Milcovul, iulie-septembrie 1971 (Anul 4, nr. 608-686)

1971-09-15 / nr. 673

c ORGAN AL COMITETULUI JUDEȚEAN VRANCEA AL P.C.R. ȘI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN ANUL, IV­­ NR. 673 MIERCURI 15 SEPTEMBRIE 1971 4 pagini — 30 bani ECRAN ECONOMIC Efectul organizării superioare Continua perfecționare,a teh­nologiilor de fabricație, utiliza­rea cu randament sporit­ a capa­­citaților de producție, întărirea asistenței tehnice în toate schimburile de lucru, sunt cîte­­va dintre resoartele ce au fost acționate de către colectivul Fabricii de mobilă din Focșani pentru sporirea continuă a vo­lumului de producție și implicit, creșterea eficienței întregii ac­tivități. Rezultatele de la finele pri­mei decade din luna septembrie confirmă pe deplin eficacitatea aplicării acestor măsuri. Planul producției globale aferent pe­rioadei cumulate de la începu­tul anului, consemnează un spor de 3 500 000 lei, la producția marfă 4 300 000 lei, iar la pro­ducția de mobilă 900 000 lei. Bilanț rodnic Masurile adoptate cu prilejul adunării generale a reprezen­tanților salariaților precum și propunerile făcute de către par­­ticipanți își găsesc o largă va­lorificare la întreprinderea de industrie locală din Adjud, uni­tate în cadrul căreia se acordă o atenție deosebită diversifică­rii structurii sortimentale. De relevat că pe perioada scursă de la începutul anului și pînă în prezent bilanțul reali­zărilor sintetizează un spor la producția globală de aproxima­tiv 1 800 000 lei iar la producția marfă peste 2 000 000 lei. Au terminat recoltatul la floarea-soarelui Manifestînd o grijă deosebită pentru pregătirea unui pat ger­minativ de calitate superioară, cooperatorii din Măicănești au trecut cu toate forțele la recol­tarea parcelelor cultivate cu­­ floarea-soarelui. Muncind cu însuflețire, ei au reușit ca în cursul zilei de ieri să încheie recoltatul de pe în­treaga suprafață de 372 hectare cultivată cu floarea-soarelui. în prezent, pe această supra­față terenul este eliberat ur­­mînd ca imediat, să se execute arăturile de toamnă. Rea­lzarea și desfacerea­­ bunurilor de larg consum­­ LA CORLE ÎNALTEI EXIGENȚE . Prin numeroase scrisori, declarații, mesaje sosite pe adresa redacției în urma publicării textului Scrisorii to­varășului NICOLAE CEAUȘESCU a­­dresată comuniștilor, factorilor de con­ducere și răspundere, specialiștilor, tu­turor oamenilor muncii din sfera pro­ducției și desfacerii bunurilor de larg consum, sunt exprimate senti­mentele de adîncă mulțumire și de­plină satisfacție pentru grija pe care partidul și statul nostru, personal to­varășul Nicolae Ceaușescu o acordă acestui important sector al economiei naționale. Scrisoarea secretarului ge­neral al partidului se spune în aceste, mesaje și declarații constituie o­­ expresie a­ prețuirii deosebite de care se bucură activi­tatea acelora care și-au adus , și­ își aduc contribuția la proiectarea, reali­zarea, și desfacerea, acestor produse. (Continuare în pag. a IlI-a) nterior dintr-o hală a Complexului de porcine Mărtinesc. Plenara cu activul a Consiliului județean Vrancea al U.G.S.R.­­j’cujîija.alll-a PRIN CONTRIBUȚIA ACTIVĂ A FIECĂRUI OM AL MUNCII, a Întregului popor, realizăm SPORIREA VENITULUI NAȚIONAL, RIDICARFI NI­VELULUI NOSTRU DE TRAI Ca urmare a înfăptuirii cu succes a programului stabilit de Congresul al X-lea al P.C.R., o serie de măsuri de largă reverberație socială au fă­cut viața oamenilor-muncii mai bună, mai plină, mai îmbelșugată , sporirea veniturilor tuturor categoriilor de salariați pe b­aza principiilor echită­ții sociale, îmbunătățirea condițiilor de­­ íoéíi­t și a ocrotirii sănătății, mărirea duratei­­ concediului de odih­nă al salariaților, trecerea la gene­ralizarea învățămîntului obligatoriu de 10 ani, amplificarea considerabilă a construcției de creșe, grădinițe și alte unități de ocrotire a copiilor, dezvoltarea capacității stațiunilor balneo-climaterice și a­ creșterii nu­mărului lor­­ de locuri pentru oame­­­­nii muncii — iată num­ai cîteva din măsurile care au influențat puter­nic creșterea nivelului de trai material și spiritual al celor ce muncesc, ri­dicarea standardului de viață al în­tregului popor. Toate acestea au necesitat imense eforturi materiale și financiare în cadrul politicii noastre economice și sociale — ceea ce atestă nu numai dinamica, capacitatea economiei noastre naționale de a suporta inves­tițiile de orice natură ar fi ele,, dar și activitatea creatoare a poporului nostru. Desigur, nimeni­ nu se mai îndoiește, astăzi de adevărul că pen­tru a prospera, nu e suficient să în­lături exploatarea și să devii pro­prietar asupra mijloacelor de produc­ție, ci e imperios necesar a munci, a construi, a depune eforturi spori­­­te pentru dezvoltarea economiei și avuției naționale. ."în contextul politi­cii generale a partidului — politica de acumulări constituie, o condiție de bază a sporirii venitului național. Dacă urmărim evoluția ritmului de creștere a fondului de consum, vom constata că în cincinalul 1966—­1970 acesta a fost de 6,2 la sută, deci su­perior celui din cincinalul precedent (5,8 la sută). Superioritatea rezidă din însăși rata înaltă a acumulărilor din perioada la care ne referim. Iar în acest cincinal, rata acumu­lării va fi și mai înaltă, ponderea în venitul național fiind de 31—32 la sută, ceea ce va determina o creștere a­ fondului de consum în­­tr-un ritm sporit. Fără a căuta să în­trebuințez prea multe date statistice dar necesare și edificatoare pen­tru orice om­ al muncii preocupat de ceea ce face și cît beneficiază în urma­ activității sale­­—­aș dori să mai rețină atenția prin următoarele date: între 1951—1970, venitul na­țional a înregistrat creșteri de a­­proap­e 6 ori,,­ creșteri care s-au re­ Ion CUROCICHIN, , șef serviciu la .Direcția, județeană de statistică Vrancea (Continuare în pag. a IlI-a) Spiritul gospodăresc și știința duc la obținerea de recolte superioare la grîu Recent, la C.A.P. Rîmniceni a avut loc adunarea consiliului de conduce­­­­re al unității. Au participat brigadie­rii, șefii de echipă și membrii coope­ratori fruntași care au dezbătut pla­nul de măsuri elaborat de Comitetul județean de partid în vederea pregă­tirii, organizării și desfășurării cam­paniei agricole de toamnă în cele mai bune condiții. Discuțiile purtate de participanți au dovedit o totală adeziu­ne la măsurile, de excepțională impor­tanță izvorîte din recenta Scrisoare a tovarășului NICOLAE CEAUȘESCU adresată organelor și organizațiilor de partid, tuturor lucrătorilor și specia­liștilor din agricultură, țăranilor coo­peratori. Au fost analizate critic și autocri­tic lipsurile manifestate în muncă anul acesta pentru a se trage maxi­mum de învățăminte, făcîndu-se ob­servații asupra posibilităților concre­te ale acestei unități de desfășurare în bune condiții a campaniei agrico­le de toamnă. Astfel a fost scos în evidență fap­tul că anul acesta de pe suprafața de 712 hectare însămânțate cu grîu s-a obținut o producție medie la hectar de 1 448 kg ca urmare, în special a faptului că solele însămânțate au fost alese în locuri cu exces de umiditate. Băltirea cauzată în urma ploilor abundente a dus la o scădere conside­rabilă a producției, în timp ce, de pe o suprafață de 200 hectare, bine alea­să pentru cultura griului, s-au obți­nut 2­700 kg la hectar deși au fost e­­xecutate aceleași lucrări, cu aceeași grijă ca pe suprafețele unde produc­ția a fost scăzută. Supus discuțiilor, planul de măsuri al acestei unități a fost refăcut, sta­­bilindu-se o rotație corespunzătoare a culturilor, tarlalele, volumul lucră­rilor de executat, termenul de execu­tare și instruirea tuturor celor care participă la îndeplinirea acestor lu­crări din campania de toamnă. Astfel unitatea și-a propus să însă­mânțeze cu grîu anul acesta cele mai bune sale pe o suprafață de 720 de hectare dintre care 380 hectare în ur­ma culturilor de grîu anul I, 215 hec­tare în urma culturilor de porumb, 100 hectare pe sosele care au fost cultivate cu floarea-soarelui și 25 hec­tare pe solele cultivate cu cartofi. De asemenea, planul de producție al unității­ prevede însămînțarea a 80 de hectare cu orz pe parcelele unde a fost semănată anul acesta mazăre, măzăriche și ovăz, iar 60 de hectare vor fi însămânțate cu secară după le­guminoase. Conducerea cooperativei și-a pro­pus ca acest mare volum de lucrări pentru însămințatul grîului și secarei să fie executat concomitent cu cele­ 1. BOGDAN (Continuare în pag. a III-a) ȘEDINȚA COMITETULUI EXECUTIV AL C.C. aL P.C.R. în ziua de 14 septembrie 1971 a avut loc ședința Co­mitetului Executiv al C.C. al P.C.R. prezidată de tovară­șul Nicolae Ceaușescu, secretar general al Partidului Co­munist Român. Au participat miniștri, șefi de secții la C.C. al P.C.R., conducători ai unor instituții centrale. Comitetul Executiv al C.C. al P.C.R. a dezbătut și a­­probat : proiectul Legii cu privire la organizarea și con­ducerea unităților socialiste de stat — îmbunătățit în ur­m­a dezbaterii publice ; proiectul legii cu privire la gos­podărirea fondurilor fixe, resurselor materiale și aprovi­zionarea tehnico-materială ; proiectul decretului privind siguranța în funcționare a mașinilor, utilajelor, instala­țiilor, aparaturii de măsură, control și automatizare din unitățile socialiste de stat; proiectul decretului privind înființarea, organizarea și funcționarea Ministerului A­­provizionării Tehnico-materiale și Controlul Gospodări­rii fondurilor fixe ; proiectul decretului privind înfiin­țarea, organizarea și funcționarea Consiliului culturii și educației socialiste. Comitetul Executiv al C.C. al P.C.R. a hotărît ca proiectele de legi să fie supuse spre dezbatere și adopta­re Marii Adunări Naționale, iar proiectele de decret să fie înaintate spre adoptare Consiliului de Stat al Repu­blicii Socialiste România. în continuare au fost adoptate măsuri privind per­fecționarea învățămîntului de cultură generală, precum și îmbunătățirea structurii și conținutului învățămîntului superior. Comitetul Executiv al C.C. al P.C.R. a mai adoptat hotărîri cu privire la principalii indicatori tehnico-eco­­nomici ai unor lucrări de investiții prevăzute în planul cincinal și a soluționat alte probleme ale activității cu­rente. în așteptarea primei ore de clasă, di­n prima zi a noului an școlar • "•­­ • • • • • • într-o întreprindere, într-o organizație soci­alistă, în activitatea, unui colectiv de oameni pot exista așa-zise abateri mărunte, la prima vede­re cu consecințe derizo­rii, dar cu implicații pri­vind îndeplinirea sarci­nilor de producție, bunul mers al activității de zi cu zi ? Desigur. Iată un exemplu concret în ale cărui consecințe și impli­cații economice și soci­ale am găsit elementele care răspund întrebării. Cu cîteva zile în urmă am fost sesizați că în­­tr-un atelier de reparații auto — aparținînd între­prinderii județene de construcții-montaj — timpul de lucru al unor salariați este afectat în mod substanțial cu re­pararea unor mașini pro­prietate personală.­­La întreprindere ni se răs­punde că cele sesizate sunt­­ neîntemeiate („Nu l-am pus la treabă, avea să ne spună cineva ; și, deoarece nu fac treabă, fac­­ sesizări.­“) Timp de mai multe zile,­­ ocupîn­­du-ne și de­ alte proble­me, privim la mașinile care erau reparate în a­­telier. Toate erau ale în­treprinderii. Pînă intr-o zi, observăm cînd, pa­tru salariați lucrînd de zor la un „Wartburg“ care, după cîte știam, nu intra în dotarea între­prinderii. — Ea mea, ne încre­dințează maistrul Nico­lae Amăriuței. O nimica toată, au sudat ceva, a­­colo... Actul de proprie­tate al mașinii ? Da, este. Dar să vă spun drept,­nu e a mea. Mașina este proprietatea unui cetă­țean de la Galați. Să nu credeți cine știe ce, sunt în tratative cu el să i-o cumpăr. — Și, ne interesăm, o­­perația efectuată adinea­uri este singura? — Da, desigur, acum am adus-o. A, ați văzut-o și ieri? Ziceți că era motorul demontat ? A­­poi, aveți dreptate, adus-o remorcată în am a­­telier. Se defectase ceva la cutia de viteze... Chestie­ de­ cîteva cea­suri. j — Se întîmplă des să aduceți în atelier mașini particulare pentru a le înlătura defecțiunile (fo­losim acest termen în­­trucît ni s-a spus după aceea că operațiunile e­­xecutate sunt doar „re­medieri mărunte" și în nici un caz nu se pot numi reparații). — Da de unde ! Noi ?! Se poate ?! — La noi nu se pro­cedează astfel, adăugă tovarășul ing. Liviu Pă­­tărău, care răspunde de secția auto al întreprin­derii. Puteți să­ întrebați „ ABATERILE MĂRUNTE“ DE LA DISCIPLINA FRINEAZA BUNUL MERS AL ACTIVITĂȚII anchetă paznicul. Și, trebuie să mai spunem, asta să o lucrare măruntă, de m­­e­zorie. Să vă spun sincer, și eu dacă aș avea ma­șină aș veni aici ca să o greșez... încercăm un test: în­trebăm paznicul de la poartă cîte mașini care nu aparțin întreprinderii au trecut pe dinaintea sa în ziua respectivă. — Mi le-am notat pe toate... Ne înșiră cîteva nume­re de înmatriculare. Și, culmea, tocmai numărul Wartburg-ului aflat în atelier care intrase doar cu cîteva ceasuri mai înainte în întreprindere îl uitase ! Apelînd la serviciile unui inginer expert de la Autobaza de trans­porturi auto din Focșani, în ceea ce privește costul remedierii autotu­rismului intrat pe nevă­zute în întreprindere, ni s-a spus că el poate fi evaluat la suma de 75 lei (admițînd, firește, că ar fi fost vorba de o sim­plă remediere, cum ni s-a spus). Discutînd cu factorii de răspundere din întreprindere, toți au fost înclinați implicațiile să considere „remedierii" unei mașini particulare ca fiind derizorii, lipsite de însemnătate în con­dițiile în care întreprin­derea are de realizat un plan de sute de milioane și că facem un „caz" din o nimica toată. Privind Mircea LAZAR, AL GAVRILESCU (Cont.­ în pag.­­ a­­ll-al. Ț) Acțiuni patriotice . Recent, comuna Homocea încheiat cea de a doua etapă a a acțiunilor patriotice de gospo­dărire și înfrumusețare a co­munei. Față de un plan­­ de 1 650 000 lei, s-au realizat 1 652 638 lei, concretizați în: 52 poduri și­ podețe, 77 fintîni construite și reamenajate, 42,3 km drum co­munal, construit și întreținut, 2,6 km trotuare, din care 700 ml din beton, precum și alte lucrări. Mobilizați de comitetul exe­cutiv al consiliului popular co­munal, cetățenii : Neculai Stan, Nică Bățaru, Ștefan Mitei, Mi­­h­ai Damac, Dumitru Varga, Ni­­cu Toma, Dumitru Pînzaru, Ta­­che Anghel, Pavel Balan, Ion Stoican și mulți alții au partici­pat zi de zi la aceste acțiuni. Nicolae NICA TIMPUL PROBABIL Astăzi, vremea rămîne răcoroasă cu cerul variabil. Vînt slab pînă la po­trivit. Temperatura în scădere, mini­mele oscilînd între 9 și 11 grade iar maximele între 18 și 20 grade Celsius. Pentru următoarele 3 zile: Vreme răcoroasă cu cerul schimbător. Vînt slab pînă la potrivit. Temperatura continuă să scadă, minimele oscilînd între 8 și 10 grade, iar maximele în­tre 17 și 19 grade Celsius. Noul an școlar își deschide porțile sub semnul educării tineretului in gg 0 B19 SI @8 spiritul muncii Deschiderea noului an școlar este un eveniment pe care îl trăiesc plini­­ de emoție nu numai: copiii, ci și ca­drele didactice, părinții, întreaga so­cietate. Ca urmare a măsurilor reieșite la Consfătuirea de­ lucru a activului de partid din domeniul ideologiei și al activității politice și cultural-edu­cative, școlii îi revine nobila misi­une de a transpune în viață cu și mai multă hotărîre sarcinile tra­sate de partid, privind educația formarea tinerei generații pentru so­ci­­ietatea socialistă și comunistă. „Cu mai multă fermitate — arăta tovarășul Nicolae CEAUȘESCU­­ în expunerea din 13 iulie a.c. — trebuie să luăm măsuri ca în toate liceele noastre și în școala noas­tră generală de 10 ani să introducem la prticiparea elevilor la producție. Noi purtăm răspunderea pentru vii­torul societății noastre și, ca atare, trebuie să lichidăm mentalitatea șco­lii generale, a liceului de cultură generală, de a scoate absolvenți fără nici o specialitate". Legat de aceasta, elementul princi­pal pentru începutul­ noului an de ac­tivitate­­ școlară este punerea la lo­cul cuvenit, în formarea tinerei ge­nerații, a deprinderilor practice, a însușirii elementelor viitoare de e­­xercitare a profesiunilor, de famili­arizare cu munca, tehnică și produc­tivă. Prof. Constantin DUMITRIU, inspector general al Inspectoratului școlar județean Vrancea (Continuare în pag. a Il-aJ

Next