Milcovul, iulie-septembrie 1971 (Anul 4, nr. 608-686)

1971-09-15 / nr. 673

Pag. 2 S-a încheiat săptămîna muncii patriotice școlare Săptămîna muncii patriotice a elevilor s-a încheiat semnînd ultima filă a vacanței de vară. Zi de zi, copiii au venit cu toții la școli, răspunzînd chemării ce le-a fos­t lansată de Organi­zația pionierilor de a transfor­ma perioada dinaintea deschi­derii cursurilor într-o săptămî­­nă,a­ muncii patriotice pe agen­da căreia au înscris numeroase acțiuni utile de înfrumusețare a școlilor și localităților, de par­ticipare la strîngerea recoltelor, la ridicarea noilor construcții. La Focșani și Tulnici, Călieni ori Adjud, Dumitrești și Mără­­șești, ca de fapt în toate uni­tățile de pionieri, ultima săptă­­mînă de vacanță a devenit săptămînă a muncii entuziaste.­­ Numeroasele știri sosite la re­dacție, dar mai ales cifrele de care sunt însoțite, arată că ele­vii au muncit cu rîvnă pentru a amenaja sălile­ de clasă, labo­ratoarele și materialele didac­tice, au cules sute de kilograme de plante medicinale, fructe de pădure, maculatură, deșeuri textile , au îngrijit spații verzi, au pregătit ateliere-școală, săli de clasă, ori au participat la u­­n­ele lucrări agricole. Conturîndu-se ca o inițiativă lăudabilă pornită de la copii, către copii, săptămîna muncii patriotice a devenit, astfel, un frumos preludiu al unor activi­tăți și mai complexe și mai sus­ținute ce se vor desfășura, în noul an de învățămînt, în toate școlile, pentru a se realiza pre­gătirea tehnico-productivă a e­­levilor la nivelul exigentelor cerute de necesitățile obiectiva ale construirii societății socia­lista multilateral dezvoltate. fiind filmul ÜÜf Trio-ul Cocea, Barbu, Opriș ne oferă din nou, relansînd serialul hai­ducesc cunoscut, un episod de­­ isto­rie, jumătate real, jumătate fictiv. Este interesant că pe lingă respec­tarea, chiar nemărturisită, a acestui echilibru, realizatorii săi s-au des­curcat de fiecare dată inteligent ofe­rind spectatorilor — și asta mi se pare lucrul cel mai de preț — un film bine articulat, al cărui subiect se compune din imagini dense, pli­ne de viată. De altfel, consider că tocmai în aceste laturi stă succesul „haiducilor" lui Dinu Cocea. Departe de convențional, de vetust, fără a fi prea profesional — adică nu în măsura în care profesionalismul în­seamnă rutină și șablon — serialul haiducesc propus este atractiv cu fiecare episod al său și, spre bucu­ria noastră, nu­ seamănă cu produc­țiile de serie în care am cunoscut indieni germano-iugoslavo-belgieni și mongoli anglo-saxoni a căror profile nu s-au putut reține. De ce această introducere ? Poate pentru a reaminti spectatorului focșă­­nean virtuți unanim recunoscute și a facilita observația că și acest epi­sod — care se pare că nu este ulti­mul — „Săptămîna nebunilor" — cris­talizează impresii similare. „Săptămîna nebunilor" este un film antrenant, în care aventura propriu­­zisă, cea fizică, cedează locul intri­­gii, dragostei. Nu vedem­ utilă dezvoltarea nara­tivă a subiectului însă ținem să ară­tăm că și de această dată el prile­juiește cîtorva actori adevărate com­poziții. Primul dintre aceștia mi se pare a fi Florin Piersic care devine de la un episod la altul mai sigur pe el, mai convins de posibilitățile actori­cești pe care le deține. Căpetenia haiducilor — Anghel Șaptecai — pe care o interpretează este un personaj dezinvolt, firesc, uman. Alături de el Toma Caragiu, „răs­­popitul", este actorul cel mai uni­form — înțelegînd prin aceasta nu o partitură cuprinsă între limitele su­ficienței ci una de mare interes, pli­nă de viață. Am reținut de asemenea, rolul de amplitudine realizat de Colea Răutu, divers și mai ales convingător ca și cel pe care ni-l oferă Constantin Co­­drescu. In rest mai puține lucruri bune. Gesturi lipsite de orice undă de credibil, efuziuni spontane care trădează un gust îndoielnic și chiar imagini false, extrem de false (cum ar fi cea a detențiunii lui Anghel Șaptecai). Dar, repetăm, în ciuda u­­nor laturi mai puțin împlinite, depă­șind aspecte lipsite de trăinicie, fil­mul lui Dinu Cocea rămîne totuși o realizare interesantă, plină de nerv. După cum interesantă ni se pare și acea idee cuprinsă în finalul său în care bijuteriile domniței sînt vîndu­­te pentru a se cumpăra arme nece­sare voluntarilor lui Tudor Vladimi­­rescu. Secvențele finale ce o sus­țin, au multă greutate, devin grave. Aparatul de filmat asociază unghiu­lui de revoltă individual sau de grup restrîns, un altul de mare deschidere — revolta întregului popor. Modifica­rea culorii, o subliniere cerută im­perios de noua tonalitate abordată, reprezintă ea însăși o dovadă că Di­nu Cocea știe să facă film și mai ales își gîndește fiecare nou epi­sod atît în conexiune cit și indivi­dual. Tr. OLTEANU Reintilnire cu haiducii LOHEONIII BRIBIRHBHhIIIIIIIIII I Alexandru Buga, satul Bătinești, comuna Țifești . In urma verificării făcute de către organele sanitare lo­cale, s-a dispus sistarea activității bu­fetului din sat prin retragerea autori­zației sanitare de funcționare, înce­­pîn­d cu data de 15 septembrie 1971. Amalia Tudorache, satul Mircești comuna Vînători. Absolvenții clasei a IX-a — școală generală — pot să se înscrie la liceu, în clasa a X-a (anul II), în urma susținerii unui exa­men de diferență. Katerina Barbu, orașul Buzău : Transmitem, pe această cale mulțumi­rile dumneavoastră medicilor chirurgi Romulus Deac, Vasile­ Alexandru și Toma Teodoru pentru reușita ope­rației, cit și pentru devotamentul cu care v-ați îngrijit pe perioada cit ati stat In spital. V. I„ comuna Suraia. După cum ne informează consiliul popular al co­munei Suraia, conform statelor de plată, dumneavoastră au­ primit aju­torul de naștere pe luna august. ABATERI „MĂRUNTE“ (Urmare din pag. 1) astfel lucrurile, ni se pa­re că a fost eludată toc­mai abordarea esenței fe­nomenului respectiv. In primul rind, prin efectu­area unei așa-zise reme­dieri s-a creat o pagubă avutului întreprinderii. Ce ne-am face, de pildă, dacă fiecare salariat al întreprinderii ar veni cu cite o mașină în ate­lier pentru a-i remedia defecțiunile ? Pe de altă parte, ase­menea practici afectează în mod serios utilizarea integrală a timpului de lucru, disciplina muncii, consumul de materiale... Astfel, de exemplu, aflîn­­du-ne In­ atelierul de re­parații auto al întreprin­derii, observăm o mași­nă aparținînd unității in­trodusă acolo pentru a i se efectua unele... re­medieri. In timp ce la „Wartburgul" cu pricina lucrau patru salariați,­­ in preajma acesteia nu se afla nimeni. — Ce se întîmplă cu această mașină ? ne a­­dresăm maistrului Mihai Cioch­lan. — Trebuie să execu­tăm niște operațiuni de sudură la cabină. Moto­rul este bun. — Și nu lucrează ni­meni ? — Nu, deoarece nece­sită un volum mare de muncă, (iar sudarea u­­nui dispozitiv la o ma­șină particulară, vezi doamne, necesită un volum redus de muncă!). Și, uite așa, oamenii nu au timp, iar mașina stă în atelier. Pentru că există lucrări... mărunte care sunt puse pe primul plan. Poate fi considerat a­­cest gen de abateri de la normele noastre de muncă și­ viață, de imperativele eticii noas­ta­tre comuniste ca fiind de o importantă derizorie ? Răspunsul nu poate fi decit negativ. Și, de ce să n-o spunem ? — cau­zele principale pentru care e­e persistă se află tocmai în reprezentarea deformată a implicații­lor acestor practici pe plan profesional și mo­ral. NOUL AN ȘCOLAR (Urmare din pag. I) în noul an, în care azi pășim, șco­lile generale de 10 ani din Vrancea vor cuprinde 3 750 elevi din clasa a IX-a și a X-a. Cursurile școlilor generale, profesionale, liceelor teore­tice și de specialitate din județul nostru vor fi urmate de 68 186 elevi, iar corpul profesoral, prezent la catedră, numără 3 522 de cadre didac­tice din care 278 de educatoare, în­vățători și profesori nou repartizați, 388 școli, 1 570 săli de clasă, din ca­re 40 construite numai anul acesta, 22 ateliere școlare, 105 laboratoare și material didactic în valoare 2 487 000 lei, iată baza materială de școlilor vrâncene, „zestrea" cu care a începem noul an școlar. Insă, grija pentru educarea tinerei generații nu se reduce numai la cifre și baza ei materială. Societatea noastră este interesată de calitatea pregătirii ce­lor ce ies de pe băncile școlii și își formulează cerință­ fundamentală ca ei să fie în stare să ducă mai de­parte construcția socialismului, atin­­gînd idealurile și obiectivele pe care clasa, muncitoare și le-a fixat în construirea unei societăți noi. In noul an școlar, munca nu mai este considerată ca o activitate alimentară, neintegrată organic si­în circuitul educativ. Ea a devenit dis­ciplina de învățămînt, cu profesori și notare, sudîndu-se unui triptic e­­ducațional, puternic articulat care se numește: sală de clasă — labora­tor — atelier. În acest an, vorbim de­ un învăță­­mînt activ, în care cunoștințele nu se revarsă din afară asupra unui su­biect rezervat și pasiv, ci sînt cîști­­gate printr-un efort dirijat, propriu fiecărui elev, fiecărui tînăr. Anul acesta vom lucra cu aceeași pasiune și hotărîre, dar în lumina u­­nor noi cerințe, urmărind eliminarea obișnuitului, închistării și suficienței. Va trebui, în primul rând, să muncim pentru informarea și documentarea solidă a fiecăruia în specialitate, pen­tru folosirea creativă a materialului didactic și a aparaturii în procesul de predare, pentru o susținută activitate metodică în cadrul colectivelor, pen­tru un viu și principal schimb între colective și oameni, punînd în eviden­ță necesarul, eficientul. Legătura din­tre specialitate, social și ideologic, tre­buie să constituie, pentru fiecare slu­jitor al școlii, o conduită unitară, care să reflecte pregătirea sa în munca de educație și instrucție. Cei care azi își încep activitatea în cadrul unui nou an școlar, dar mai ales „ elevii”­ trebuie să depună toate eforturile, să-și folosească timpul în mod cet mai chibzuit, să-și formeze de acum deprinderile de care vor a­­vea nevoie pentru a r­e vehi oameni demni și productivi ai ATO fiietâții noas­tre socialiste, legată ireversibil de ideea progresului continuu. Suntem­ siguri că în noul an școlar în care am pășit vom obține rezultate frumoase pentru că avem o bază ma­terială suficientă, un corp didactic competent și entuziast, un tineret dor­nic de învățătură și progres, intr-un cuvint avem o școală care, începînd de astăzi, este gata să răspundă cu toată certitudinea încrederii ce i s-a acordat de către partid. Plantele medicinale folosite in bolile ficatului și colecistului 1. Păpădia (TARAXACUM OFFI­CINALIS WEB) sau lăptuca se recol­tează în întregime, cu frunze și ră­dăcini, primăvara înainte de înflo­rire. După ce rădăcina a fost spă­lată la un curent rapid de apă, este lăsată la soare să se zvînte și să se usuce. Păpădia are acțiune calagogă, coleretică și diuretică, măreș­te funcțiile metabolice în gene­­ral, crescînd metabolizarea și mobi­lizarea colesterolului și glucidelor. Este prescrisă în hepatitele cronice, colecistopatii, ateroscleroză, gută, obezitate. Se administrează sub formă de in­fuzie sau decoct: 1—2 linguri de plantă tocată mărunt la 500 ml de apă. Se bea cite u­n pahar după me­sele principale. 2. Sunătoarea (HYPERICUM PER­FORATUM) sau pojarnița. Planta se recoltează la începutul înfloririi ei, din iunie pînă în septembrie. Se usucă la umbră. Folosirea ei în bolile de ficat și stomac se cunoaște din antichitate. Stimulează secreția celulei hepatice, ameliorează stările inflamatoare ale mucoasei gastro-intestinale și com­bate spasmul musculaturii netede. Se administrează sub formă de infuzie sau decoct: 1—2 linguri din plantă mărunțită pentru 1 litru de apă, din care se beau 2—3 ceaiuri pe zi, după mese. 3. Anghinarea (CYNARA SCOLI­­MUS). Are acțiune intens coleretică, mai slab colecistokinetică și ușor diuretică. Se pare că anghinarea sti­mulează funcțiile metabolice în ge­neral, în special a funcției antitoxice a celulei hepatice. Servește la pre­pararea cinazolului. Se prepară sub formă de infuzie: 1—2 linguri de frunze pentru 500 ml de apă. După răcire se strecoară și se îndulcește mult căci altfel este amar. Se începe cu cite un pahar luat pe nemîncate și progresiv se trece la cite un pahar și după mese­le principale. Tratamentul durează o lună de zile, după care urmează o bună pauză și se reia la fel. 4. Măceșul (ROSA CANINA) sau trandafirul sălbatic. De la măceș se culeg fructele în luna septembrie, adică în momentul cînd acestea trec de la culoarea cărămizie la roșu portocaliu. Acestea sunt lăsate să se usuce în locuri răcoroase, bine ae­risite. Fructele măceșului conțin canti­tăți importante de vitamină C și în proporție mai redusă vitamina P și provitamina A, acid malic și citric. Fructele de măceș au calități cola­­goge și coleretice, diuretice și ac­țiune fizică asupra calculilor urinari. Se folosește sub formă de decoct care se prepară din două linguri de fructe zdrobite și fierte timp de 10 minute cu 500 ml de apă, se stre­coară și se îndulcește. Se bea a­­ceastă cantitate în cursul unei zile. 5. Volbura (CONVOLVULUS VENSIS) sau rochița rîndunicii. AR­­Se recoltează planta întreagă înainte de înflorire (aprilie—mai). Se reco­mandă în hepatite cronice, colecistite cronice necalculoase, atomii biliare însoțite de constipație. Se adminis­trează sub formă de tinctură: 200 grame plantă uscată este lăsată să macereze în 1­000 ml alcool (70 °) timp de 10 zile. Din această tinctură se iau dimineața, pe nemîncate, două lingurițe amestecate cu o cantitate egală de miere de albine. 6. Rostopasca (CHELIDONIUM MA­JUS) sau iarba rîndunelei, începînd din momentul înfloririi, adică din aprilie și pînă în septembrie, se re­coltează planta, fără rădăcini , se u­­sucă în locuri aerisite. In timpul cu­lesului și manipulării acestei plante se va evita purtatul degetelor la ochi, nas sau gură, deoarece sucul acestei plante este iritant pentru piele și mucoase. Are acțiune coleretică și spasmo­­litică. Se recomandă sub formă de infuzie, o linguriță de plantă mă­runțită la 500 ml de apă. Se bea cald, mai ales în caz de colici, în cursul colecist­itelor cronice sau dis­­chineziilor. In asociere cu diverse plante, intră în compozița ceaiului hepatic. Dr. Victor POTOP, medic specialist interne m iniiiii Redacția și administrația Focșani, strada M. Kogălniceanu nr. 7, telefon ( 15 79­ 30 351 21 74 ) 20 98. jOCHIUL MAGIC Duminică activă Din inițiativa organizațiilor de partid și tineret, duminica tre­cută, 56 de salariați ai Autoba­zei de transporturi din Focșani au participat la o serie de ac­tivități voluntar-patriotice, des­fășurate pe șantierul viitorului spital din municipiul Focșani, precum și în cadrul Autobazei. Cele 200 ore de muncă, cu­ în­sumează aceste acțiuni, s-au concretizat în transportarea a 55 tone de balast, a unei însem­nate cantități de mozaic și de­gajarea unor porțiuni de teren din preajma spitalului aflat în construcție. In această dumini­că s-au evidențiat, în mod deo­sebit, tinerii Gheorghe Ștefan, Radu Munteanu, Mircea Dima, Toader și Mircea Dinilie. S-a scurtcircuitat! Ștefan Baciu, din comuna Tă­­tăranu, a încercat să-și căptu­șească buzunarele profitînd de naivitatea unor creduli. Era, pretindea el, specialist în efec­tuarea unor instalații electrice. Cîștiga bine, le spunea amici­lor­­ de la un „client" 500, de la altul 700, de la unii chiar și cite 1 000 (tariful era stabilit prin „mică înțelegere“, în func­ție de buzunarul clientului). Lua bani și lucrările rămîneau în stadiul de... vorbe goale. Pînă cînd, într-o bună zi, „spe­cialistul" nostru a fost scuturat zdravăn de un... scurtcircuit, a fost prins în obiectivul orga­nelor de urmărire penală. Acum urmează să-i fie administrat tratamentul de rigoare, prevă­zut de lege. Verdictul Pe cînd era gestionar la cen­trul de legume și­­ fructe din­ Panciu, Gheorghe Vîlcu a făcut atîtea matrapaslîcuri Incit cel de la I.V.I.S.F. au trebuit să-i spună : „Angajează-te în altă parte, că la noi nu se mai pu­tem răbda“. Și gestionarul i-a ascultat. S-a dus la Ocolul sil­vic din Panciu care avea ne­voie de un achizitor pentru fructele de pădure. Și, deoare­ce, se pricepea mai puțin în ma­terie de achiziții și mai abitiv în ceea­ ce privește manoperele de păgubire a avutului obștesc, s-a pus pe treabă... în cîteva luni a „ciupit“ peste 40 000 lei. Așa a ajuns gestionarul pe banca acuzaților. Cu cîteva zi­le în urmă, într-un proces care s-a judecat în sala căminului cultural din Panciu, a fost con­damnat la șase ani Închisoare. Traficantul de influență Cu cîtva timp în urmă scriam că Mircea Ungureanu, fost sala­riat al întreprinderii de gospo­dărie comunală și locativă din Focșani, se „bucura" de reputa­ția de plasator în serviciu unuia sau altuia , în schimbul a unor substanțiale sume de bani, se angaja în mod ferm să le a­­ranjeze câte un loc de muncă (pe care, de altfel, respectivii cetățeni îl puteau obține fără mijlocirea acestui traficant de influență). Recent tribunalul s-a îngrijit, să-l plaseze și pe el... la penitenciar pentru o perioa­dă de trei ani și șase luni. Rubrică redactată de I. MIRCEA G. ALEXANDRU • MEMENTO • MEMENTO • MEMENTO • MEMENTO • MEMENTO • tv MIERCURI 15 SEPTEMBRIE 15.55 Deschiderea emisiunii. FOTBAL: Dinamo București — Spartak Trînava. Cupa campionilor eu­ropeni. Transmisiune directă de la Stadionul Dinamo. 17.50 Soliști îndrăgiți de muzică popu­lară: Dumitru Sopon. 18.00 Răspundem prezent! Deschide­rea noului an școlar. 18.35 Mult e dulce și frumoasă. 18.50 Confruntări. Tabloul de bord al conducerii întreprinderii. 19.10 Tragerea Pronoexpres. 19.20 1 001 de seri. 19.30 Telejurnalul de seară. 20.00 Ancheta TV — Idealul tinereții. 20.35 Telecinemateca: „Pisica își scoa­te ghiarele". Cu: Francoise Ar­­noul și H. Frank. 22.20 Teleglob — itinerar chilian. 22.35 Tangouri celebre. își dau con­cursul orchestra și baletul Ope­rei Române. 22.50 Telejurnalul de noapte. 23.00 închiderea emisiunii. JOI 16 SEPTEMBRIE 17.30 Deschiderea emisiunii — Emisi­une în limba maghiară. 18.30 La volan — emisiune pentru conducătorii auto. 18.50 Timp și anotimp în agricultură. 19.10 Pentru sănătatea dv. „Diabetul". 19.20 1­001 de seri. 19.30 Telejurnalul de seară. 20.00 Reflector. 20.15 Melodii și jocuri populare din județul Botoșani. 20.35 Pagini de umor — Comedie mu­zicală cu Graud­o, Chico, Harpo și Zeppo. 22.15 Interpretul săptămînii — Luigi Ionescu. 21.35 Cadran international. 22.20 Recitalul balerinei Ileana Iliescu. 22.45 Telejurnalul de noapte. 23.00 închiderea emisiunii. radio MIERCURI 15 SEPTEMBRIE PROGRAMUL 1­ 6.00 Muzică și actualități. 6.30 Gimnastică. 7.00 Radiojurnal. Buletin meteo-ru­­tier. Sport. 7.45 Sfatul medicului. 8.00 Sumarul presei. 8.25 Moment poetic. 8.30 La microfon, melodia preferată. 9.30 Viata cărților (reluare). 10.30 Vreau să știu. 11.00 Buletin de știri. 11.05 Cîntă George Mihalache. 11.30 Prima zi de școală. 12.00 Trei melodii de muzică ușoară recent lansate. 12.30 Întîlnire cu melodia populară și interpretul preferat. 13.00 Radiojurnal. 13.15 Avanpremieră cotidiană. 14.00 Compozitorul săptămînii — Edvard Grieg. 15.00 Buletin de știri. 15.05 — 100 de legen­de românești. 16.00 Radiojurnal. Buletin meteo-ru­­tier. 16.30 Melodii de George Grigoriu. 16.50 Publicitate radio. 17.00 Antena tineretului. 18.00 Orele serii. 20.00 Tableta de seară. 20.05 Zece melodii preferate. 20.55 Știința la zi. 21.00 Revista șlagărelor. 22.00 Radiojurnal. Buletin meteoro­logic. Sport. 22.30 Concert de seară. 22.55 Moment poetic. 23.00 Concert de seară (continuare). 24.00 Buletin de știri. 0.03—6.00 Estrada nocturnă. cinema MIERCURI 15 SEPTEMBRIE Cinema „UNIREA" Focșani — „Săp­tămîna nebunilor“. (Orele : 14.45— 16.45 — 1 . 45—20.45). Tel. 1204. Cinema „FLACĂRA* Focșani — „Riscul". (Orele: 15.15—17.15— 19.15—21.15). Tel. 1161. Cinema „POPULAR" Adjud — „Atenție, broasca țestoasă". Cinema „POPULAR" Panciu — „Se­chestru de persoană". Cinema „VICTORIA" Odobești — „Ultima relicvă". Cinema „LUMINA* Mărășești — „îngerii negri­­”—U­­. N.R. Ziarul nu-și asumă răspunde­rea față de eventualele schimbări în program. Miercuri II septembrie 1971 CETĂȚENI! Pădurile constituie una din marile bogății naturale ale județului nostru. în această perioadă, fiecare cetățean are datoria patriotică de a respecta cu strictețe regulile de prevenire a incendii­lor în păduri­­ în păduri și în apropierea lor, nu fumați, nu aruncați la întîmplare resturile de țigări sau chibrituri aprinse . Este strict interzisă aprinderea focurilor în păduri sau la o distanță mai mică de 200 m de liziera pădurii; în caz de incendii toți cetățenii sînt chemați să participe la localizarea și lichidarea lor. Cetățeni ! Contribuiii cu toții la apărarea pădurilor de in­cendii ! Fabrica de articole tehnice din cauciuc strada Sportul popular nr. 1 Brașov telefon 14111 recrutează candidați băieți în vîrstă de pînă la 18 ani împliniți in anul calendaris­tic 1971 pentru Școala profesională curs de zi, în meseria de prelucrători cauciuc și confecționatori articole tehnice din cauciuc. înscrierile se fac la sediul FARTEC Brașov, serviciul per­sonal învățămînt, pînă la data de 25 septembrie 1971, pe baza următoarelor acte : — certificat de naștere în original — adeverință de promovare a clasei a VIII-a — certificat medical Concursul de admitere se va ține la Grupul școlar pentru Industria chimică Codlea, intre 25 și 30 septembrie 1971, la matematică și chimie, scris și oral. Grupul școlar asigură cazare, masă, echipament și rechi­zite. PMJUCERIMI HI S.P.M.A. FLOREȘTI comuna Cîmpineanca județul VRANCEA telefon 2828 recrutează candidați pentru cursurile de ucenicie la locul de muncă, în meseria de mecanic agricol, cu durata de 2 ani. înscrierile se fac pînă la 20 septembrie 1971, la sediul școlii pe baza unei cereri scrise, însoțită de următoarele­ acte: certificat de naștere în original și copie certificat de absolvire a școlii generale în original sau adeverință de promovare a clasei a VlII-a — fișa medicală din anul 1971 Concursul de admitere se va desfășura intre 20 și 30 sep­tembrie 1971 la sediul școlii și va consta din următoarele probe : — matematică și fizică (scris și oral) Relații suplimentare se dau la sediul școlii. Combinatul minier Bălan ANGAJEAZĂ muncitori pentru subteran în meseria de miner TM SQ-IUl *D­ora5ul Balan, Județul Harghita, stația C.F.R. Izvp. Se asigură cea mai înaltă rețea de salarizare din industria minieră, încadrările tarifare fiind, incepand cu Inna a doua de la angajare, intre 1 708 și 2­900 lei pe luna in funcție de califi­care și stagiul in meserie. La încadrările tarifare se adaugă următoarele sporuri : — de la 8—18 la sută pentru realizarea planului peste 100.5 — 9 la sută la Încadrarea tarifară pentru cei ce locuiesc în cămine — 15 la sută pentru munca de noapte — 4—6 la sută pentru conducerea formațiilor de lucru Alte avantaje — echipament de protecție — cazare gratuită in blocuri de nefamiliști (cămine) cu Instalații moderne de încălzire centrală — servirea mesei la cantină ,trei mese 12.50 lei — posibilități de calificare Cel interesați și cu virsta Intre 18 și 45 ani, vor prezenta la angajare buletinul de identitate ariai privind situația mili­tară și carnetul de muncă TIPARUL 1 întreprinderea poligrafică Barăa

Next