie-iunie 1971 (Anul 4, nr. 530-607)

1971-06-10 / nr. 590

ORGAN AL COMITETULUI JUDEȚEAN VRANCEA AL P.C.R. ȘI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN ANUL IV NR. 590 JOI 10 IUNIE 1971 4 pagini:— 30 bani ÎNCHEIEREA VIZITEI DELEGAȚIEI DE PARTID­E 1 GUVERNAMERITALE ROMÂNE CONDUSĂ DE TOVARĂȘUL NICOLAE CEAU­ȘESCU­ IN REPUBLICA POPULARA CHINEZĂ Comunicat comun româno - chinez La invitația Comitetului Central al Partidului Co­munist Chinez și a guvernului Republicii Populare Chineze, între 1 și 9 iunie 1971, o delegație de partid și guvernamentală a Republicii Socialiste România, condusă de tovarășul Nicolae Ceaușescu, secretar ge­neral al Partidului Comunist Român, președintele Con­siliului de Stat al Republicii Socialiste România, a fă­cut o vizită oficială de prietenie în Republica Populară Chineză. Tovarășul Nicolae Ceaușescu a fost însoțit în această vizită de soția sa, tovarășa Elena Ceaușescu. Tovarășul Mao Tzedun, președintele Comitetului Central al Partidului Comunist Chinez, și tovarășul său de luptă apropiat, vicepreședintele Comitetului Central al Partidului Comunist Chinez, tovarășul Lin Biao, au avut o întrevedere cu tovarășul Nicolae Ceaușescu, secretar general al Partidului Comunist Român, președintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, și soția sa, tovarășa Elena Ceaușescu, precum și cu toți tovarășii din delegația de partid și guvernamentală română. întrevederea s-a des­fășurat într-o atmosferă de prietenie și cordialitate, în spiritul solidarității militante dintre cele două partide, țări și popoare ale României și Chinei. în continuare, președintele Mao Tzedun, vicepreședintele Lin Biao și tovarășii Ciu En-tai, Kan Sen și alți tovarăși au avut convorbiri prietenești cu tovarășul Nicolae Ceaușescu și soția sa, cu tovarășul Ion Gheorghe Maurer și ceilalți tovarăși din delegația de partid și guvernamentală a României. In timpul șederii în Republica Populară Chineză, delegația de partid și guvernamentală română a vizi­tat orașele Pekin, Nankin și Șanhai, uzine și fabrici, o comună populară și instituții de învățămînt, s-a în­­tîlnit cu masele largi revoluționare. Oaspeții români s-au bucurat pretutindeni de o primire deosebit de caldă și o ospitalitate cordială — expresie a sentimen­telor de prietenie frățească dintre poporul român și poporul chinez. Delegația română a exprimat mulțu­miri sincere pentru ospitalitatea prietenească, pentru sentimentele cu care a fost întîmpinată peste tot in Republica Populară Chineză. In timpul vizitei, părțile română și chineză au pur­tat convorbiri într-o atmosferă de prietenie cordială și înțelegere reciprocă, în legătură cu dezvoltarea re­lațiilor de prietenie și colaborare dintre cele două partide, țări și popoare, precum și asupra problemelor internaționale de interes comun. La convorbiri au participat, din partea română, tovarășii — Nicolae Ceaușescu, secretar general al Partidului Comunist Român, președintele Consiliului de Stat — conducătorul delegației de partid și guver­namentale, Ion Gheorghe Maurer, membru al Comite­tului Executiv, al Prezidiului Permanent al Comitetu­lui Central al Partidului Comunist Român, președintele Consiliului de Miniștri al Republicii Socialiste România, Manea Mănescu, membru al Comitetului Executiv, al Prezidiului Permanent, secretar al Comitetului Cen­tral al Partidului Comunist Român, vicepreședinte al Consiliului de Stat, Dumitru Popa, membru al Comi­tetului Executiv al Comitetului Central al Partidului Comunist Român, prim-secretar al Comitetului muni­cipal București al Partidului Comunist Român, prima­rul general al Capitalei, Ion Iliescu, membru supleant al Comitetului Executiv, secretar al Comitetului Central al Partidului Comunist Român, George Macovescu, membru al Comitetului Central al Partidului Comunist Român, prim-adjunct al ministrului afacerilor externe, Aurel Duma, membru al Comitetului Central al Parti­dului Comunist Român, ambasadorul Republicii Socia­liste România în Republica Populară Chineză, Ioan Flo­­rescu, membru supleant al Comitetului Central al Partidului Comunist Român, șef de secție la Comitetul Central al Partidului Comunist Român, Ștefan Andrei, membru supleant al Comitetului Central al Partidului Comunist Român, prim-adjunct de șef de secție la Co­mitetul Central al Partidului Comunist Român, Cons­tantin Mitea și Emilian Dobrescu, membri supleanți NICOLAE CEAUȘESCU, secretar general al Partidului Comunist Român, președintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România PERM­, 9 iUNIE 1971 ai Comitetului Central al Partidului Comunist Român, consilieri la Comitetul Central al Partidului Comunist Român. Din partea chineză, tovarășii: Ciu En-tai, membru al Comitetului Permanent al Biroului Politic al Comi­tetului Central al Partidului Comunist Chinez, premi­erul Consiliului de Stat, Huan Iun-sen, membru al Biroului Politic al Comitetului Central al Partidului Comunist Chinez, șef al Marelui Stat Major al Armatei Populare Chineze de Eliberare, Iao Yen­ Juan, membru al Biroului Politic al Comitetului Central al Partidului Comunist Chinez, Li Sien-n­en, membru al Biroului Politic al Comitetului Central al Partidului Comunist Chinez, vicepremier al Consiliului de Stat, Ciu Ui­ tso, membru al Biroului Politic al Comitetului Central al Partidului Comunist Chinez, adjunct al șefului Marelui Stat Major al Armatei Populare Chineze de Eliberare, Ken Biao, membru al Comitetului Central al Partidului Comunist Chinez, șeful Secției relații externe a Co­mitetului Central al Partidului Comunist Chinez, Ci Pîn-fei, ministru ad-interim al afacerilor externe, Fan­g, membru supleant al Comitetului Central al Partidului Comunist Chinez, ministru al relațiilor economice cu străinătatea, Li Cian, membru al Comitetului Central al Partidului Comunist Chinez, ministru adjunct al comerțului exterior, Cian I­ai-fun, ambasadorul Repu­blicii Populare Chineze în Republica Socialistă Româ­nia, Li Lien-cin, Han Liu și Liu Ka-min, lucrători cu munci de răspundere în ministerele interesate. Partea română a informat partea chineză despre realizările obținute de poporul român, sub conducerea Partidului Comunist Român, în frunte cu tovarășul Nicolae Ceaușescu, în edificarea socialismului, despre activitatea creatoare pe care o desfășoară muncitorii, țăranii cooperatori, intelectualii pentru îndeplinirea sarcinilor planului cincinal 1971—1975 în vederea dez­voltării continue a economiei, științei și culturii, a per­fecționării organizării și conducerii vieții sociale, a rea­lizării obiectivului trasat de Congresul al X-lea al Partidului Comunist Român — făurirea societății socia­liste multilateral dezvoltate. Partea chineză a informat despre istoria luptei ce­lor două linii în interiorul Partidului Comunist Chinez, despre semnificația și necesitatea marii revoluții cul­turale proletare, inițiată și condusă personal de tova­rășul Mao Tzedun, și despre marile victorii obținute în această revoluție. De asemenea, ea a informat despre construcția socialismului în Republica Populară Chine­ză și despre succesele obținute de poporul chinez în înfăptuirea sarcinilor de luptă trasate de Congresul al IX-lea al Partidului Comunist Chinez pentru des­fășurarea continuă a procesului luptă­ critică-transfor­­mare, pentru transpunerea multilaterală în practică a liniei de a promova revoluția, de a stimula munca, pro­ducția și pregătirile împotriva războiului. Partea română a subliniat uriașa însemnătate in­ternațională a victoriei luptei revoluționare a poporului chinez, sub conducerea partidului comunist. Crearea Republicii Populare Chineze a determinat o cotitură radicală în destinele poporului chinez și, totodată, a produs o schimbare istorică în raportul de forțe pe plan internațional, sporind considerabil potențialul so­cialismului în lume. Prin munca sa eroică și plină de abnegație, harnicul și talentatul popor chinez a înfăp­tuit, sub conducerea gloriosului partid comunist, în frunte cu tovarășul Mao Tzedun, profunde transformări revoluționare în toate domeniile vieții sociale, a obți­nut succese strălucite în opera de făurire a societății noi, socialiste. Poporul român se bucură din toată inima de marile realizări dobîndite de poporul frate chinez în sporirea continuă a potențialului economic, tehnic și științific al țării, văzînd în acestea o contribuție de preț la creșterea puterii și prestigiului socialismului în lume, la consolidarea forțelor care luptă împotriva politicii agresive a imperialismului, pentru libertate și independență, pentru salvgardarea păcii. Poporul ro­mân adresează poporului chinez felicitări cordiale și îi urează noi succese în opera de construire a socialismu­lui în Republica Populară Chineză. CIU EN-LAI, membru al Comitetului Permanent al Biroului Politic al Comitetului Central al Partidului Comunist Chinez, premierul Consiliului de Stat al Republicii Populare Chineze (Continuare în pagina a IV-a) R.­P. D. COREEANA: Aspect de la una dintre fabricile de ciment. în pagina a IV-a: Relatări despre vizita delegației de partid și guvernamentale române condusă de tovarășul NICOLAE CEAUȘESCU în R.P.D. Coreeană Plecarea din Pekin PEKI­ 9. — Corespondentul A­­gerpres, Ion Gălățeanu, transmi­te : Delegația de partid și guver­namentală română, condusă de to­varășul Nicolae Ceaușescu, secre­tar general al Partidului Comu­nist Român, președintele Consiliu­lui de Stat al Republicii Socialiste România, și-a încheiat miercuri vizita oficială de prietenie în Re­publica Populară Chineză, efec­tuată la invitația Comitetului Cen­tral al Partidului Comunist Chinez și a guvernului Republicii Popu­lare Chineze. Delegația a părăsit Pekinul, plecînd spre Phenian. De la reședința oficială, delega­ția a fost însoțită de premierul Ciu En-lai, Huan Iun-sen și alte persoane oficiale chineze. Aeroportul din Pekin este pavoa­zat sărbătorește. Sunt arborate drapelele de stat român și chi­nez. Pe platoul central se află a­­dunată o mulțime de locuitori ai capitalei, veniți să-și ia rămas bun de la înalții oaspeți români. Se află, de asemenea, prezenți șefi ai misiunilor diplomatice acreditați în capitala R.P. Chineze. Se into­nează imnurile de stat ale Repu­blicii Socialiste România și Repu­blicii Populare Chineze. Tovarășul Nicolae Ceaușescu îm­preună cu premierul Ciu En­lai trec în revistă unitățile reprezen­tative ale trupelor terestre, mari­nei și aviației, miliției populare și gărzilor roșii aliniate pe aeroport. "Miile de lo­cuitori prezenți izbuc­nesc în urale, scandează pentru prietenia dintre popoarele român și chinez. Pe mari pancarte se a­­flă scrise în limbile română și chineză cuvintele : „Călduroase u­­rări de drum bun delegației de partid și guvernamentale româ­ne“. Grupuri de tineri și tinere îmbrăcați în costume pitorești in­terpretează dansuri populare chi­nezești. Tovarășul Nicolae Ceaușescu și soția sa, Elena Ceaușescu, tovară­șul Ion Gheorghe Maurer și cei­lalți membri ai delegației româ­ne își iau rămas bun cu căldură de la premierul Ciu En-lai. Tova­rășii Nicolae Ceaușescu și Ciu En­­lai își string cu căldură mîinile, se îmbrățișează. Apoi, secretarul general al Parti­dului Comunist Român și preșe­dintele Consiliului de Stat al Re­publicii Socialiste România și cei­lalți membri ai delegației româ­ne își iau rămas bun de la per­sonalitățile oficiale care i-au con­dus. Au fost de față ambasadorul României la Pekin, Aurel Duma, și membrii Ambasadei. Delegația română a fost saluta­tă cu aceleași sentimente de caldă prietenie manifestate de poporul chinez în tot timpul vizitei făcute de delegația de partid și guver­namentală română în R. P. Chi­neză. Cotele eficienței economice sunt ridicate, însă rezervele nu s-au epuizat Aria de preocupări în care se cir­cumscrie întreprinderea de industrie locală—Adjud a devenit în prezent destul de vastă, iar ceea ce redă poate cel mai bine complexitatea activității acestei unități și, firește în același timp, preocuparea colectivului de muncitori, ingineri și tehnicieni pen­tru diversificarea permanentă a ac­tivității constă în sortimentația aflată în producție și care depășește cifra 80. A o realiza întocmai, a o depăși, ceea ce înseamnă onorarea ireproșa­bilă a contractelor economice, este o îndatorire de prim ordin pe care co­lectivul unității a înțeles-o procedînd în consecință. Rezultatul? La finele celor cinci luni unitatea s-a înscris cu o depășire adjudeană de peste 1 570 000 lei la producția globală, 1 490 000 lei la producția marfă, 705 000 lei la livrările către comerțul socialist și 1 830 000 lei la livrările către export. Adăugind la aceste re­zultate meritorii altele la fel de im­portante ca îndeplinirea productivită­ții muncii în proporție de 109,9 la su­tă, depășirea­­ altor indicatori de bază cum ar fi producția marfă vîndută și încasată, reducerea prețului de cost cu 453 000 lei și obținerea unor bene­ficii suplimentare, avem imaginea u­­nui tablou cu rezultate economice din­tre cele mai bune. Căutînd să-i dăm o explicație, să a­­flăm și să punctăm elementele care I.I.L. ADJUD au precumpănit în obținerea acestor succese, factorii cu răspundere din u­­nitate au insistat, în primul rînd, asu­pra nominalizării din vreme­a produc­ției și asigurării bazei materiale, care au permis demararea noului an în condițiuni mult mai bune ,față de anii precedenți. Luîndu-se, un , start puter­nic, care a fost menținut­ pe toată pe­rioada lunilor ce s-au scurs din acest an, start care așa cum aminteam poa­te fi dat în primul rînd pe o mai bu­nă nominalizare a producției și o asi­gurare corespunzătoare a bazei ma­teriale, rezultatele nu au întîrziat să apară chiar din primele zile ale nou­lui an. Dar nu numai în acești factori au constat măsurile întreprinse de unita­te în direcția realizării prevederilor de plan. Tot atît de important în con­semnarea unor sporuri evidente de producție a fost și planul tehnico-or­­ganizatoric în cadrul căruia accentul a fost pus pe organizarea mai bună a locurilor de muncă, reducerea consu­murilor specifice și ridicarea pregăti­rii profesionale a oamenilor. Ultimei probleme i s-a acordat o importantă S. BUHUȘEANU (Continuare în pag. a 111-a) MINISTERUL ÎNVAȚÂMÎNTULUI COMUNICA: Probele practice de spe­cialitate la liceele de artă și liceele cu program de edu­cație fizică, proba de selecție pe baza lestului de aptitudini lingvistice la liceele cu pre­darea in limbi străine, precum și vizita medicală și probele­ de aptitudini muzicale la li­ceele pedagogice au loc între 20 și 23 iunie a.c. înscrierea candidaților la aceste licee se va face pînă în ziua de 19 iunie a.c., inclu­siv. Candidații admiși la aceste probe susțin între 26 iunie și 3 iulie la liceele respective probele prevăzute pentru con­cursul de admitere în liceele de cultură generală, iar can­didații respinși se pot înscrie pînă în ziua de 25 iunie in­clusiv, la concursul de admi­tere, la alte licee. OAMENII LEGII IN ACȚIUNE! Recoltarea căpșunelor la I.A.S. Odobești ECRAN ECONOMIC Au depășit planul la export Succese deosebite în înde­plinirea planului și a angaja­mentelor asumate în întrecerea socialistă continuă să inscrie și întreprinderea de vinuri pen­tru export. Colectivul unității raportează obținerea unui spor de 10 940 000 lei la producția globală și marfă, depășindu-se totodată planul de livrări la export cu 2 864 000 lei valută. Aceste rezultate sunt efectul preocupărilor permanente care există pentru organizarea mai bună a locurilor de muncă, fo­losirea la maximum a timpului de lucru și funcționarea cores­punzătoare a utilajelor. Spor substanțial la producția globală și marfă Dorind să încheie prima ju­mătate a anului cu rezultate dintre cele mai bune, colecti­vul Fabricii de Confecții din Focșani este preocupat în per­manență de organizarea mai bună a producției și a muncii și aplicarea măsurilor din pla­nul tehnico-organizatoric. A­­cestea, alături de munca entu­ziastă a oamenilor, au determi­nat ca în perioada de la înce­putul anului ,producția globa­lă să înregistreze un spor de peste 5 900 000 lei, iar produc­ția marfă 7 250 000 lei. Noi dotări Pentru buna desfășurare a procesului de producție din ca­drul C.A.P., stațiunile pentru mecanizarea agriculturii au fost dota­te cu noi tractoare și ma­șini agricole. Astfel, față de efectivul e­­xistent pînă acum, pentru ur­gentarea executării lucrărilor agricole au fost repartizate un număr de 42 tractoare pentru legumicultura, pomicultură, vi­ticultură și cultura mare. In a­­fară de aceasta, printre alte­le, conform planului din se­mestrul unu, au mai fost redis­tribuite încă 3 combine, 17 prese pentru balotat paie,­­11 mașini pentru adunat fin, 14 cositori mecanice și 84 re­morci. în felul acesta, recolta­rea cerealelor păioase se va desfășura intr-un ritm susținut, creîndu-se posibilitatea ca în­treaga recoltă de pe cîmp să fie adunată intr-un timp optim, înlăturîndu-se, astfel, pierde­rile. Bunului gospodar nu i se potrivește zicala: „AU SCĂPAT CULTURILE IN BURUIENI“ Insistența cu care agrotehnica re­comandă executarea la timp și în con­diții calitativ superioare a întreținerii culturilor își are rațiunea în faptul că această lucrare aduce sporuri substan­țiale de recoltă, de ordinul sutelor de kilograme la hectar. In plus, îndepăr­tarea buruienilor, oferă plantelor con­diții optime de vegetație, ele benefi­ciind integral de apa și substanțele nutritive din sol. Zicala: „au scăpat culturile în buru­ieni“ cuprinde în esență o ironie muș­cătoare la adresa celor lipsiți de sim­țul elementar al bunului gospodar de a face o treabă temeinică, de pe ur­ma căreia să se obțină producții în raport direct cu munca prestată. A­­minarea de pe o zi pe alta a prășitu­­lui mecanic și manual nu poate pro­duce decît pierderi nedorite, ușor în­să de înlăturat printr-o muncă inten­să, gospodărească. Nimănui nu îi este permis în aceste zile să privească cu indiferență cum culturile se înăbușă sub povara buru­ienilor, fără a pune zdravăn mina pe sapă pentru a îndepărta grabnic a­­cest inamic al culturilor, mare cijmu­­itor de recoltă. Să facem un mic calcul, o unitate are cultivată cu porumb o suprafață de 500 de hectare iar în urma aplicării a două praștie obține un spor de pro­ducție la hectar de circa 500 de kilo­grame. înseamnă că, numai de pe ur­ma executării acestor lucrări, unitatea va beneficia de un spor de producție de 250 000 kg porumb. Dar dacă prașila nu se executa pe mii de hectare ? Urmarea este lesne de înțeles : o pagubă destul de mare. Față de timpul înaintat, cea de a doua prașilă mecanică și manuală trebuia să fie în județul nostru pe sfîr­­șite. Numai că lipsa de interes a unor consilii de conducere și a specialiști­ Constantin BOGDAN (Continuate în pag. a IlI-a) I Vrancea — pe litoral ? Sezonul estival iși tace de pe acum simțită prezența. O atmos­feră de febrilă preocupare pentru ca totul să fie mai bine și mai frumos se poate percepe la fiecare pas. In acest context am des­cifrat și o recentă invitație primită pe adresa Consiliului județean al Organizației pionierilor. Constănțenii, grijulii să dea litoralului o haină cultural-artistică pe măsura strălucirii sale, s-au gîndit să organizeze anul acesta un festival folcloric — intitulat „LITORAL ’71“ — pe scena impună­toare a Teatrului de vară „Ovidiu" din Mamaia. Printre cele 9 ju­dețe invitate să susțină această manifestare se află și Vrancea, care trebuie să deplaseze un ansamblu de 80 de copii. Sinceri să fim, gestul în sine ne-a emoționat. Ne-am spus : iată că, dacă un ansamblul folcloric care să reprezinte așezămintele culturale Vrancea, pe litoral, nu se găsește, cel puțin pionierii s-o facă I din Aflăm insă că, din motive „tehnice“, invitația este în... anti­camera refuzului. E adevărat că motive în stare să-l explice se pot găsi, dar ne întrebăm : care s-a făcut totul pentru ca Vrancea să nu absenteze de la această sărbătoare a folclorului românesc ? Oare celelalte opt județe vor trata tot printr-un refuz această idee ge­neroasă ? Credem că nu. E cazul să o spunem că Vrancea și tinăra generație, aureolată de numeroase premii dobîndite la concursuri republicane, merită din plin să fie prezentă la Mamaia în luna iulie. Și, dacă lucrul în sine presupune eforturi, să te facem. Tr. SPULBER III

Next