Milcovul, octombrie-decembrie 1971 (Anul 4, nr. 687-764)

1971-12-04 / nr. 742

ORGAN AL COMITETULUI JUDEȚEAN VRANCEA AL P.C.R. ȘI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN ANUL IV, — NR. 742 | SÎMBATA 4 DECEMBRIE 1971 4 pagini — 30 bani ÎN PREZENȚA TOVARĂȘULUI NICOLAE CEAUȘESCU S-A SĂRBĂTORIT IERI JUBILEUL DE 50 DE ANI DE EXISTENȚĂ A UZINEI DE AUTOCAMIOANE DIN BRAȘOV Cuvintarea tovarășului NICOLAE CEAUȘESCU Dragi tovarăși. Este o deosebită plăcere pentru mine, pentru tovarășul Maurer și pentru ceilalți tovarăși de a lua parte la aniversarea împlinirii a 50 de ani de la înființarea uzinei — eveniment important din istoria întreprinderii dumneavoastră, a minunatului ei co­lectiv. Doresc să vă adresez cu acest prilej, dumneavoastră, tuturor mun­citorilor, tehnicienilor, inginerilor, un salut călduros din partea Comite­tului Central al partidului, a Consiliu­lui de Stat, a Consiliului de Miniștri, la care adaug salutul meu personal. (Aplauze puternice, prelungite). In cei 50 de ani de existență, uzina dumneavoastră a parcurs un drum lung, devenind astăzi una din cele mai puternice uzine constructoare de mașini din România, cu un colectiv de peste 15.000 de salariați. După cum cunoașteți în această perioadă în uzină s-au produs multe mașini și utilaje. Mica expoziție pe care am văzut-o astăzi reamintește tot ceea ce întreprinderea a produs mai im­portant in anii de cînd a fost creată , se arată cum a crescut, cum s-a dez­voltat acest minunat colectiv de oa­meni ai muncii cu o înaltă calificare pină la realizarea autocamionului ro­mânesc de astăzi, ce se bucură de o bună apreciere, atît în țară, cit și în străinătate.­­Aplauze prelungite). Vizitînd unele sectoare noi ale u­­­zinei mi-a făcut o deosebită plăcere să constat că se introduce cu fermi­tate tehnica avansată, mecanizarea, automatizarea proceselor de produc­ție, ceea ce contribuie mult la ridi­carea nivelului general al produc­ției, la îmbunătățirea continuă a ca­lității camionului românesc. Dacă am compara cum arăta uzina cu trei-pa­­tru ani în urmă și cum arată astăzi, am putea spune că ea a suferit trans­formări radicale în această direcție. Desigur, nu s-ar putea afirma că nu mai este nimic de făcut — dar re­zultatele obținute în ultimii doi-trei ani pe acest drum al modernizării u­­zinei dovedesc că avem aici un co­lectiv puternic în stare să rezolve orice problemă de ordin tehnic. De aceea, aș dori să exprim convingerea mea, conducerii de partid, că în ur­mătorii doi-trei ani uzina de camioa­ne va deveni una din cele mai mo­derne întreprinderi de construcții de mașini din România. Vă urez din toa­tă inima să atingeți acest nivel în cel mai scurt timp. (Aplauze puterni­ce, urale). Ați obținut an de an rezultate de seamă în îndeplinirea sarcinilor de plan. Cincinalul trecut s-au­ realizat în bune condițiuni, iar planul pe anul acesta — primul an al actualului cin­cinal în care uzina dumneavoastră ur­mează să producă un nou camion modern — de asemenea se realizează și chiar se depășește cu un anumit procent, înțeleg că uzina este în transformare, că are loc, o dată cu asigurarea producției, și dezvoltarea și dotarea ei, de aceea consider că rezultatele pe acest prim an al cin­cinalului sunt bune, cu toate că ele nu sunt încă pe măsura acestui pu­ternic colectiv. Am convingerea că în următorii patru ani ai cincinalului veți obține asemenea rezultate incit, la sfîrșitul anului 1975, prevederea înscrisă în plan, de a ajunge la circa 38.000 de camioane, să o depășiți cu cel puțin cîteva mii de camioane. E­­xistă toate posibilitățile pentru a­­ceasta, iar construcțiile pe care le realizați acum vor permite să se pro­ducă mult mai mult decit este prevă­zut un plan. De aceea, felicitîndu-vă pentru re­zultatele bune obținute pină acum, pentru realizarea cu succes a sarcini­lor din primul an al cincinalului, vă urez, totodată, să încheiați cincinalul actual cu realizări mult mai mari. (Aplauze puternice). Pe toți ne bucură faptul că acest colectiv închegat, de înaltă calificare, desfășoară o activitate cu rezultate bune, că în toate domeniile de activi­tate — al producției, productivității muncii, al calității — obține an de an realizări tot mai însemnate. Dar, — deși sintem­ la o sărbătoare și de obicei cu asemenea prilejuri se spun numai lucruri bune — nu am putea afirma că nu mai există, totuși, o se­rie de deficiențe care trebuie înlătu­rate. Este necesar să se aibă în ve­dere ca în următorii ani să se aducă astfel de îmbunătățiri producției u­­zinei incit autocamionul românesc să poată concura cu oricare camion mo­dern similar existent pe piața inter­națională. Eu cred că sarcina nu este prea grea, ținînd seama de dotarea uzinei și mai cu seamă de valoarea colectivului ei de muncitori, tehni­cieni și ingineri în stare să răspundă în mod corespunzător cerințelor pro­gresului continuu al uzinei și, prin aceasta, și al economiei noastre na­ționale. De aceea, este necesar ca întreg colectivul de cercetători, tehno­logi, muncitori să acționeze în strînsă colaborare pentru a lichida rapid de­ficiențele care mai există și pentru a ridica în continuare nivelul tehnic al producției din uzina dumneavoas­tră. In al doilea rînd, doresc să arăt că s-au obținut rezultate bune — mai cu seamă în ultimii doi ani — pe li­nia autodotării. Aveți, în această pri­vință, un program bun pină în 1975. Dar și în legătură cu aceasta ar tre­bui să spunem că sînteți, de fapt abia la început, cu atît mai mult cu cit uzina dumneavoastră a produs la un moment dat și mașini-unelte, deci are o experiență în această direcție ; pro­ducerea utilajelor necesare uzinei nu se poate realiza decit de colectivul uzinei. Iată de ce este necesar să se acorde mai multă atenție dezvoltării sectorului de autodotare, creării de mașini-unelte, de mașini-agregat numai pentru nevoile uzinei, ci nu și pentru necesitățile altor întreprinderi din România. Cu timpul — și aș dori ca acest timp să nu fie prea îndepăr­tat — va trebui să participăm și la export cu această producție de înaltă tehnicitate, care este cea mai căutată, mai competitivă și mai rentabilă pe piața internațională. Consider că și în această direcție colectivul dum­neavoastră este capabil să realizeze în scurt timp programul ce îi revine, chiar să-l depășească. Aș dori din toa­tă inima să obțineți pe acest drum realizări mult mai mari decit preve­derile stabilite in plan. (Aplauze pre­lungite). Nu aș dori să vorbesc pe larg de productivitatea muncii, de economii, de reducerea consumurilor de metal și de materiale , aceste probleme tre­buie să ne preocupe zilnic. De aceasta depinde creșterea producției cu un preț de cost cit mai redus, cu cheltu­ieli cit mai mici, sporirea beneficiilor întreprinderii, sporirea contribuției la creșterea venitului național, la crea­rea resurselor necesare pentru dez­voltarea în continuare a economiei și pentru ridicarea nivelului de viață al întregului nostru popor. In această privință, in uzina dumneavoastră sunt încă rezerve însemnate și trebuie acționat pentru punerea lor cit mai deplină în valoare. Cunoașteți că actualul plan cincinal cuprinde sarcini mari de dezvoltare a economiei naționale ; producția in­dustrială urmează să crească într-un ritm anual de 11-12 la sută, iar cea a construcțiilor de mașini într-un ritm mai înalt. Noi am numit actualul cincinal „cincinalul construc­țiilor de mașini", pentru că intr-ade­văr dorim ca în 1975 construcția de mașini din Romînia să se ridice la un asemenea nivel, atît din punct de vedere cantitativ, cit mai cu seamă calitativ, nicit să poată fi competitivă cu orice producție similară din orice țară a lumii. Numai pe această cale industria noastră constructoare de mașini își va putea îndeplini marele său rol în înzestrarea și dotarea eco­nomiei naționale, în asigurarea dez­voltării ei în ritm susținut, corespun­zător cerințelor revoluției tehnico­­științifice mondiale, în cadrul acestui program se înscriu și sarcinile uzinei dumneavoastră, în întreaga economie avem rezultate bu­ne. Anul acesta, sarcinile de plan pe economie sunt depășite cu aproape două procente ; realizările uzinei dumneavoastră sunt însă sub această cifră de depășire. Așa cum am spus, sper că in următorii patru ani veți reuși să vă ridicați cel puțin la nive­lul depășirii pe țară, deși posibilități­le uzinei dumneavoastră sunt mai mari."Rezultatele economice genera­le dovedesc că am început noul plan în condițiuni bune, ceea ce exprimă atît realismul planului cincinal, cit și posibilitățile industriei noastre, ale muncitorilor și tuturor oamenilor muncii din România, de a asigura în­făptuirea cu succes a programului e­­laborat de Congresul al X-lea — pro­gram care prevede făurirea societății socialiste multilateral dezvoltate în patria noastră, ridicarea bunăstării și fericirii întregului popor. (Aplauze prelungite , urale). Cunoașteți prevederile din acest cincinal, precum și măsurile ce se au în vedere pentru ridicarea bunăstă­rii clasei muncitoare, a întregului nostru popor. După cum știți, încă din toamna acestui an, s-a trecut la realizarea măsurilor privind creșterea alocațiilor pentru copii. Urmează ca, în anul viitor, să trecem la majora­rea salariilor — a celor mici, in primul rind — în conformitate cu prevederile cincinalului, la sporirea pensiilor și, în continuare, să asigurăm ca, pină la sfîrșitul cincinalului, salariul real sa crească cu circa 20 la sută. Sunt prevăzute, de asemenea, măsuri pri­vind îmbunătățirea producției bunu­rilor de consum în vederea satisface­rii în condițiuni tot mai bune a ne­voilor întregului popor. Se are in ve­dere realizarea unui volum sporit de locuințe pentru a asigura satisface­rea cerințelor și îmbunătățirea condi­țiilor de locuit ; numai in orașe vom construi peste 500.000 de apartamen­te. Totodată, se vor lua o serie de masuri de reducere a unor prețuri­­— pe baza scăderii prețurilor de cost. După cum știți, acum cîteva zile Co­mitetul Executiv a luat h­otărîrea de a se reduce cu 18-20 la sută prețurile aparatelor de radio și televizoarelor, ceea ce înseamnă, la nivelul anului viitor, o economie pentru populație de circa 360-370 milioane de lei; a­­ceasta va influența pozitiv asupra bu­getului familiilor. Toate aceste măsuri de îmbunătățire continuă a condițiilor de muncă și viață, de ridicare a nivelului de trai material și spiritual al poporului con­stituie obiectivul principal al politicii partidului nostru, esența făuririi sa­' (Continuare in pag a 111-a) Una din importantele întreprin­deri constructoare de mașini, nu nu­mai ale Brașovului, dar și ale țării Uzina de autocamioane, a sărbătorit ieri, 3 decembrie, jubileul­­ unei ju­mătăți de secol de prodigioasă e­­xistență. Cu prilejul festivității, miile de muncitori, ingineri și teh­nicieni au avut bucuria de a-l avea din nou în mijlocul lor pe tovară­șul Nicolae Ceaușescu, secretar ge­neral al Partidului Comunist Român, președintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România. Mo­ment fericit pentru harnicul colec­tiv de aici de a-și exprima senti­mentele de dragoste și prețuire față de conducătorul partidului și statului, de­ a raporta succesele do­­bîndite în înfăptuirea sarcinilor cincinalului denumit pe bună drep­tate cincinalul Construcțiilor de mașini. Aniversarea a prilejuit to­todată un bilanț al etapei parcurse de la înființare și până astăzi al ma­rilor înfăptuiri obținute sub con­ducerea partidului în anii socialis­mului: în vizita la Brașov, secretarul ge­neral al partidului a fost însoțit de tovarășii: Ion Gheorghe Maurer, Maxim Berghianu și Dumitru Po­­pescu. La sărbătoarea constructorilor de autocamioane iau parte numeroși foști muncitori, ingineri și tehnicieni ai uzinei, astăzi pensionari sau că­rora în decursul anilor le-au fost în­credințate munci de răspundere în activul de­ partid și de stat, munci­tori și tehnicieni de la uzinele de tractoare, de la Metrom, de la alte mari întreprinderi de renume din centrul industrial Brașov, aniversa­rea întreprinderii fiind o sărbătoare a tuturor brașovenilor, a întregii ra­muri a construcțiilor de mașini, încă de la intrarea în județ, unde tovarășul Nicolae Ceaușescu, cei­lalți oaspeți sunt salutați de tova­­mentaui al Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R., prim-secretar al Comitetu­lui județean — Brașov al P.C.R., de alți reprezentanți ai organelor lo­cale de partid și de stat, au venit în întâmpinare un mare număr de oameni ai muncii. Toți cei prezenți fac oaspeților o primire , deosebit de călduroasă. Se ovaționează înde­lung pentru Partidul Comunist Ro­mân, pentru secretarul pentru prosperitatea patriei general, noas­tre scumpe — Republica Socialistă România. Pînă la porțile uzinei sărbătorite — la Predeal, la Timiș, la Dîrste —, mulțimea salută cu bucurie trecerea coloanei oficiale. La intrarea în întreprindere, tova­rășul Nicolae Ceaușescu, ceilalți conducători de partid­ și de stat sînt întîmpinați de Ioan Avram, minis­trul industriei construcțiilor de ma­șini, Constantin Cîrțînă, prim-secre­tar al Comitetului municipal Bra­șov al P.C.R., ing. Gheorghe Trică, directorul general al centralei in­dustriale de autocamioane și trac­toare, director general al uzinei, Pavel Ștefan, secretar al Con­siliului Central al U.G.S.R., de re­prezentanți ai conducerii întreprin­derii și un mare număr de munci­tori, tehnicieni și ingineri. Popula­ția muncitoare a uzinei ovaționea­ză îndelung, aplaudă, scandează (Continuare în pag a III-a) tisîna «Tractorul* Brasov. RITMUL ALERT AL ECONOMIEI JUDEȚULUI VRANCEA ÎNCĂ DIN PRIMUL AN AL CINCINALULUI în județul Vrancea un număr de patru unități in­dustriale, două agricole, unitățile cooperației meșteșu­gărești și de consum și-au îndeplinit cu o lună mai devreme sarcinile planului anual la producția globală și marfă industrială, și prestări servicii, precum și sar­cinile de livrări la export. Printre întreprinderile care au obținut aceste rezul­tate remarcabile sunt: Fabrica de mobilă Focșani, Com­plexul pentru prelucrarea lemnului Gugești, întreprin­derea de industrie locală Adjud, U.J.C.M., U.J.C.C., I.A.S. Focșani și Odobești. Se previzionează că numai aceste unități vor realiza, pînă la sfîrșitul anului, o producție marfă suplimentară de peste 42 milioane lei. Un număr de cinci întreprinderi și organizații eco­nomice și-au realizat pînă la 30 noiembrie și sarcinile la export. Acestea sînt: întreprinderea de vinuri pen­tru export, întreprinderea de industrie locală Adjud, U.J.C.M. Vrancea, Inspectoratul silvic Vrancea și I.A.S. Focșani. De subliniat că acestea vor realiza și livra la ex­port o producție marfă suplimentară de aproape 6 mi­lioane lei valută, echivalentul angajamentului anual asumat la acest indicator pe ansamblul economiei ju­dețului. Aceste rezultate înregistrate atestă hărnicia, efor­tul tuturor oamenilor muncii din județ care, sub con­ducerea organizațiilor de partid, au imprimat încă din acest prim an al cincinalului un ritm alert economiei județului Vrancea. Calitatea muncii la nivelul exigent al pieței Încadrîndu-se în ritmul ascendent care caracterizează toate ramurile și sectoarele de activitate ale economi­ei județului. Fabrica de confecții Focșani, prin realizarea unui volum de producție superior sarcinilor, de plan, a suplimentării angajamentelor asumate anterior, a obținut, conco­mitent cu aceasta, rezultate superi­oare și pe linia asigurării unei can­tități corespunzătoare producției, exe­cutate, fapt care a determinat creștere substanțială a nivelului de o rentabilitate. Cu­ privește indicii de calitate prevăzuți de STAS-urile, nor­mele interne în vigoare și mai ales exigentele (tot mai sporite) ale be­neficiarilor, au fost­­ realizați în con­­dițiuni mai bune și la un nivel mai ri­­­dicat în comparație cu aceeași peri­oadă a anului trecut; în mod deosebit, sunt de remarcat rezultatele bune obținute pe linia îmbunătățirii calității la produsele ce­­ se realizează în cadrul sectorului­­ III al fabricii. Prin măsurile ce se a­­­­plică în mod curent în acest sector, referitor în îmbunătățirea amplasă­rii utilajelor și mașinilor de cusut,­­a organizării mai bune a locurilor de muncă, punîndu-se un accent mai mare pe aprovizionarea tehnico-ma­­terială, calitatea tot mai bună a pro­duselor se detașează net de celelal­te sectoare similare din cadrul fa­bricii. Ca urmare a dotării și moder­nizării acestui sector, a condițiilor bune Create pentru desfășurarea in­tensivă a activității productive, rit­mul de lucru a crescut în acest an cu peste 8 la sută față de aceeași pe­rioadă a anului trecut. Acest­ fapt a avut o influență pozitivă în sporirea­­ proporțională a productivității muncii. Problema creșterii par­ametrilo­r calitativi în executarea confecțiilor în lumina legii privind asigurarea și controlul calității produselor, a preo­cupat și continuă să preocupe pe toți factorii de răspundere din cadrul fabricii. Comitetul de partid, comi­tetul de direcție, cadrele tehnice și de specialitate din fabrică urmăresc, îndrumă și iau parte efectivă la îm­bunătățirea controlului și calității produselor. Această activitate­­ are un caracter larg, cuprinzînd întregul colectiv de muncă­­ al fabricii. Ea se desfășoară la toate fazele și opera- Timpul probabil Astăzi, vremea continuă să se ră­cească, iar cerul va fi mai mult a­­coperit. Vor cădea precipitații loca­le sub formă de lapoviță și ninsoa­re. Vînt potrivit cu intensificări din sectorul nord-estic. Temperaturile minime vor fi cu­prinse între minus 3 și minus 1 grad, iar maximele între 0 și 4 grade. Pentru următoarele 3 zile, vreme rece, cu cerul mai mult noros. Vor cădea precipitații sub formă de la­poviță și ninsoare. Vînt cu intensi­ficări din sectorul nord-estic. Tem­peraturile minime vor oscila între minus 7 și minus 3 grade, iar ma­ximele între minus 1 și plus 3 grade: ținiile de lucru, pe tot fluxul tehno­logic, începînd cu primirea și recep­­ționarea materiei prime pînă­­ in­troducerea în fabricație și expedie­rea produselor finite către­­ benefi­ciari. Cu alte cuvinte la F.C.F. se urmă­rește intens ca nivelul calitativ al produselor să se situeze la cota exi­gențelor actuale care cer satisface­rea într-un grad mai înalt­­ a cerin­țelor tot mai complexe și variate ale economiei naționale, ale pieței ex­terne, în afara preocupărilor cotidiene pentru asigurarea calității produse­lor confecționate, cadrele tehmico­­economice din cadrul fabricii mani­festă tot mai mult interes pentru a­­plicarea metodelor moderne si efi­ciente de organizare si conducere a pro­ducției. Nu este însă mai puțin adevărat că pe lîngă aspectele pozitive se mai manifestă încă și unele nea­junsuri car­e diminuează rezultatele mai bune ce s-ar putea obține. Astfel, aplicarea autocontrolului nu s-a făcut în mod metodic și nu a cuprins un număr mare de sectoare și locuri de muncă. Unele învăță­minte practice desprinse din aplica­rea experimentală a acestei metode de control a calității muncii și pro­duselor nu au fost generalizate la nivelul modurilor și a sectoarelor de producție. Un alt fapt negativ este numărul încă mare de controlori de calitate, care, comparativ cu aceeași situație din alte întreprinderi și fabrici simi­lare din țară, este deosebit de mare (în fabrică lucrează aproape 65 de controlori de calitate). Folosirea unui­­ număr­­ mare de controlori de calitate este urmare a faptului că răspunderea pentru nivelul calitativ al produselor nu revine direct și in­tegral în sarcina celui care­ produce produsul respectiv, în sectoarele de producție ale fabricii există concep­ția de drept tot mai puțin simțitS­ că de calitatea producției răspunde C.T.C.-ul și nu muncitorii direct pro­ductivi. De aici provine aspectul ne­gativ care se mai observă pe alocuri, că tehnologii trebuie să colaboreze mai puțin (sau chiar deloc) cu per­sonalul C.T.C., lucru care, desigur, este foarte dăunător întregii activi­tăți a fabricii. Este necesar, de asemenea ca să se aibă în vedere aspectul care ține de domeniul modului necorespunză­­t­or în care se face, uneori transpor­tul materiei prime la sectoarele de producție, precum și depozitarea a­­cesteia. O serie de deficiențe există încă pe linia întreținerii și exploatării mașinilor, a acordării asistenței teh­nice. Așadar, pe lîngă aspectele pozitive care caracterizează întreaga activi­tate a fabricii, mai sunt unele pro­bleme asupra cărora trebuie să se insiste mai mult pentru soluționarea lor cit mai operativă, în conformita­te cu programele și planurile con­crete de măsuri stabilite pe această linie. I. ZOLINCA Consfătuire de epidemiologie Sub auspiciile Uniunii știin­țelor medicale — Filiala Vran­­cea, secția de igienă și epide­miologie din cadrul Inspecto­ratului sanitar­ județean, azi, are loc în sala Teatrului din Focșani, consfătuirea interjude­țeană de epidemiologie cu te­ma: „Aspecte actuale în antro­­pozoonoze". La lucrările consfătuirii par­ticipă personalități medicale de la institutele de cercetări ști­ințifice: „Dr. I. Cantacuzino" și „I. Pasteur“ — București și Institutele de igienă și sănă­tate publică din București și Iași, profesori, conferențiari u­­niversitari de la institutele de medicină și farmacie din Iași și Timișoara, medici umani și veterinari de la Inspectoratele sanitare din țară. Scopul consfătuirii este de a supune dezbaterilor științifice multitudinea problemelor refe­ritoare la antropozoonoze (transmisibilitatea unor boli de la animale la oameni), prezen­tarea ultimelor cercetări efec­tuate în institutele de cerce­tări, cît și în inspectoratele sanitare județene, însemnătatea consfătuirii, implicațiile social­economice ale antropozoonoze­­lor explică cele 26 de comuni­cări științifice care se vor pre­zenta cu acest prilej. ura Simbătă, 4 și duminică, 5 de­cembrie 1971. POPICE Duminică 5 decembrie ora 8,30 A III-a etapă a campionatului județean pe echipe masculine. Arena Confecția Focșani Milcovul F­ocșani — Rapid Panciu Arena Foresta Gugesti Foresta Gugesti — Confecția Focșani B­O­X Cupa orașului Vaslui ediția I l-a Bîrlad (ediția s-a desfășu­rată în anul 1970 a fost cîști­­gată de reprezentativa județu­lui nostru). Participă reprezentativele din : Brăila, Galați, Vrancea, și Vaslui. FOTBAL Ultimul meci restanță din cadrul Camp. Județean de se­niori duminică 5 decembrie ora 10 pe terenul din Odobești Avîntul Jariștea—Viticultorul Bolotești. ATENEU VRÎNCEAN fac­ irúa, ll-a „Trăim in miezul unui eu aprins...“ Cu profesorul Nicolae Măgureanu reluam o dis­cuție, ii căutasem altă­dată, nu-1 găsisem, tre­cuse un timp de la ul­tima noastră re, atunci Tmi convorbi­spusese, așa, printre altele, știi, oamenii cînd se adună din zile au impresia că au trăit o viață, adică impresia că se smulg din inerții și de aici, dacă vrei, pot să vorbesc de ardere și de entuziasm, pentru că trăiesc, asta este esențial, să poți să spui, totdeauna, ori a­­tunci cînd vei fi întrebat ori dacă le Întrebi pur și simplu pentru tine fa­ră circumstanță, să poți să spui, de asta exist, pentru că am Învățat să trăiesc. Și acum, vroiam să continuăm discuția In urmărirea acestei idei. — Spune-mi, Nicolae Măgureanu, cum se În­ving greutățile ? Trăiești aici In Țiiești de o via­ță, foarte mulți profe­­­sori, mai ales In primii , ani de Invățământ fug de sat, așa se spune, la sat e mai greu. Dumneata cum ai învins aceste greutăți ? — Să vorbim deschis nu am Învins greutățile de la sat; dacă au fost neajunsuri, ele puteau fi­­ oriunde nu numai la Ți­fești. Important este să te Învingi pe sine în ori­ce moment, să știi să de­­pășești o situație ce ți s-ar putea părea fără ie­șire. Și să crezi în tine, ai nevoie de aceasta, oa­menii trebuie să știe să se învingă și să creadă la ei... — După 22 de ani de muncă, oboseala se chea­mă rutină, ori așa li spunem noi d­­eodată. Cum crezi că se poate Învinge rutina ? Răspunsul a intirziat puțin. Poate, știu eu, pentru câteva clipe pro­fesorul Măgureanu Își retrăia viața. Își revedea anii de care amintisem. Apoi, ca și cind n-aș fi fost acolo, ca și cind ar fi făcut o mărturisire de credință numai lui în­­­­suși: —• Să Învățăm să­­ ră­­mînem tineri, ăsta aș vrea s-o pot spune tu­turor celor care vin In primul an de Invățământ, și nu numai la sat. Vezi, acum, de un timp, si ui director de cămin cur­­tând, comuna este des­tul de răspîndită, greu­tăți sunt chiar, dacă su­tii trebuie să vorbesc de­­ mobilizarea oamenilor. Munca culturală lot sat devine, intr-ad­ iel, și a­u dificultate de interpre­tare. Oamenii au televi­zoare, merg foarte des hn oraș, văd un spectacol, un Ulm. Munca cultura­lă, aici. Începe să devi­nă o deosebire de com­petiție. Adică nu mai­­ putem pregăti un pro­gram oricum, la Intim­idare, pentru că oamenii trăiesc altfel, se deose­besc prin trăire. Acesta este specificul de viață reportaj cel mai evident, faptul că nu mai putem accep­ta nereușitele, tăișurile, că­­ fiecare zi, Intr-un fel, este o dimensiune de viață ce trebuie să fie frumoasă. Și de aici res­ponsabilitatea cu care deosebim splendorile și ceea ce este frumos... Toate cuvintele aces­tea ale profesorului Măgureanu erau acoperi­­te de viață. I­ mai Între­basem, cum poți rămâne tânăr și mi-am răspuns sub aceeași sinceritate, uite, eu, 22 de ani ,asta,mrr ti­cul, am muncit și mă sim­t foarte bine. ■ Dacă asta este o condiție de tinerețe, atunci da, mă simt tare­ tinăr... Tot așa am vorbit în­­tr-o zi și cu inginerul Titus Clem, într-una din acele zile încărcate de campanie la C.A.P. Gă­­gești, o zi cînd cuvin­tele aproape se aruncă din­­ fugă, peste umăr, cînd între eforturi vizi­bilă cu adevărat este nu­mai ziua de muncă. Dar câteva minute, exact mi­nutele pentru masă pro­babil, tot l-am găsit pen­tru aceste vorbe. — Spune-mi, tovarășe inginer, acum nu e un timp pentru vorbe, dar dacă ar trebui să-ți răs­punzi intim, de ce te-ai teme ? —— Vrei cu sincerita­te ? Ei bine, m-aș teme de neîncrederea oameni­lor, nu în mine, cu un om mai poți greși, adică omenește se poate înțe­lege asta, dar m-aș teme de neîncrederea oameni­lor In ei. Adică m-aș teme că uneori oamenii n-au răbdare, nu cura­jul, să meargă pină la capăt, să Încerce să de­pășească triște limite, niște slavi cu care s-au obișnuit. — Să Înțeleg că În­cerci această stare ? — Oh, nu, acum nu, deși sunt nemulțumit că anul acesta, datorită ca­lamităților, producția nu este cea preconizată. Dar vreau să spun că a­­cum trăim aicfel, adică timpul acesta nu mai es­te de așteptare, ne supu­nem unor arderi adevă­rate și cine nu acceptă această ardere se sufo­că și rămâne. De aceea cred că tatonările, acum, nu-și mai­ au rostul. Și apoi, viața... — ...și apoi viața, to­varășe inginer Clem ? — Nu ne mai acceptă decit Întregi. Cine se as­­cunde de lucruri, cine trece pe lîngă ele­­ vine cu o clipă de lașitate. Și acesta este lucrul cel mai grav... Era Încă toamnă al m­­ei, putem vorbi de poe­zie, ori și despre asta am vorbit, mai era Încă puțin verde pe címpuri și soare mult peste tot. Aș fi vrut să-i Întreb, pe amîndoi, pur și sim­plu să-i întreb direct, ce înseamnă acest vers: „Trăim în miezul unui eu aprins...“, vers care ne-a legănat o adolescență, cu care am trăit și am muncit, cu care am iubit viața, dar știam, de fapt, că așa mi­xtr f­ răspuns, cum am scris, ori cum le-am rescris gundurile. Ion PANAIT

Next