Milcovul, ianuarie-martie 1973 (Anul 6, nr. 1076-1150)

1973-03-22 / nr. 1142

V ) ORGAN AL COMITETULUI JUDEȚEAN VRANCEA AL P.CJL $1 AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN ANUL VI­I NR. 1­142 JOI 22 MARTIE 1973 4 pagini 30 bani OAMENII MUNCII RĂSPUND PRIN FAPTE ÎNDEMNULUI: ZI DE ZI- LA NIVELUL SARCINILOR MAXIMALE 265 000 BUCĂȚI CONFECȚII PE SEAMA EXTINDERII SPAȚIULUI DE PRODUCȚIE Continuîndu-se acțiunea de adaptare a tuturor spațiilor in scop productiv, pe seama căreia în anul 1972 s-a obținut o creștere a producției de circa 35 la sută, la Fabrica de confecții din Focșani de curînd au fost amenajate noi secții de producție. Astfel, prin comasarea stației pilot cu secția de creație s-a orga­nizat o secție de producție în două schimburi cu câte 45 muncitori pe schimb, iar prin prelungirea liniilor tehnologi­ce de la etajul I (secția con­fecții pentru femei) s-au creat încă 80 de locuri noi de mun­că. Pînă în prezent, pe baza valorificării la maximum a spațiilor existente, a fost acordat circuitului productiv un spațiu de circa 600 mp, creîndu-se astfel peste 350 noi locuri de muncă. In aceste secții mobilierul a fost con­fecționat în unitate, iar ma­șinile sunt folosite cele din rezerva întreprinderii care urmau să fie casate și s-au reparat. Pe această bază se vor rea­liza în acest an circa 265 000 bucăți rochii, capoate și pan­taloni și se vor exporta con­fecții în valoare de peste 286 000 lei valută. PRODUCȚIE SUPLIMENTARA DE MOBILA Inscriindu-și cu prioritate în activitatea sa de realizare ritmică a sarcinilor de plan, colectivul de muncitori, ingi­neri și tehnicieni din cadrul Fabricii de mobilă Focșani,­­ prin­tr-o folosire cit mai judi­­­­cioasă a capacităților de pro­­­­ducție și aprovizionării cores­­­­punzâtoare a locurilor de­­ muncă adaugă în bilanțul­­ realizărilor noi și importante succese. Se cuvine a fi subliniat fap­tul că la finele celei de a doua decade din luna martie, pe perioada cumulată de la începutul anului, prevederile maximale ale planului au fost depășite la toți indicatorii. Astfel, la producția globală se înregistrează un spor de 312 000 lei, producția marfă 961 000 lei iar la producția mobilă 315 000 lei. Plusurile obținute în perioada scursă va da posibilitatea colectivu­lui de aici să atingă cotele finale ale planului trimestrial în prima jumătate a decadei următoare. COOPERATIVA „SPORUL“ A ÎNDEPLINIT PLANUL TRIMESTRIAL La fel ca și unitățile indus­triale, în cadrul cooperației meșteșugărești, a cărei acti­vitate cunoaște o largă diver­sificare, eforturile de realiza­re exemplară a indicatorilor prevăzuți sunt încununate cu succes. Una dintre unitățile cu o pondere importantă din pla­­nul de producție pe total u­­niune este și cooperativa „Sporul“. Măsurile luate în di­recția folosirii cu maximum de randament a fondului de timp, servicii cât mai operative a solicitanților și organizării periodice de expoziții cu vîn­­zare, au dat posibilitatea în­deplinirii planului trimestrial înainte de termen. Astfel, la sfîrșit­u decadei a doua din această lună, față de sarcini­le primului pătrar, la produc­ția marfă s-a obținut în plus 167 000 lei, urmînd ca în ul­tima decadă să se mai reali­zeze peste 200 000 lei. De a­­semenea, la prestări servicii sporul suplimentar se va ri­dica la 200 000 lei iar livrări­le la fondul pieței 150 000 lei. Strălucirea realizărilor colective din schimbul de noapte In aceste zile cînd zăpada tîr­­zie mai amintește de anotimpul alb, iar apariția soarelui e un preludiu al primăverii, acolo unde dantelăria schelelor im­­prejmuiește șirul cofrajelor meș­teșugite cu pricepere de mîini iscusite, făurarii constructori își cristalizează eforturile mai mult ca oricînd pe verticala împliniri­lor diurne. E o realitate ce a intrat demult în obișnuința co­tidiană, semnată în cronica mă­reței întreceri, în care timpul își are încărcătura lui, în mîinile hărniciei, priceperii si dăruirii, toate la un loc alcătuind profi­lul a ceea ce numim frecvent — omul zilelor noastre. ...Marți, 20 martie, ora 22. Șan­tierul de locuințe din Piața U­­nirii. Aici liniștea nopții nu s-a lăsat încă așa cum crezusem i­­nițial. Ghirlande de becuri îm­păienteneau ultimul nivel la care s-a ajuns cu execuția la blocul D, împrăștiind lumina u­­niform­ pe întreaga suprafață de construcție. La nivelul 4, în mijlocul unui ciorchine de oa­meni, inginerul Cornel Șchiopu, șeful acestui lot, dă indicații teh­nice de uniformizare a betonu­lui, verifică rezistența planșeu­­lui. Ce înseamnă de fapt aceste ore de noapte lucrate în con­strucție ? — Folosirea la maximum timpului de lucru, ne-a spus in­­­terlocutorul nostru, și, prin a­­ceasta, recuperarea restanțelor cauzate de căderile masive de zăpadă în cursul decadei a doua a lunii martie este obiectivul numărul unu al activității noas­tre. Cu toate că la interioare s-a lucrat normal, executându-se a­­proximativ 70 la sută din tencu­ieli la etajul II, prin lărgirea schimburilor vom reduce decala­jul ce s-a creat față de graficul eșalonator, îndeosebi la rezisten­ță și cofraje. Și nici noaptea, nici mercurul termometrului coborît sub zero grade nu poate stăvili hotărirea acestor oameni sîrguincioși. Mîi­nile lor care dau betonului și fierului forme geometrice noi, se întreceau parcă cu timpul, ros­­tuiau cu atîta pricepere nncit își era lesne de înțeles că numai sîrguința, acea sîrguință izvorî­­tă dintr-o profundă cunoaștere, certifică omniprezența competen­ței. Fiecare lucru poartă aici am­prenta pregătirii minuțioase, a organizării temeinice. Fie că este vorba de prepararea și trans­portul batoanelor, său de buna funcționare a utilajelor pe șan­tier, măsurile luate asigură in egală măsură productivitatea sporită, eficacitatea ridicată. Dar, amintind de toate acestea nu putem să scăpăm din vedere un Nicolae LADARU (Continuare în pag. a IlI-a) Diversificarea gamei sortimentale Peste 80 de modele, din care 58 încadrîndu-se în linia adecvată modei ’73 (corecții pentru bărbați și femei, lenjerie și tricotaje), au fost lansate în producție de către cooperativa meșteșugărească „Vi­itorul" din Focșani în cursul aces­tui trimestru. De altfel, colectivul de oameni ai muncii de la a­­ceastă unitate a fost prezent și la expoziția organizată la nive­lul centrului de creație al UCECOM cu o gamă variată de modele, considerabil îmbunătăți­tă față de anii precedenți, bucu­­rîndu-se de aprecierile cuvenite. Este vorba în fapt de cele 22 noi modele (12 din domeniul tricota­jelor, iar cîte 5 din cel al confec­­țiilor, respectiv, al lenjeriei), nu­mărul acestora crescînd cu încă 8 față de numai 14, cîte au fost prezentate în 1972. In prezent, avîndu-se în vedere între altele și asigurarea unui ca­racter ce­ mai reușit apropiatei expoziții a UJCM Vrancea, dar în primul rînd satisfacerea tot mai corespunzătoare a cerințelor și preferințelor clienților, vitrine­le tuturor unităților de comandă sunt schimbate săptămînal, iar în 8 din acestea prezentarea noilor modele create și executate se face de două ori săptămînal. Astfel, cei amatori au prilejul să-și ex­prime orice eventuală opinie sau sugestie pe care realizatorii le aș­­teaptă. Dintre creatori cu o frumoasă activitate reținem numele Ștefa­­niei Gîngă (unitatea 15), al Măn­­dicăi Teodorov (unitatea 1), al Vi­­nerei Dumitrache (unitatea 30) și al lui Costică Simionescu (unita­tea 16). Timpul probabil Astăzi, vreme frumoasă, cu ce­rul variabil. Vîntul va sufla slab, pînă la moderat, din vest-sud­­vest. Temperatura aerului în u­­șoară creștere, minimele oscilînd între minus 3 și plus 3 grade Cel­sius, iar maximele între 5 și plus 9 grade Celsius. Pentru următoarele 3 zile, vre­me călduroasă, cu cerul variabil, pînă la noroi. Se vor semnala precipitații sub formă de ploi slabe și izolate. Vîntul va sufla slab, pînă la moderat, din secto­rul nordic. Temperaturile minime vor fi suprinse între minus 2 și plus 2 grade Celsius, iar maxi­mele între plus 5 și plus 10 grade Celsius. ► Ședința Biroului executiv al Consiliului județean Vrancea al Frontului Unității Socialiste Iefi după amiază, a avut­­ loc ședința de lucru a Biroului e­­xecutiv al Consiliului jude­țean al Frontului Unității So­cialiste prezidata de tovarășul Simion DOBROVICI, membru al C.C. al P.C.R., prim-secre­­tar al Comitetului județean Vrancea al P.C.R., președinte­le Consiliului Județean al Fronttului Unității Socialiste. Pe ordinea de zi a lucrări­lor au figurat următoarele pro­bleme : 1. Informarea Biroului exe­cutiv asupra preocupărilor or­ganelor și organizațiilor Uniu­nii Tineretului Comunist pen­tru continua perfecționare a calificării profesionale și an­trenarea tineretului la realiza­rea sarcinilor. 2. Informarea Biroului exe­cutiv cu privire la realizarea fondului de solidaritate în a­­nul 1972. 3. Adoptarea planului de muncă pe semestrul I al anu­lui în curs. 4. Adoptarea unor măsuri organizatorice privind coop­tarea în Consiliul județean al F.A.S. a Comitetului jude­țean al luptei pentru pace, a Asociației județene a vânăto­rilor și pescarilor sportivi și a Asociației județene a pres­­cătorilor de albine. In cadrul secției metal al I.I.L. Focșani debitarea profilelor metalice se execută cu mult simț răspundere, evitindu-se risipa. Trei cetățeni vîrstnici, M. Lemnaru (de 64 ani), Stan Bondilă (de 78 ani), și Tudo­­rache Matei (de 89 ani), toți domiciliați în satul Dălhăuți, foști salariați cu ani în urmă ai actualei stațiuni experi­mentale viticole Odobești, se adresează conducerii unității cu cîte o cerere pentru a li se elibera adeverințe de ve­chime în cîmpul muncii. Se întîmpla la începutul lunii iulie 1971. Bineînțeles, au mai revenit, au apelat chiar și la un consătean de-al lor, sala­riat la unitatea respectivă, poate-poate, vor găsi în cele din urmă înțelegerea și... bu­năvoința celor în măsură să le rezolve petițiile. Dar, cu cîtva timp în urmă, nici un rezultat, nici o comunicare. De ce ? Pentru a afla un răspuns... la obiect, ne-am deplasat la sediul unității, unde am avut prilejul să discutăm cu mai mulți salariați. Firește, nici­­unul n-a putut fi de acord cu o asemenea, atitudine. ..de delăsare, de amînare nejusti­­ficată și fără termen de alt­fel, mai ales cînd solicitanții sînt niște bătrîni ce se bu­cură de dreptul de a beneficia de un ajutor social din partea statului“. Cum s-a întîmplat totuși,? Trei cetățeni , pe drumul birocrației 5 „Ziua bună de dimineață se cunoaște“ — zice o vorbă populară. Așa și cu funcțio­narii de la S.E.V. Odobești. Numai că aici n-a avut de unde să se cunoască. S-a de­pășit, peste orice limită admi­sibilă, chiar termenul de în­registrare, deoarece tovarășa secretară s-ar fi aflat, zice-se, în concediu ! Apoi, conduce­rea stațiunii a repartizat so­luționarea acestor cereri unui alt cadru decit cel de resort. Și, în sfîrșit, o altă situație ,,neprevăzută“ a fost aceea că intre timp s-au reorganizat locurile de muncă, activitatea birourilor personal, evidentă, administrație, secretariat etc. Și în tot acest timp, nimeni nu s-a mai ocupat și de ce­rerile înregistrate de 2 ani ! Ca și cum „nimănui nu i-ar fi revenit obligația de a se achita de o sarcină de servi­ciu“. Da, s-a mai găsit o scuză : „am avut arhiva neclasată“. Dar neorganizată era această arhivă și­ la data vizitei noas­tre. Se pare, așadar, că la S.E.V. Odobești actele... solicitudinii au nimerit pe la arhivă. Iar pînă . cînd în arhivă se va face ordine, sperăm să nu mai fie mult. Gh. PRODAN i Munca încordată în zilele cu viscol și după aceea, a zeci și zeci de muncitori și salariați, țărani cooperatori, elevi și militari a făcut ca arterele de circulație să fie degajate de zăpadă. Astfel în întreprinderi, sectoare silvice, în legumi­­cultură și fermele zootehnice activitatea se continuă cu suc­ces, se depun eforturi susținute pentru recuperarea restan­țelor cauzate de intemperii. Așadar, peste tot activitatea se desfășoară normal. In agricultură însă, la această dată, activitatea trebuie orien­tată spre acțiunile de primăvară. Pe cîmp zăpada este totuși un strat destul de mare, iar temperatura face ca odată cu topirea ei pe suprafețele semănate din toamnă și pe cele care urmează să primească noua sămînță apa să băltească. Creșterea cotelor rîurilor poate favoriza inundații, în zona de munte drumurile se pot bloca și întrerupe activitatea din cauza alunecărilor de teren. Avînd în vedere că de pe toate terenurile trebuie eva­cuată apa în scopul reducerii pierderilor de recoltă și asigu­rării condițiilor pentru desfășurarea campaniei agricole de primăvară, și prevenirea efectelor nedorite ale inundațiilor se impun a fi luate de urgență măsuri energice, operative. În pagina a lll-a citiți Programul de măsuri al Comandamentului județean pentru combaterea inundațiilor și a alunecărilor de teren adoptat în ședința de lucru din 21 martie a.c. Acordul global­ pîrghie de creștere a veniturilor, de dezvoltare a cooperativei noastre acționîndu-se pe linia creșterii producției și productivității mun­cii și în agricultură — ramură cu o pondere deosebită în cadrul e­­conomiei naționale — Plenara Comitetului Central al P.C.R. din 28 februarie — 2 martie a.c. a elaborat, pe baza experienței și rezultatelor obținute, o hotărîre cu privire la îmbunătățirea orga­nizării și retribuirii muncii în a­­cord global în agricultura socia-Mihai FURDUI, ing. șef la Cooperativa agricolă de producție Făurei (Continuare in pag. a IlI-a) și „Luna culturii, științei educației— Vrancea 73“ Vrancea’73, este prematur, to­tuși pentru cine a urmărit des­fășurarea de pînă acum a aces­tei sărbători ce a cuprins întrea­ga Vrance. n-a putut să nu apa­ră drept o inițiativă valoroasă, avînd în cel mai înalt grad atri­butele deschiderii și popularită­ții. In adevăr, atât locuitorii sa­telor cât și cei ai orașelor, prin intermediul căminelor culturale și respectiv al caselor de cultu­ră, au luat contact, în diverse prilejuri, cu idei și probleme de certă actualitate — unele mani­festări oferindu-le dezbateri vii, pătrunzătoare vizînd sfera inte­resului lor pentru știință, istorie și politică internațională, pen­tru tot ceea ce constituie cu un cuvînt actualitate Și cînd spunem aceasta ne gîn­­dim la două din acțiunile pres­tigioasei sărbători a culturii vrîncene din 21 martie pe care, coloanele ziarului nostru nu le-a putut consemna la vreme, deși reușita realizării le-ar fi dat dreptul cu prisosință. Este vorba de expunerea „Tineretul — fac­tor activ în realizarea cincina­lului în patru ani și jumătate“ pe care a găzduit-o clubul Fa­bricii chimice din Mărășești. Propunîndu-și o analiză detali­ată a felului în care tineretul — acest izvor inepuizabil de forță, energie și entuziasm — este a­­tras în atingerea marelui dezi­derat economic lansat de con­ducerea superioară a partidului nostru, tovarășul Anton Petro­­vici, directorul cabinetului jude­țean de partid, a reușit să pre­zinte auditoriului o paletă boga­tă de sugestii și observații judi­cioase, potrivit cărora cei tineri Deși un bilanț al bogatei serii de manifestări cultural-educative care s-a dovedit a fi Luna cul­turii, științei și educației — își pot face pe de-a întregul da­toria. Concluzia conferențiarului, la care au aderat toți cei pre­zenți (dintre ei un număr mare de tineri) a coincis în fapt cu hotărîrile ferme ale muncitori­lor din industria vrînceană, de a răspunde prezent la chemarea comuniștilor. Tot marți, sala casei de cultu­ră din Panciu a organizat o in­teresantă întîlnire între cursanți ai Școlii interjudețene de partid Bacău și artiști din Vrancea. Componenții brigăzilor artistice de agitație din comunele Suraia și Movilița le-au oferit oaspeți­lor băcăuani două frumoase „nu­mere“, în care originalitatea textelor, talentul interpreților, ascuțișul săgeților critice au con­stituit punctele de atracție ale acestui frumos spectacol; încă o dată, brigada artistică de agi­tație a dovedit cu mijloacele ei specifice marea aderență la pu­blic. Miniaturile — cele mai gus­tate din tot programul — au excelat prin forță satirică și co­mic irezistibil, un merit neîndo­ielnic revenind artiștilor inter­preți — totdeauna în acord cu intențiile textierului și cu in­dicațiile regizorului. Aplauzele care au punctat spectacolul amintit au subliniat cu convingere reușita inițiativei conjugate a celor trei așezămin­te culturale vrîncene. I R. //////////////// I /////////////////////////////"«///////////////////////. A cui o șoseaua fi... Vrancei ? In ziua de 20 martie a.c., ispititoarea șosea a Vrancei, acea șosea care leagă Focșanii de Bolotești și Vidra, avea o înfățișare spectaculoasă : mașini de toate tipurile s-au în­­tîlnit, unele vrînd să se ducă spre Bolotești, altele venind dinspre, dar oprindu-se „mirate“, încurcîndu-se în amături pe care, bănuim, nu le-a zărit nimeni, nu le-a clintit nimeni. A ieșit aici, în jurul orei 13,00 o încurcătură de autovehicule, nici­ două „șei“ mai îndrăznețe, vrînd să „dialogheze“ cu neîntinata măreție a nămeților s-au „înecat“ pînă dincolo de genți, încremenind de-a latul șoselei. Abia în clipele acelea, cînd de la 3 km de Focșani, con­ducătorii auto au trebuit să încerce o întoarcere, un fel de dificil „la stiigă-mpre­jur­­“ (unii, înapoi la Focșani spre a o lua prin Odobești, alții la ramificația Bolotești, prin Jariștea și Odobești ori rămînînd acolo, în blocadă) a întrebat ci­neva : „A cui este șoseaua Vrancei ?“ E... a Vrancei! Dar pe-aici, pasă-mi-te, n-a trecut ni­meni cu plugul. Drept care „trecem" noi cu prezentul... „plugușor" și cu urarea expres adresată Direcției județene de drumuri și po­duri să nu lase această șosea, tot așa, „la anul și la mulți ani!“ A. S. *

Next