Milcovul, iulie-septembrie 1971 (Anul 4, nr. 608-686)

1971-07-22 / nr. 626

r ORGAN AL COMITETULUI JUDEȚEAN VRANCEA AL P.C.R. ȘI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN ANUL IV NR. 626 JOI 22 IULIE 1971 4 pagini — 30 bani COMUNIȘTII, OAMENII MUNCII SE ANGAJEAZA PLENAR SA TRANSPUNĂ IN FAPTE PROGRAMUL DE MASURI ELABORAT DE TOVARĂȘUL NICOLAE CEAUȘESCU, IMPRIMIND ACTIVITĂȚII IDEOLOGICO-EDUCATIVE UN CARACTER MILITANT, PARTINIC, PROFUND REVOLUȚIONAR Răspundere și exigență partinică în întreaga muncă politică și ideologică Perioada pe care o străbatem se ca­racterizează prin dinamismul viu al muncii socialiste, prin realizările tot m­ai mărețe pe care le înregistrăm. In vederea menținerii și consolidării acestor succese însemnate pe plan economic, programul expus de tova­rășul Nicolae Ceaușescu, privind ac­tivitatea politico-ideologică și de educare marxist-leninistă a membri­lor de partid, a tuturor oamenilor muncii vine să dea un nou impuls — pe măsura cerințelor etapei actuale în care ne găsim — întregii munci politice. Programul, caracterizat prin substanța sa partinică, de o deosebi­tă valoare teoretică și practică, în esență vizează ridicarea nivelului de conștiință la necesitățile societății socialiste multilateral dezvoltate. Comuniștii, conștienți de viabili­tatea măsurilor propuse de secreta­rul general, consideră programul un îndreptar prețios în activitatea orga­nizațiilor de partid din complexul C.F.R. Adjud. In domeniul muncii politico-ideolo­­gice și de educare a membrilor de partid, în complexul nostru, s-au în­registrat și se fac simțite deficiențe de loc de neglijat. O primă deficien­ță și cea mai importantă, mi se pare, aspectul manifestat în această peri­oadă îndepărtării activității poli­tice și ideologice de viața de produc­ție. Cînd, tocmai ele, se condiționea­ză și se concep legate una de alta ! Ce fel de producție poți da, dacă unii dintre realizatorii ei nu au ca­pacitatea politică și, implicit, profe­sională, de a înțelege pe deplin nece­sitatea și utilitatea produsului mun­cii lor, în contextul activității soci­ale ? Cum pot aceștia să înțeleagă că socialismul are nevoie de oameni cu o puternică vocație profesională, cu dragoste față de muncă, de uzina în care lucrează, dacă nu li se lămu­resc cu claritate relațiile care stau la baza orînduirii noastre ? Iată, așa­dar, doar cîteva probleme de clari­ficat în cadrul adunărilor generale, a învățămîntului de partid, a întregii munci politice și ideologice ce ur­mează să o desfășurăm de aici înain­te. Aurel NICOLAU, mecanic, secretarul Comitetului de partid — Complexul C.F.R. Adjud­e­ni, a căror atitudine nesănătoasă se concretizează mai ales printr-o fugă de muncă, pot fi încadrați în ritmul muncii noastre de fiecare zi. Dar,­ pen­tru aceasta, trebuie dusă o intensă muncă politico-ideologică în cadrul adunărilor noastre de partid ,și de U.T.C., în adunările generale ale uni­tății, cei mulți și harnici spunîn­­du-și părerea cu multă fermitate­­ și luînd atitudine critică față de toate aspectele negative semnalate. Exemple pozitive sînt destule în comuna noastră. Prin munca înfrăți­tă, mobilizați de organizația de par­tid, am reușit ca anul acesta să ob­ținem o producție de 3 000 kilograme de grâu la hectar pe mai multe tarla­le ale cooperativei noastre. Exemplul permanent al muncii pli­ne de abnegație dusă de comuniștii din comuna noastră care au antrenat alături de ei pe ceilalți membri co­operatori la îndeplinirea exemplara a sarcinilor, alături de măsurile educati­ve pe care le va întreprinde­ organiza­ția noastră de partid și cea de tine­ret, vor contribui l­a întărirea și per­manentizarea unui climat sănătos de muncă, la dezvoltarea­ spiritului crea­tor, pentru formarea ommului nou, cu o conștiință înaintată. In acest,­­scop și 'eu alături de toti comuniștii­ din organizația noastră, îmi vo­i îndrepta eforturile îndeosebi spre educarea prin muncă a tineretu­lui comunei noastre spre a deveni vi­itorii cetățeni de nădejde ai țarii, ca­pabili să smulgă ogoarelor recolte și mai bogate, spre binele tuturor, a în­tregii noastre societăți socialiste. Fane MANOLACHE, președintele C.A.P. Măicănești Conștiința noastră-formată la școala muncii și a dăruirii pe frontul construcției socialiste Ne-a impresionat profund grija pe care o poartă tovarășul Nicolae Ceaușescu tinerei generații, tineretu­lui țării. Partidul, poporul, patria noas­tră — au nevoie de un tineret sănă­tos, combativ, entuziast, educat la școala muncii, avînd dascăli partidul, clasa muncitoare. Gîndindu-ne la tot ceea ce a făcut și face partidul, po­porul, pentru ca tineretul să aibă con­diții de trai și instruire din cele mai bune, ne vedem datori și deplin anga­jați în bătălia întregului popor pen­tru edificarea societății socialiste multilateral dezvoltate. In acest context, de formare a unei conștiinței comuniste, tinerilor noștri, urmînd indicațiile secretarului gene­ral al partidului, ne propunem în pe­rioada imediat următoare, o serie de acțiuni, cum ar fi : discutarea unor probleme privind apariția socialismu­lui și dezvoltarea societății socialis­te multilateral dezvoltate, cum tre­buie privită munca în socialism, ro­lul clasei muncitoare în societatea noastră și altele. Pe de altă parte, biroul Comitetu­lui orășenesc Mărășești al U.T.C., va lua măsuri hotărîte împotriva acelor tineri care nu participă la viața de producție, care manifestă concepții retrograde față de muncă și în com­portare. Comitetul orășenesc Mărășești al U.T.C. se va preocupa de educarea tineretului în spiritul dragostei față de patrie, de partid și popor, de forma acea atitudine civică, patrioti­a­că în așa fel încît tinerii să fie gata oricînd să apere cuceririle revoluțio­nare ale clasei muncitoare. Astfel în­țelegem să ne facem datoria față de partid și de patrie, să ne manifestăm recunoștința pentru condițiile minu­nate de învățătură, muncă și trai pe care le avem. Costică MIRON, secretar al Comitetului orășenesc Mărășești al U.T.C. Tineretul, viitor de nădejde al țării, trebuie educat prin muncă, pentru muncă Expunerea atît de cuprinzătoare a tovarășului Nicolae Ceaușescu fost primită cu un deosebit sentiment­­ de adeziune de către membrii coope­rativei agricole din Măicănești. Ca om care lucrează pe ogoare, m-am o­­prit, mai ales, asupra capitolului care vorbește despre muncă, despre onoa­rea și cinstea de a munci pentru noi înșine și pentru societatea din care facem parte. Ca președinte al cooperativei agri­cole, fiind zilnic în legătură cu oame­nii de toate vîrstele, mi-am dat sea­ma nu odată că omul zilelor noastre nu se formează de la sine și nici in­tr-un timp scurt, ci de-a lungul ani­lor, în procesul muncii depuse cu sîr­­guintă. In comuna noastră, sunt putini ace­ia care cred că societatea trebuie să le ofere totul iar ei să dea societății cit mai puțin. Experiența m-a învățat că acei pu- Școala—factor activ în cultivarea deprinderilor de muncă Expunerea rostită de tovarășul Nicolae Ceaușescu la consfătuirea de lucru a activului de partid din dome­niul ideologiei și al activității politi­ce și cultural-educative, a conturat un complex și dinamic program de acțiune pentru ridicarea la un înalt nivel al activității politico-educative. Dintre multiplele idei cuprinse în amplul program politic prezentat de secretarul general al partidului nos­tru, aș dori să reliefez grija deosebită pe care tovarășul Nicolae Ceaușescu o manifestă constant față de procesul de educare a tinerii generații — ge­nerația de constructori ai comunismu­­lui. Pentru noi, cei care ne desfășurăm activitatea în cadrul unor școli peda­gogice, adică pregătim viitorii edu­catori, această idee trasează sarcini de sporită responsabilitate. Trebuie să recunoaștem însă că, din obișnu­ință, s-a interpretat reușita muncii la catedră a unui cadru didactic, după procentul de promovabilitate existent, munca educativă,­­adică acel ceva care se sădește în sufletul viitorului educator, care îl face să ai­bă o comportare, o atitudine demnă de un adevărat cetățean­ rămînînd pe un plan secundar. Această situație a existat și la nivelul liceului nostru și ea a generat practici, mentalități nesănătoase. Am început să conside­răm munca productivă ca una din discipline, ne obișnuim să-i punem pe elevi în situații de producție dar nu vrem să discutăm despre valorile e­­ducative ale unei asemenea angajări. Apoi, n-ar fi trebuit să uităm că ele­vii noștri de azi sunt învățătorii de mîine care vor vorbi despre viață, despre atributele ei. Dar acești edu­catori s-au născut în anii de avînt revoluționar de după eliberarea pa­triei, ei nu cunosc condițiile în care au trăit și luptat frații lor mai mari, părinții și bunicii lor ■, elementele de viață însemnînd doar memorizarea unor pasaje din cărți, necunoașterea directă a vieții. Or, datoria noastră, ca educatori ai acestora ar fi fost aceea de lărgire a contextului edu­cațional, nu vehicularea permanentă a unor calificative­­ sterile bine—rău care nu spun prea mare lucru. Numai cunoscînd cu adevărat istoria tării, lupta dusă de popor, de clasa munci­toare pentru cîștigarea libertăților sale poți deveni un oștean credincios partidului. Numai astfel poți înțelege că su­prema datorie de cetățean este aceea de a pune toată capacitatea minții, toată puterea brațelor în slujba țării, a progresului și prosperității. Cuvintele pline de înțelepciune ale iubitului nostru conducător, tovară­șul Nicolae Ceaușescu, ne vor călău­zi și mobiliza spre noi și importante victorii: prof. Nicolae MITREA, directorul­ Liceului pedagogic Focșani Constructori pe schelele noilor edificii social-culturale din municipiu. Au început adunările generale ale reprezentanților salariaților Analiză profundă, dezbateri competente, realiste — bază trainică a activității viitoare Veritabile foruri în care muncitorii, inginerii, tehnicienii și economiștii participă în mod organizat, cu deplină responsabilitate, la conducerea între­gii colectivități, adunările generale ,ale reprezentanților salariaților sînt o expresie a dezvoltării și adîncirii continue a democratismului socialist în viața economică a țării noastre. De la instituirea acestora și pînă în pre­zent, ele au demonstrat prin partici­parea largă a oamenilor muncii, in­diferent de locul și funcția pe care o ocupă în întreprindere, la conducerea și organizarea întregii activități eco­nomice, că sunt organisme viabile, ce dezbat cu exigență, în spiritul respon­sabilității, îndeplinirea sarcinilor de plan, înfăptuirea hotărîrilor din adu­nările generale precedente și a mă­surilor propuse cu prilejul acestora, într-un cuvînt, probleme ce vizează pe de o parte realizarea prevederilor planului de stat, iar pe de altă parte condițiile de viață și muncă ale lu­crătorilor. Rezultatele cu care și-au încheiat activitatea unitățile economice pe lunile care au trecut din acest an dovedesc că comitetele de direcție și-au axat activitatea pe problemele reieșite din adunările generale des­fășurate la începutul anului. Un exem­plu în acest sens îl oferă Fabrica de mobilă din cadrul C.E­ I.L. Focșani. După cum s-a desprins din darea de seamă prezentată salariaților de către Vasile Dascălu, inginer șef al acestei unități, planul producției globale fost îndeplinit în proporție de 106 la a sută, al producției marfă 106,4 la su­tă, livrările la export 100,1 la sută și productivitatea muncii 105 la sută. Se cuvine a fi subliniat faptul că 84 la sută din sporul valoric obținut este urmare a creșterii productivității muncii. Trecînd însă peste rezultatele pozitive, darea de seamă a insistat in cea mai mare parte asupra unor nea­junsuri ce s-au manifestat pe linia încadrării în normele de consum, re­­levîndu-se îndeosebi că la sortimen­tul placaj pentru mobilă s-a realizat un indice de utilizare de numai 0,80 la sută, față de 0,86 cii a fost prevă­zut prin plan, aceasta datorită faptu­lui că nu întotdeauna aprovizionarea s-a făcut în sortimentația necesară. De asemenea, la P.A.L. se înregistrea­ză o depășire de 723 mp ca urmare a aprovizionării în procent destul de ridicat cu formate subdimensionate, lucru de care se face răspunzător ser­viciul aprovizionare. „Nu întotdeauna serviciul aprovizi­onare, laboratorul uzinal și comisiile de recepție din cadrul întreprinderii — se arăta în darea de seamă — și-au făcut conștiincios datoria, au dat dovadă de exigență și responsabili­tate, fapt ce s-a repercutat asupra ac­tivității productive. Cu­ privește rit­micitatea producției, trebuie arătat că datorită urmăririi neatente a stocu­rilor, lipsei unor materiale și funcțio­nării necorespunzătoare a utilajelor, au existat unele gîtuiri ale procesului de fabricație, conducted în ultimă in­stanță la acele salturi spre sfîrșitul perioadei“. O altă latură analizată în profunzi­me de către darea de seamă a fost aceea a utilizării timpului de lucru, capitol la care se consemnează 4 886 absențe nemotivate, 628 ore/om în­voiri și concedii fără plată, lucru ce s-a repercutat asupra indicelui de u­­tilizare a timpului de lucru maxim disponibil (97,01 la sută), precum și a LA FABRICA DE MOBILĂ FOCȘANI duratei efective a zilei de lucru (98,2 la sută). Scoțînd în evidență și alte carențe legate de lipsa de operativitate la înlăturarea unor defecțiuni la utilaje de către serviciul mecanic și energe­tic, lipsa anumitor piese de schimb din care cauză au avut loc stagnări, darea de seamă a analizat tn mod realist, profund, acele cauze care au stingherit uneori bunul mers al pro­ducției, constituind o bază temeinică de discuții, prezentînd totodată sarci­nile ce revin pe semestrul II din acest an și indicatorii planului de stat pe 1972. — Adunarea generală a reprezen­­tanților salariaților din fabrica noas­tră — a spus în cuvîntul său maistrul Ion Pavel — are loc în condițiile pe care întregul popor își exprimă ade­ziunea deplină față de programul propus de tovarășul Nicolae Ceaușescu pentru îmbunătățirea acti­vității politico-ideologice, de educare marxist-leninistă a membrilor de par­tid, a tuturor oamenilor muncii, înfăptuirea căruia s-a trecut. In ca­la­drul sectorului nostru, nu în suficien­tă măsură, s-a acordat atenție gospo­dăririi materialelor, din care cauză multe materiale se risipesc. Oare se poate împăca eficiența cu risipa ? Consider că trebuie să ne ocupăm mai mult de pregătirea politico-ideo­logică a tuturor muncitorilor, pentru că, de ce să nu recunoaștem, există serioase lipsuri. Avem tineri un sector care au o comportare necorespunză­toare, absentează de la lucru, întîrzie. Cu aceștia va trebui să muncim mai mult, să-i integrăm colectivului. In intervenția sa, maistrul Constan­tin Bărbărău a spus : „Materialele in­troduse în fabricație ridică serioase probleme. Cauzele care conduc la de­pășirea normelor de consum la secto­rul de pregătire­­ sunt multiple și ele se concretizează în felul cum se efectuează manipularea și transportul, calitatea furnirelor, funcționarea utila­jelor, gradul de pregătire al perso­nalului. Deși avem numeroase comisii de recepție, se mai introduc în fabri­cație furnire ce prezintă zone rare­ne­ Nicolae LADARU (Continuare în pag. a III-a) PROBLEME ACTUALE PRIVIND PRODUCEREA SEMINȚELOR DE LUCERNA Ochiul magic La biblioteca orășenească Mărășești ■ Continuăm a râslei paginile viitoare ale agendei prin aceas­­­tă convorbire susținută cu pro­fesorul­ Gheorghe Jecan, direc­torul Casei municipale de cul­tură. Rep.: Ce înseamnă „Festiva­lul folclorului vrîncean“ în mu­nicipiul Focșani? Gh. J.: Cu un abuz de meta­foră am putea numi Focșaniul capitala etnografiei vrincene în aceste zile ale marii sărbători culturale. Luni, 26 iulie, va avea loc vernisajul expoziției de et­nografie vrînceană, deschisă in holul Ateneului. Ea va îngloba costume populare din diferite zone etnografice ale județului nostru, încrustaturi in lemn­, țe­sături, obiecte casnice și gospo­dărești, dintre care nu­­ vor lipsi. AGENDA „FESTIVALULUI FOLCLORULUI VRÎNCEAN“ bineînțeles, renumitele tipare de caș. Expoziția este organizată de un colectiv de specialiști, din cadrul Muzeului de etnogra­­fie și istorie, condus de către muzeografa principală Virginia Arbore. Incepînd cu ora 10, în aceeași zi, în eleganta sală a teatrului va avea­ loc sesiunea de comunicări științifice cu te­ma : „Contribuții etnografice actuale privind Țara Vrancei". Printre comunicările ce vor fi prezentate remarcăm : „Arta țe­sutului in Vrancea“ (de prof. Marcela Focșa), „Crestături în lemn din Vrancea“ (de prof. D. Huțanu), „Aspecte ale indus­triei țărănești din Vrancea : morăritul“ (de Virginia Arbore). Rep.: "După această zi a de­butului sărbătorii, ce ne vor o­­feri cele viitoare ? Gh. J.: Notăm, în continuare, colocviul „Aspecte esențiale în arta populară din Vrancea“, unde­ își vor da concursul cer­cetători de prestigiu din dome­niul etnografiei. Această reu­niune științifică se va bucura de prezența conferențiarului u­­niversitar doctor Gheorghe Focșa, directorul Muzeului Sa­tului, a doctorului Ion Vlădu­­țiu, director adjunct al In­stitutului de etnografie și fol­clor, precum și doctor George­­ta Stoica, șef de lucrări la Mu­zeul Satului etc. Biblioteca municipală va or­ganiza o expoziție de carte și documente privitoare la etno­grafia, folclorul și istoria jude­țului nostru. Deschiderea tîrgului creatori­lor de artă populară din județ (30 iulie a.c.), a expoziției creatorilor de artă (31 iulie a.c.), întîlnirea creatorilor de artă populară și a artizanilor din județul Vrancea, precum și spectacolele oferite de către di­versele formații artistice, vor completa in chip fericit imagi­nea acestei sărbători fastuoase pe care o merită simbolul spiri­tualității populare. „Festivalul folclorului vrân­­cean“, găsește în municipiul Focșani nu numai o gazdă ar­tistică ci și un element de efer­­vescență. Florin MUSCALU Timpul probabil Situația atmosferică în ultimele 24 ore . Vremea a fost instabilă, umedă și rece, cu cerul mai mult acoperit. Au căzut precipitații în cea mai mare parte a județului. Vîntul a suflat slab pînă la potrivit din noroi. Pentru următoarele 24 ore: Vreme răcoroasă cu cerul mai mult noroi. Vînt potrivit cu unele intensificări din noroi. Vor cădea ploi temporare. Temperatura minimă va fi cuprinsă între 9 și 12 grade iar maxima între 19 și 23 grade Celsius. Pentru următoarele 3 zile, Vremea va fi răcoroasă la început apoi de încălzire ușoară. Cerul mai mult no­ros în prima parte. Vîntul va sufla slab pînă la potrivit. Temperatura minimă va fi cuprinsă între 9 și 13 grade iar maxima între 19 și 23 gra­de Celsius. 1

Next