Milcovul, octombrie-decembrie 1971 (Anul 4, nr. 687-764)

1971-11-25 / nr. 734

Pag . 2 Progrese cade în comerțul cu legume și fructe Și unele neajunsuri din piață... In zilele de debut ale anotimpului alb,. Diata municipiului Focșani, alină cu roadele grădinilor și livezilor, se prezintă ca un pom de iarnă, în mai toate perimetrele co­merțului cu legume și fructe — ca urmare a măsurilor întreprinse de forurile centrale si județene, pri­vind buna aprovizionare a populați­ei — se înregistrează rezultate su­perioare anului trecut, atît din punct de vedere cantitativ, cît și calita­tiv. Magazinele de specialitate chioșcurile dispun, de cantități sufi­si­ciente de legume si fructe. Volumul mărfurilor preambalate­ a crescut con­siderabil. Fiecare unitate este în mă­sură să vîndă, în saci sau pungi din material plastic, o aamă largă de le­gume si fructe. Magazinul Gostat pu­ne în vînzare cantități însemnate de roșii proaspete de seră. Concomitent cu acțiunea de distri­buire cît mai corectă a fondului de marfă, pe piață, în aceste zile, se impulsionează ritmul umplerii cămă­rilor iernii, în așa fel, încît pe par­curs să nu apară dereglări în fluxul aprovizionării populației. Numai de­pozitele din Focșani ale Î.P.I.V.L.F. au însilozat 1 ?50 tone cartofi (cu 50 tone mai mult decit era planificat) 1­000 tone ceapă (o cantitate dublă celei planificate), fiind îndeplinite in­tegral și sarcinile de conservare a ce­lorlalte produse. Raidul-anchetă întreprins zilele a­­cestea prin piață ne-a dat, însă pri­lejul să constatăm și unele carențe similare celor din vară. Bunăoară, se simte lipsa unor produse de sezon : varză roșie, mazăre boabe, pere, stru­­guri etc. Am schimbat păreri cu cîteva cum­părătoare . Piața Focșaniului — ne-au spus ele — are o tradiție de­ a fi bo­gată. Aprovizionarea se face însă, cam în salturi, în urma căreia pierde și cumpărătorul, și comerțul. Un mare neajuns al pieței îl con­stituie marfa necorespunzătoare. De­și s-a mai atras atenția și în alte rîn­­duri­ ,la Focșani nici acum nu s-a încetățenit metoda resortării carto­filor, a cepei, ori de cîte ori starea acestora o cere. La centrul nr. 7 al Î.P.I.V.S.F. am găsit gogoșari depre­ciați, iar în vitrina unității nr. 13, lăzile cu mere depreciate. La chioș­cul nr. 14 din piață marfa bună stă­tea la un loc cu cea stricată. Magazinul intercooperatist, obișnu­it, pare-se cu desele critici ale cum­părătorilor, prezintă cam aceleași ca­racteristici ca în restul anotimpurilor. Săptămîna trecută, cumpărătorii n-a­veau ce vedea un magazin decît car­tofi mucegăiți, spaci întregi cu pă­trunjel uscat și ceapă încolțită. De unde se vede că neglijența... încol­țește și ea, aici la magazinul de desfacere al întreprinderii intercoo­­peratiste. Vrem să aflăm ce măsuri se vor lua împotriva celor care ma­nifestă o atare neglijentă față de rniunea cooperatorilor. Și încă o constatare. Nu toți pro­ducătorii particulari respectă prețu­rile stabilite prin mercurial. Unii vînzători, necontrolați la vreme, con­sideră mercurialul afișat drept un tabel de consultație, nicidecum o o­­bligație a pieței. Nu putem încheia constatările de față fără a ne opri și asupra aspec­tului pieței. Dovadă a slabei­ organi­zări și administrări, dezordinea și nerespectarea regulilor de igienă în piață sînt frecvente. Nu de puține ori, vînzătoarele de păsări ies din perimetrul indicat, desfăcîndu-și mar­fa pe unde apucă. Milioane de fulgi se zbenguie, în voie, pe străzi creînd un aspect insolit. Ceea ce surprin­de, însă, mai neplăcut­, este practica desfacerii unor mărfuri pe stradă. A­­proape în fiecare dimineață, de la autogara și pînă la piață, pe l­a col­țuri de străzi, vînzătorii cu lapte, pă­sări Și alte produse agroalimentare se tîrguiesc cu diverși cumpărători. Situația se repetă cu regularitate, iar inspecția comercială și cea sanitară încă nu s-au decis să ia măsurile co­respunzătoare. Subliniind aspectele pozitive din piața Focșaniului, din care se­­ des­prinde clar concluzia că,, diversitatea și­ calitatea produselor, cît și prețu­rile acceptabile Contribuie 14'o­ apro­vizionare satisfăcătoare, observațiile negativ­e nu trebuie să scape din­ a­­tenția organismelor de resort, obliga­te să vegheze cu maximum de aten­ție asupra desfășurării comerțului cu legume și fructe. V. I. Intilniri internationale ale sportivilor români FOTBAL România—Țara Galilor 2-0 (1-0) Ultimul meci al grupei I-a a cam­pionatului european de fotbal inter­nări, disputat pe stadionul „23 Au­gust“ din capitală, în prezența a cir­ca 50 000 de spectatori, s-a încheiat cu un splendid succes al fotbaliștilor români. In partida care decidea pe câștigătoarea grupei și asigura cali­ficarea în sferturile de finală ale competiției, reprezentativa României a terminat învingătoare cu scorul de 2—0 (1—0) în fața selecționatei Țării Galilor. Ca și in meciul de acum zece zile cu formația Cehoslovaciei, jucătorii români au abordat această partidă cu multă ambiție, fiecare dintre ei ne­precupețind nici un efort pentru a ob­ține victoria. Echipa noastră a acți­onat de-a lungul celor 90 de minute ca o formație matură, bine sudată, in care toate compartimentele și-au adus contribuția la succesul final. După o scurtă perioadă de studiu și joc de centru, fotbaliștii români trec cu hotărire în atac și încă in minutul 9 deschid scorul. Lucescu execută cu precizie o lovitură de colț, iar Lu­­cescu, venit din apărare, reia specta­culos cu capul balonul, care poposeș­te pentru prima oară in plasa porții apărate de Millington. Echipa română stăpinește jocul în continuare, pre­sează insistent și numai bara porții îl salvează pe portarul galez (în mi­nutul 26) de un nou gol ce trebuia să fie înscris de Dembrovschi. La nu­mai două minute, Iordănescu este pus în poziție ideală de a marca, însă mingea expediată de el cu capul este interceptată de apărătorul buturilor echipei oaspete. La reluare, inițiativa aparține tot fotbaliștilor români care continuă să creeze faze periculoase la poarta ad­versă. Ei ratează încă două mari o­­cazii de a majora scorul prin același Arad 24 (AgerDres). Echipa U.T. Arad Isi continuă seria succeselor în competiția europeană de fotbal -Cu­pa Uefa". După ce în tururile ante­rioare au eliminat formatile Austria Salzburg și Zaglebie Walbrzych, ieri, pe teren propriu, fotbaliștii arădeni au învins în primul joc, cu scorul de 3—0 12—0), puternica echipă Vitoria Setubal,clasată pe locul trei în cam­pionatul portughez, încă din primele minute ale parti­dei de la Arad. oaspeții s-au arătat Dembrovschi (min. 62) și Dobrin (min. 68). Superioritatea echipei României este concretizată în minutul 73, cînd căpitanul echipei, Mircea Lucescu, reia direct în plasă mingea centrată de Iordănescu , 2—0 pentru România. Profitînd de o ușoară relaxare gazdelor, jucătorii galezi inițiază în­­ minutul 78 un contraatac periculos în care Cyril Davies ratează o ocazie extrem de favorabilă șutind în bară din interiorul careului. Iată clasamentul final al grupei l-a a campionatului european de fotbal : ROMANIA 9 puncte (golaveraj 11—2) CEHOSLOVACIA 9 puncte (11—4) ȚARA GALILOR 5 puncte (5—6) Finlanda 1 punct (1—16), deciși să facă totul pentru obținerea un rezultat cît mai avantajos. Avînd în componența sa cîteva individuali­tăți remarcabile, echipa portughe­ză s-a arătat încă din primele două ac­țiuni a fi un adversar redutabil. Dar odată depășite primele momente difi­cile ale jocului, arădenii și-au intrat în ritmul lor normal și au pus stă­­pînire pe centrul terenului, de unde Domide, în formă excelentă, a dis­tribuit numeroase numai utile incisi­vilor Kun II, Broșovschi și Roth. Pri­mul gol al echipei arădene a fost în­scris în minutul 9 de către Domide, într-o manieră senzațională. El a șu­tat de la peste 30 m sus. în colțul lung al porții lui J. Torres, înscriind un gol de neuitat. Încurajați puter­nic de înimoșii lor susținători, fot­baliștii români au continuat să prese­ze careul advers și, după șase minu­te, au majorat scorul la 2—0 prin Lima. în continuare, focul s-a mai echi­librat ; oaspeții reușesc, la rîndul lor, cîteva acțiuni ofensive spre poar­­ta apărată de Vidac. Apărarea ară­deană s-a dovedit însă de netrecut, avînd în „veteranul" Lereter un ade­vărat stîlp care a reușit să-l păzeas­că cu strășnicie pe cunoscutul inter­național Jose Torres. Ultimul punct al partidei a fost marcat in minutul 67 de către Kun II, care a executat impecabil o lovitură de pedeapsă de la marginea careului de 16 m. (Agerpres) U.T. Arad—Vitoria Setúbal 3-0 (2-0) UN BARAJ... ȘI O GALEATA în luna octombrie a acestui an zi­arul nostru a întreprins un raid an­chetă în cîteva din centralele termice ale orașului spre a cunoaște stadiul lor de pregătire în vederea unei funcționări optime de-a lungul celor patru luni de iarnă. Cu acest­ prilej atenționam factorii de răspundere ai I.J.C.M. Vrancea asupra necesității respectării stricte a îndatoririlor pro­fesionale în domeniul construcțiilor termice. Subliniam, de asemenea, fap­tul c­ă operativitatea și corectitudinea, simțul responsabilității și atitudinea civică în muncă trebuie să devină permanente în activitatea cotidiană a salariaților de la I.J.C.M. Vrancea, deoarece lipsa lor generează situații dintre cele mai neplăcute. Este cazul centralei termice aparținînd Liceului „Al. I. Cuza" Focșani ; zilele acestea elevii sînt supuși unei probe frigori­fice din neglijenta I.J.C.M. Vrancea care a executat lucrările de construc­ție și instalație a acestei centrale. Realitățile întîlnite în centrala termi­că de care ne ocupăm evidențiază consecințele lipsei de răspundere, a superficialității în muncă, fenomene despre care s-a mai discutat și care ar fi timpul să dispară. Ipostazele negli­jentei întilnite ]a tot pasul se pot su­blinia într-o concluzie care s-ar re­feri la insuficienta grijă față de cetă­­țean,detaliile tehnice care au provo­cat, situația creată se referă la pom­pele de alimentare a căror funcțio­nalitate este strict ornamentală, la instalația electrică de forță suprasolicitare a topit banda a cărei izola­toare, lucru ce ar putea declanșa în orice moment un incendiu în comple­xul de internare abia construit, și în care au fost investite importante su­me de bani etc. etc. Montarea incorectă a unui robinet de golire de la hidroforul O.C.L.P și lipsa unui plutitor la rezervorul de apă potabilă, cu o capacitate de 5 000 litri, face ca apa să deverseze și să apară pericolul unei inundații. Iată de ce mecanicul Ion Avram a înțe­les să-și ia măsurile de precauție ri­­dicînd... un baraj de beton în interi­orul centralei. Și încă un amănunt, de loc neglijabil, pompa de alimen­tare a combustibilului din rezervoare a fost montată la jumătatea bazinului și nu la baza lui. Din această cauză centrala este alimentată cu... găleata, închipuiți-vă 1 800 litri de combusti­bil special cărat cu un recipient de 18—20 litri. Ore și eforturi pierdute inutil! Marți, 23 noiembrie ale. perso­nalul de deservire a cantinei era în alertă — prînzul elevilor nu putea fi pregătit din cauza nefuncționării cen­tralei. E de prisos oare să arătăm că, în condițiile epidemiei de gripă, temperatura scăzută din camere va influența nociv rezistența organismu­lui în fața microbului patogen, că o­­rele de curs și pregătirea lecțiilor vor fi stânjenite de lipsa căldurii? Credem că nu­ în blocurile proprie­tate personală copiii sunt bolnavi, lo­catarii stau cu pături pe ei deoarece temperatura apartamentelor ajunge abia la 14 grade C. Comentariile nu sunt de prisos. Apare o întrebare fi­rească: zecile de sesizări, care au semnalat deficiențe în munca orga­nizatorică a I.J.C.M. Vrancea au fost privite cu seriozitate de conducerea și factorii de răspundere ai întreprin­derii? Realitățile întîlnite dezmint un răs­puns optimist. Și această atitudine de indiferență impersonală trebuie să dea de gîndit, pentru a se lua măsu­rile de cuviință. Timpul răcoros din ultimele zile ne-a trimis deja vesti­torii anotimpului alb, anotimp ce tre­buie întâmpinat cu căldură nu cu neglijență. Alex. GAVRILESCU ADUNĂRILE DE DĂRI DE SEAMĂ (Urmare din pag. 1) Pe partid nu au fost înțelese și apli­cate. Astfel, birourile unor organiza­ții de bază din cadrul comitetelor co­munale de partid Milcovul, Bordești, Bălești, Vulturu, Slobozia Bradului și comitetelor de partid de la C.E.I.L. Fabrica de confecții și întreprinderea de vie­ vin Focșani, au prezentat în fata comuniștilor dări de seamă lip­site de combativitate, de spirit ferm critic și autocritic, pe alocuri pre­zentarea modului in care au fost în­deplinite sarcinile cuprinse în pro­priile hotărîri făcîndu-se cu timidita­te. Analiza a scos în evidență, de a­­semenea, că au avut loc și dezbateri lipsite de exigența impusă de cerințe­le mereu crescînde ale conștiinței partinice. Ca urmare, în unele orga­nizații de partid de pe raza comu­nelor Vidra, Garoafa, Dumitrești, Ți­fești, Cotești, Dumbrăveni, dezbaterile au însemnat mai mult „elucidări" ale unor probleme administrative, în de­trimentul analizei în spirit partinic a stărilor de lucru existente, a luării de măsuri concrete, menite să con­tribuie in mod efectiv la realizarea, în perioada următoare, a unui salt calitativ în munca politică îndreptată spre o activitate economică, ideologi­că și social-culturală, de un nivel superior. Pe alocuri, au existat reticențe în ceea ce privește pregătirea din timp a adunărilor de dare de seamă. Este semnificativ spiritul de combativitate al comuniștilor, care au criticat sti­lul defectuos al pregătirii cadrului adecvat desfășurării unor ședințe cu o utilitate evidentă, generatoare de măsuri concrete, posibile de realizat Participanții la adunările din cîteva organizații de partid, cum sunt cele subordonate comitetelor comunale Bîrsești, Nistorești, Vulturu, Soveja, Sihlea, Măicănești au arătat că, o do­vadă a neajunsurilor semnalate in activitatea birourilor organizațiilor de bază, constituie in primul rind ami­­narea nejustificată a ținerii adunări­lor de partid, in care după cum se știe trebuie făcută o analiză aprofun­dată a muncii politice. De aceea, unele propuneri făcute de comuniști s-au referit la modalită­țile de acționare în vederea sporirii rolului educativ al adunărilor genera­le, al seriozității de pregătire a aces­tora, a urmăririi continue a îndeplini­rii sarcinilor reieșite din prevederile organelor superioare de partid pre­cum și a celor proprii. În numeroase organizații de partid, dezbaterile au insistat asupra înaltei îndatoriri pe care o are fiecare co­munist în a milita consecvent în ve­derea aplicării și realizării exempla­re a programelor întocmite pentru ri­dicarea muncii ideologice-educative pe măsura stadiului în care se află dezvoltarea generală a țării. Demne de consemnat sunt acțiunile între­prinse pină acum in organizațiile de bază de la Fabrica de confecții Foc­șani, Complexul C.F.R. Adjud, I.A.S. Odobești, Fabrica chimică Mărășești. Nu același lucru — au reliefat dezba­terile — se poate spune despre mo­dul în care s-au realizat pină in pre­zent obiectivele stabilite în vederea ridicării activității politico-ideologice și cultural-educative în unele orga­nizații de bază din comunele Milco­vul, Tănăsoaia, Homocea, I.I. Locală Focșani, S.I.L. Cosmești etc. După cum se știe, în perioada care urmează, comitetele de partid ale u­­nor importante întreprinderi, insti­tuții și unități agricole, precum și comitetele de partid comunale, oră­­șenești și municipal Focșani vor or­ganiza adunări cu activul în cadrul cărora reprezentanții comuniștilor vor dezbate, alături de activitatea or­ganului de partid respectiv de la alegeri și până in prezent, și proble­matica majoră a activității viitoare. In acest sens analiza a arătat că este necesar ca adunările, plenarele respective, să fie caracterizate prin­­tr-un pronunțat caracter de lucru, printr-o înaltă exigență comunistă, fapt realizabil numai prin consulta­rea a cît mai mulți membri de partid, atît la întocmirea dărilor de seamă, cît și în elaborarea măsurilor privind activitatea viitoare. Realizarea acestor cerințe va duce la crearea unei at­mosfere propice dezbaterilor vii, ca­pabile să asigure concluzii practice pentru înfăptuirea cerințelor funda­mentale cuprinse în Programul de formare a omului nou, cu o înaltă conștiință, elaborat de recenta plena­ră a Comitetului Central al Partidului Redacția­ și administrația:Focșani strada M. K­ogălniceanu nr. 7. Telefon 15 79; 30 35; 2174; 20­98. (Urmare din pag. 1) în primul rînd, Piatra Neamț) a executantul­­ LC.F. schimbat, într-o scurtă perioadă de vreme, trei șefi de lot. în al doilea rind, modificarea­ unor soluții în­ execuție, a atras după sine amînarea lucrărilor, deși, la drept vorbind, chiar în condițiile in care beneficiarul și proiectantul (SC.A. București) au operat schim­bări de soluții determinînd oprirea activității, executantul avea alte ope­rații de realizat (drumuri de acces, platforma incubatoarelor etc.). Spre deosebire de bălțile din zona Nănești, cele de la Rădulești urmează totuși o linie mai ascendentă în fi­nalizare. Să nu se uite însă că și volumul investiției este de aproape 10 milioane lei, că aici, în afara băl­ților destinate recoltării de pește, va mai exista o amenajare pentru pro­ducerea puietului atît de necesar nu „APELE TULBURI“ numai în județul nostru, ci și în alte­le! Un corolar de probleme așadar, o interpătrundere de cauze subiective și consecințe negative se manifestă și în cazul amenajărilor piscicole — aidoma celorlalte obiective de inves­tiții pe care ziarul le-a abordat în ultima vreme. Noi am redat numai o parte dintre ele. Avem însă convingerea că lu­crurile vor fi privite cu mai multă răspundere de către factorii impli­cați în această investiție. Deja, be­neficiarul și-a asigurat echipamentul de exploatare al bălților (bărci, u­­nelte de pescuit etc.), ceea ce deno­tă o anume preocupare. E bine — și de așteptat în același timp­ — ca și antreprenorii să dea dovadă de preocupări similare, adică să asigure prin măsurile tehnico-organizatorice condițiile optime desfășurării lucră­rilor în amenajările piscicole din ju­dețul Vrancea. Fluierele din lemn de prun (Urmare din pag. I) locuiește meșterul acestor fluiere — Toader Albanaș. E un om care um­blă deseori prin livadă, și cîteodată rămîne un timp ascultînd crengile prunilor vibrînd ca niște strune sub­țiri de vioară, pînă cînd brișcă lui ascuțită se hotărăște să reteze lem­nul din care va țîșni, adus lingă buza fluierașului, cîntecul întreg, răscoli­tor. De ani de zile meșterul din Vîl­­cani încuip în tiparul strimt al fluie­relor cite un cîntec, menindu-le pe fiecare să nu fie dezlegate decît de acele degete arse de focul doinei străvechi ca de iarba fiarelor ferme­cată; numai atunci plînsul lor se poa­te ivi din cele șase găuri, asemeni u­­nui rîu furtunos răsărind dintr-un­ magic Munte cu Șase Izvoare... Aș fi vrut să aud, la plecare, cum răsună o „bătută" sau o „doină cio­bănească" acolo sub streașină norilor firavi de lîngă munții detunați. Dar cîntăreții populari și-au mutat, în acești ani, îngînatul fluierelor între cei patru pereți ai sălii de spectacol. De altfel toate cele 16 fluiere ale lui Toader Albanaș se pregăteau intens la acea dată, pentru o apropiată con­fruntare de amploare, de pe scena Casei de cultură din Odobești, în­­tr-un Festival al instrumentelor popu­lare. De aceea, fată în față cu ultimele splendori­ ale toamnei, nu nu­ i-a rămas­­decît să-mi imaginez doar pentru o clipă, cîntecele acelea vrăjite urcînd pe crestele ascuțite, din piatră în pia­tră. Și tot pentru o clipă mi-a părut că vîntul de noiembrie se culcase greoi ca un zimbru la rădăcina pruni­lor bolnavi de toamnă, scărpinîndu-ș i în răstimpuri coama fumurie de coa­ja amară a trunchiurilor. MEMENTO MEMENTO MEMENTO MEMENTO m MEMENTO­­ V JOI 25 NOIEMBRIE 17.30 Deschiderea emisiunii. Emisiune în limba maghiară. 18.30 La volan. 18.50 Timp și anotimp în agricultură. 19.10 Pentru sănătatea dv. 19.20 1­001 de seri. 19.30 Telejurnalul de seară. 20­00 Cincinalul în acțiune. 20.10 Reflector. 20.25 Avanpremieră. 20.30 Pagini de umor. 21.30 Interpretul săptămînii i Benone Sinulescu. 22.15 Luminile rampei. 22.50 Telejurnalul de noapte. VINERI 26 NOIEMBRIE 18.00 Deschiderea emisiunii — Cămi­nul. 18.50 Lumea copiilor. 19.10 Tragerea Loto. 19.20 1 001 de seri. 19.30 Telejurnalul de seară. 20.00 Cronica politică internă. 20.15 Intermezzo muzical. 20.25 Film artistic : „Nemurire" 22.05 Panoramic științific. 22.35 Telejurnalul de noapte. radio JOI 25 NOIEMBRIE PROGRAMUL 1 6.00 Muzică și actualități. 7.00 Radiojurnal. Buletin meteo-ru­­tier. Sport. 7.45 Sfatul medicului. 8.00 Sumarul presei. 8.25 Moment poetic. 8.30 La microfon, melodia preferată. 9.30 Odă limbii române. 10.00 Buletin de știri. 10.30 Clubul călătorilor. 11.00 Buletin de știri. 11.15 Din țările socialiste. 11.50 Cotele apelor Dunării. 12.00 Muzică ușoară cu Marisol. 12.30 întîlnire cu melodia populară și interpretul preferat. 13.00 Radiojurnal. 13.27 Cîntecul e pretutindeni. 14.00 Compozitorul săptămînii.— Hen­ry Purcell. 15.00 Buletin de știri. 15.05 Tribuna radio. 16.00 Radiojurnal. Buletin meteo-ruti­­er. 17.00 Antena tineretului. 16.50 Publicitate radio. 18.00 Orele serii. 20.00 Tableta de seară. 20.05 Zece melodii preferate. 20.55 Știința la zi. 21.00 Revista șlagărelor. 22.00 Radiojurnal. Buletin meteorolo­gic. Sport. 22.30 Concert de seară. 22.55 Moment poetic. 24.00 Buletin de știri. 0.03—6.00 Estrada nocturnă. cinema JOI 25 NOIEMBRIE Cinema „UNÍREA" Focșani — „Hello Dolly" (I—II) (orele: 14.45, 17.45, 20.45). Tel. 1204. Cinema „FLACĂRA“ Focșani — „Floarea soarelui". (Orele 15.15, 17.15, 19.15, 21.15). Tel. 1161. Cinema „POPULAR" Adjud — „Su­netul muzicii (I—II). Cinema „POPULARe“ Panciu — Fru­moasele vacanțe". Cinema „VICTORIA" Odobești — „Moartea filatelistului". Cinema „LUMINA" Mărășești — „Săptămîna nebunilor". N.R. Ziarul nu-și asumă răspunde­rea față de eventualele schimbări în program. Joi 25­-1 noiemb­rie 1971 Concert Nu încape Îndoială că evenimen­tul muzical dominant al ultimei pe­rioade este organizarea concertului educativ și al celui simfonic susți­nut de Filarmonica ploieșteană la Focșani. Mi-a revenit plăcerea de a cola­bora cu acest minunat colectiv ar­tistic, condus de Liviu Braica, di­rectorul filarmonicii, vorbind des­pre instrumentele componente ale orchestrei simfonice. Nu o prele­gere propriu-zisă, ci o expunere pe înțelesul ascultătorilor, însoțită de numeroase exemplificări susți­nute de membrii orchestrei și fi­nalizată prin prezentarea lucrării Britten: „Variațiuni și fugă pe o temă de Purcell". Cu­ privește concertul simfonic, așteptam cu vie emoție reintilni­­rea cu Ion Voicu ca să-mi satis­fac plăcerea de a-1 asculta din nou, dar îndeosebi de a-l cunoaște și de a-l aprecia ca dirijor, ca șef de orchestră, poziție ce dezvăluie complexitatea talentului său muzi­cal. In „Concertul pentru vioară și orchestră în la minor" de Bach, prin trăsături de arcuș lungi și re­pezi, solistul reușește să eviden­țieze sensul fiecărei teme, intr-o vie conversație cu orchestra. In­tervențiile solistice apar ca niște sublinieri, ca niște completări ex­presive ale partidei in „tuti". în Andante, unde viorii ti revi­ne în solo o melodie amplă, boga­tă, expresivă, artistul devine liric în limitele stilului lui Bach. Cu toate că acest concert de Bach nu pune probleme deosebite de tehnică violonistică, Ion Voicu a impresionat totuși prin muzicali­tatea sa, prin generozitatea și sin­ceritatea cu care se dăruiește ar­tei sale. Alături de puritatea depli­nă a sunetului și a intonației, s-­a putut remarca, de asemenea, pa­siunea, participarea afectivă și in­telectuală, iicit a cucerit fără re­zerve publicul prezent în sală. Violonistul Ion Voicu s-a impus prin calitatea sonorității instru­mentale, prin ținuta sa sobră, pon­derată, prin controlul minuțios al execuției în conformitate cu litera textului muzical. Orchestra de coarde a Filarmo­nicii din Ploiești, dovedind maturi­tate artistică, ne-a dezvăluit fru­musețea piesei „Mica serenadă" („Eine kleine Nachtmuzik“), de la tema inițială în care se împletesc motive exuberante și frînturi melo­dice gingașe, la finalul primei părți în care eleganța muzicii se îmbi­nă cu vigoarea, la partea a V-a, romanță de o excepțională suple­țe, apoi Menuetul, cu alternările lui de robustețe bărbătească și un­­duirea feminină pînă la ultima parte a serenadei, o mică feerie muzicală în care se repetă cu în­suflețire crescîndă sprințarul motiv al acestei părți captivind ascultă­torii. Ațit în concertul educativ, cât și in cel simfonic remarcăm la for­mația oaspete existența unei disci­pline de colectiv datorită căreia di­feritele grupe instrumentale tind să să sudeze intr-un tot unitar, o­­mogen. Este apoi evidentă grija ce se acordă cititului expresiv și ca­lității sonorităților pe parcursul în­tregii game a nuanțelor dinamice, precum și atenția încordată cu care membrii filarmonicii urmăresc in­dicațiile șefului de orchestră. Toate acestea se datorează desi­gur simțului de răspundere artis­tică ce animă pe instrumentiștii ansamblului. Frumosul succes de care s-au bucurat cele două concerte, este pe deplin îndreptățit ; nu aș vrea însă să închei fără a sublinia ne­cesitatea unui program de sală în­grijit, ca text și prezentare grafi­că. A fost una dintre primele mani­festări ale vieții muzicale,­­ un început frumos, care obligă. Prof. Nicolae JURJIU ,­ ION VOICU cronică de spectacol fii Vigiiți COMBINATUL SIDERURGIC GALAȚI RECRUTEAZĂ MUNCITORI NECALIFICAȚI cu stagiul militar satisfăcut, absolvenți a 4—7 clase, pentru calificare prin cursuri de Scurtă durată în meseria de: — manevrant vagoane — acar — revizor ace Actele necesare: — copie legalizată de notariat a actului de studii. — copie nelegalizată a actului de naștere . In timpul școlarizării se asigură cazare gratuită. Relații suplimentare la tele­fonul 1 83­00, interior 231. p fMHMI Întreprinderea de gospodărie comunală ȘI LOCATIVA FOCȘANI ANGAJEAZĂ URGENT, fochisti autorizați pentru centralele termice de la blocuri Doritorii se vor adresa la serviciul organizarea muncii. MICA PUBLICI­TATE SCHIMB apartament ia bloc, 4 camere, Birlad contra similar Focșani. Relații strada Birsei, blocul H-10, scara 3, apartament 33, Focșani. TIPARUL» întreprinderea poligrafică Bacia

Next