Mişcarea, iunie 1910 (Anul 2, nr. 117-139)

1910-06-11 / nr. 125

Dumnezeu este perfect. Omul este im­perfect. Dumnezeu a creat pe om. Insă, dintr’o noţiune perfectă nu poate să por­nească o noţiune imperfectă. Sâ recu­noască teologii că omul nu are nici­ o legătură cu Dumnezeu. Evanghelia spune : „nici un fir de păr nu se mişcă fără voia şi puterea lui Dumnezeu“. Adică: un criminal omoară cu voia şi cu puterea lui Dumnezeu. O ! Dumnezeule, cit de nedrepţi sunt cu tine cei ce cred în nemărginirea puterii tale.* Mai mult rău putem suferi de la un prieten fals, de cit de la zece duşmani puternici.* Înţelepciunea populară spune : „ochii sunt oglinda sufletului“... Ce păcat că femeile nu sunt oarbe/ Am avea noro­cul să nu ne putem uita în oglinzi. * Unii spun că nu există Dumnezeu. Al­ţii spun că există. Cred că şi unii şi al­ţii au dreptate. Dumnezeu există pen­tru aceia cari au nevoe să existe , şi nu există pentru aceia care n’au trebuinţă de el. Chestia este elementară.... * Fugim de multe ori de adevăr, pen­tr­u că nu găsim intr'icsul minciuna de care avem nevoe. Şi totuşi adevărul nu vrea să fugă de noi. * Am fost la biserică. Dascălul, în stra­nă, citea: „Cel care are două cămăşi să dea una celui care n’are. Nu vă strîn­­geţi comori pe pămînt, ci în împărăţia cerului“. Iar preotul, în timpul acesta, în altar, pe sfînta masă, îşi număra go­loganii veniţi în ziua aceia. * Un bogat a dăruit o mie de bani de argint unei societăţi de ajutor. O vă­duvă cu şase copii, săracă, a rupt o bu­cata de pîine de pe viaţă, şi a dat-o cerşetorului orb, care aşteaptă afară. A doua zi, ziarele au vorbit numai despre fapta bogatului.* Calităţile mari ale altora le căutăm in noi. Şi de multe ori avem îndrăzneala să credem că le-am găsit Ce binevoi­tori suntem faţă de noi înşine! * S’a împuţinat dreptatea de cînd s’au înmulţit judecătorii­ şi advocaţii. S’au în­mulţit hoaţele odată cu înmulţirea doc­torilor. Insă, cu cît se înmulţesc moa­şele, cu atîta se împuţinează naşterile.­­ Uniii trăesc pînă cînd mor. Alţii tră­­esc după ce mor. * Un primar din Rusia avea obiceiul să ’m­puşte, în fiecare dimineaţă, cîte un cocoş, al vre-unui locuitor. Pricina era aceasta : „a cîntat cocoşul prea des-di­mineaţă, şi m’a sculat din somn“,— după cum zicea primarul.­­De prisos să mai spun că, în scurt timp, satul a ră­mas fără cocoşi. Fiecare pasere cădea... la oala primarului. De aceia să nu ne mirăm dacă vom întâlni oameni, şezând în mijlocul bălţi­lor zile întregi şi căutând noduri în pa­pură.* Faptele noastre vor avea răsplată în cer,—zice Evanghelia. O! Dumnezeule, unde pot să scontez acuma, cât trăesc, răsplata viitoare a faptelor pe cari le-am făcut? * Un preot mi s’a plâns că oamenii pierd credinţa zi cu zi. Nimeni nu-i mai aduce la biserică nici colaci, nici lumânări, nici leturghii. Ce legătură este între credin­ţă, colaci şi leturghii ? Sărmanul preot!... ”— „Focul Gheenei vă aşteaptă,— o! credincioşi fără colaci şi fără leturghii». * Ne legăm de multe ori de efectele mici ale oamenilor cu calităţi mari şi ne­numărate. Pricina este aceasta : putem judeca defectele, pentru că nu ştim ca sunt calităţile. * Artiştii fac opere. Operele fac pe iu­biţii noştri critici. Deci criticii sunt ne­poţii artiştilor" Bine că sunt artiştii mai bătrâni şi criticii mai tineri !... Trădătorul n’are nici-o patrie , nici pe aceia pe care o trădează , şi nici pe a­­ceia care câştigă din trădare. AI.. GH.DOINARU. ♦ Ministerul instrucţiunei publice a trimis şcolilor particulare confesionale din ţară o circulară prin care le face cunoscut că acest minister a hotărît ca toţi copii interni ortodoxi, supuşi romîni, cari urmează cursurile acestor şcoale, sâ fie trimişi în fiecare Duminică la bi­serica ortodoxă din apropriere, sub con­ducerea unei persoane chemate a înde­­plini această însărcinare. CRONICA VESELA .A­­dio (Proprietaresei mele). Trec anii, trec lunile ’n goană Şi ’n sbor săptămânile trec... Rămâi sănătoasă, cucoană, Că ’mi iau geamantanul şi plec ! Eu nu ştiu limanul spre care Pornesc cu bagajul acum,— Ce demon mă pune ’n mişcare Ce şoaptă mă ’ndeamnă la drum ! Dar simt că m’apasă păreţii... Eu sânt chiriaş trecător : In scurtul popas al vieţii Vreau multe schimbări de decor. Am stat la mansardă o lună De-acolo, de sus, de la geam, Şi ziua şi noaptea pe lună Priveam ca la teatru, madame ! Când luna ’mi venia la fereastră, Oraşul părea că mă chiamă Să văd în lumină albastră Fantastica lui panoramă... Mai sus, într’o cameră mică, Făceau împreună menaj Un moş, un actor ş’o pisică­ Iar dincolo, jos, la etaj,— O damă cu vizite multe, Ş’alături de ea un burlac, Un domn serios de la Curte, Cu cioc şi cu ghete de lac. De-acolo, pe-o vreme ploioasă, Mi-am pus geamandanu ’n tramvai Şi-abia am ajuns pîn’ acasă, — Pe Berzei, la c’onul Mitaai. Ţin minte şi-acuma grădina. Ferestrele unse cu var... In faţă sta c’oana trinaâ Şi ’n curte un fost­ arhivar : Vedeai răsărind la­olaltă Un colţ luminos de iatac, Pridvorul cu iederă ’naltă Şi flori zimbitoare ’n cerdac, Pe-atunci înflorea liliacul Şi noaptea cădea parfumată, Umplînd de mirezme cerdacul,— Şi-avea arhivarul o fată... Stăm ceasuri întregi subt umbrarul De flori, aşteptînd neclintit (C’avea obicei arhivarul Să sforăe noaptea cumplit. .) Tîrziu, cînd se da la-o parte Perdeaua1 —părea că visez! ... Şi iar am plecat mai departe. De teama sâ nu mă fixez. (Străine privelişti fugare,— Voi nu ştiţi că ’n inimă pori, O dulce mirezamă de floare, Parfumul trecutului mort.­) He­i’am stat la un unchiu, pe Romană, Ţin minte... Dar unde n’am stat ? Ea domnii Man­uc, —o persoană Cu nasul puțin coroiat,— La damna Mary, pe Regală (O, cum mă ruga să nu plec! Mi-a scris chiar o carte poștală),— Pe strada Unirii la Sbeck,— Pe Grant, lingă birtul lui Sterea, Pe Wiling, pe Tei la Confort,,— M’a dus pretutindeni puterea Aceluiaşi tainic resort, C’aşa mi-e viaţa: o goană,— Şi toate durerile trec... Rămii sănătoasă, cucoană, Că’mi iau geamantanul şi plec ! Oh, Toptrceanu. (Viaţa romînească No. 5) Un gobelin din vremea lui Ludovic al XIV-lea, «Parnasul, Apolou şi muzele» (3 m. 70 pe 5 m. 80 s’a dat’cu 50.000 de lei ; un tapet de la Savonnerie din timpul Regenţei dar cu dresături mai nouă, 5 m. 10 pe 6 m) cu 30500 ; un tapet flamand din v. al XV-lea cu scene din Biblie cu 60.000 ; o mobilă cu ta­pete Aubusson (de pe la sfirşitul epocei lui£Lud. al XV-lea) cu 41.100, etc. A­rtistul V. Toneanu, de la teatrul naţional din Bucureşti a fost şi el decorat cu „Bene-Merenti“ pentru meri­tele sale artistice. P­rofesorul St. Nicolaescu de la şcoala superioară de războin şi transla­tor din limbele slave la Arhivele Statu­lui, a fost primit ori în audienţă de că­tre M. S. Regele căruia i-a prezentat drept omagiu următoarele lucrări: 1) Documente slavo-romîne cu privire la relaţiile Ţării Romîneşti şi Moldovei cu Ardealul în sec. XV şi XVI (operă premiata de Academia­ Romînă). 2) Documente istorice despre Radul Vodă de la Afumaţi sau Radu­ Vodă cel Viteaz (1525—1529). 3) Diaconul Coresi şi familia sa (stu­diu istoric). 4) Casa­ Muzău «Carol I. Regele Ro­­mîniei» din satul Poradim (traducere din limba bulgară). M. S. a avut bunăvoinţă a se întreţine mai mult timp cu d. Nicolaescu. Mişcarea literară. şi artistica) 1 Revista Ligei Culturale care apare la Dorohoi, cuprinde în numărul de Mai următoarele­­ învăţăminte din trecut, Gh. Marcu. O anchetă la «Sârbi», G. G. Tomaziu. Spre cooperare, Nicu G. Holban. Idealul nostru, Tiberiu Crudu. Să ne unim, C. Cuparencu. Sângele noatru, „Lupta“, Cronica Economică, G. G. T. U­n poet decorat. Poetul Cincinal, cu­­noscut în literatură sub numele de „poetul fără volum“ a fost decorat cu medalia «Bene-Merenli». Poetul fără volum—se știe că e Cin­­cinat Pavelescu, m­asa Löwengard a vîndut la mezat , fu Galeria Petit, gobelinuri si alte tapete, in preţ de 1.433,165 lei. Patru gobelinuri (3 m 30 şi 2 m 60) din 1715 (istoria lui Daphnes şi a Ch­loei) s’au vindut cu suma de 351.000 de lei. O mobilă de salon cu tapete de la Beau­­vris (epoca lui Ludovic al XV-lea) s’a vîndut cu 246.000 de Iei. Două tapele flamande de pe la sfârșitul veacului al XV-lea «Fiul perdut» (4 m. 20 pe 8 m. 5) s’au vândut cu câte 202.000 de tei. MIŞC­AREA DIN NEVOILE IEŞENILOR Semeţea alimentelor Căuşele scumpiri­ei alimentelor.—Precupe­ţii.—Operaţiunile la drumul mare.—Ţăra­nii înşelaţi şi cetăţenii exploataţi—Măsuri de stăvilirea răului se impun. Toată lumea este alarmată de scum­­petea excesivă a alimentelor de prima necesitate şi nimeni nu poate afla cauza acestei scumpete mai ales acum cînd a­­vem o recoltă strălucită şi cînd vitele au o hrană mai mult de­cit îndestulă­toare. Nu vom discuta chestiunea în toate a­­mănuntele ce comportă, dar nu ne pu­tu­m reţine de a nu releva cîteva din cauzele cari contribuie la scumpirea traiu­lui, mai ales la noi în Iaşi. Lăsând la o parte exportul extraordi­nar de mare ce se face de ouă, paseri, unt etc., fapt care contribue în bună parte la scumpirea traiului, mai sunt cause care trec neobservate, dar cam­ totuşi au o mare înrîurire. Aşa, în primul loc sunt precupeţii. Ce fac aceştia şi cum procedează­ ei ? Precupeţii se postează în zorii zilei pe la periferiile oraşului în preajma oame­­nilor de la ţară cari vin cu diferite pro­ducte. Şi în această privinţă ei au o or­­ganizaţie specială fiind chiar cartelaţi. Aşa pănă la distanţa de 3 — 4 kilometri se ’nşiră d’ahingul drumului, iar cînd le cade in mină un nenorocit de ţăran îl iau în primire. Unul oferă un preţ, un altul oferă şi mai puţin, iar cel de la intrarea în o­­raş îi dă şi mai puţin, mai adăugind şi statul că dacă ţăranul se va duce n o­­raş nu va lua nici atît, ba încă­­ fi nevoit să plătească şi taxa de piaţ * Ţaranul buima­n, şi desorientat asu­pra* preţului adevarat cu care se uiml diversele produse în piaţă, îşi desface marfa înainte de a intra* în oraş şi de cele mai multe ori se şi întoarce din drum pentru a nu fi nevoit să mai chel­tuiască venind în oraş. Iar precupeţii împănează imediat pieţele publice des­­făcându-şi „prada“ pe preţuri exorbitante în dauna publicului consumator. De aceia în piaţa sf. Spiridon sau la Hală nu se vede un singur ţaran cu pili, ouă, unt, sau smântână, căci aceştia sunt înşelaţi în drum de către precupeţi. Acelaşi lucru se face cu fructele, iar de cât­va timp chiar cu lemnele. Evi­dent prin această procedare se specu­lează şi nevoia ţăranilor pe de o parte, iar pe de alta se comite un atentat ne­­permis la punga cetăţenilor. * Aşa fiind lucrurile credem că suntem în sentimentul general cerind stăruitor să se ia măsuri severe în potriva aces­tor speculanţi,timpiedecându-i în primul loc de a ieşi în calea ţăranilor înainte de a intra in oraş. Această măsură ar fi salutată cu sa­tisfacţie şi, ar pune la adăpostul specu­­laţiunei atît pe ţărani, cât şi pe orășeni. Rep. Intre takişti şi junimişti De la congresul lakisi.—Ecoul în opinia publică.—La toamnă De la congresul lakisi Marea preocupare a congresului takist a fost tot vechea chestiune : cine vine la putere după retragerea guvernului li­beral. Bine­înţeles că chestiunea a ră­mas tot deschisă, de­oarece d. Take Io­­nescu dacă a reușit să convingă pe pat­ tizanii săi că d. P. P. Carp nu va pu­tea veni singur, n’a avut curajul însă, să încerce a-i convinge că d-sa este a­­cela care va lua succesiunea guvernului liberal. Numai d. Bădărău a avut curajul să invite pe junimiști la o conlucrare cu takiştii. Ceeace este mult, căci acum cîteva luni tot d. Bădărău a fost acela care la Iaşi a oferit în anume condiţii conlucrarea takiştilor pentru un guvern P. P. Carp. Este clar un progres, că a­­cum takiştii nu se oferă, ci binevoiesc numai a primi conlucrarea carpiştilor, ceace ar implica în sine că ei sunt si­guri că lor le va reveni puterea. Ecoul în opinia publică Şi pentru ca să cîştige simpatiile o­­piniei publice şi să­ creeze o atmosferă de încredere in acţiunea partidului său, d. Take Ionescu a înscenat şi un fel de parlament fără răspundere, ţinând două şedinţe, după toate regulele parlamen­tarismului, în care fiecare a avut voie liberă de a spune, că ce ar fi de făcut dacă, eventual, takiştii ar veni la pu­tere.Cel mai sincer a fost d. general dr. Demostene, care a avut curajul să ceară pe faţă portofoliul ministerului sănătăţii. Iar cel mai idealist şi mai impersonal a fost d. Dumitropol, care a desvoltat cu multă temeinicie necesitatea reformei e­­lectorale. Dar din tot ce s’a vorbit n’a ieşit ni­mic pozitiv. Necum o modificare mai democratică a programului, dar nici mă­car o indicaţie că în adevăr, partidul vrea să se democratiseze. Se pare că curentul reacţionar a tri­umfat pe deplin şi cei câţi­va tineri mai idealişti au renunţat la ori­ce acţiune de diferenţiare a programului şi ten­­dinţelor partidului takist de cel conser­­vator-carpist. La toamnă şi acei puţini cari s’au aşteptat la des­chiderea unui orizont mai larg de idei şi de muncă, au rămas desiluzionaţi şi nu nu mai cred nici în numeroasele co­­misiuni de paradă numite pentru a stu­dia programul de guvernământ al par­tidului. Numai un singur lucru au reuşit să obţină takiştii: să se pună mai în evi­denţă de­cât conservatorii carpişti. Astfel dar la toamnă se va relua ia­­răş vechea temă: cine vine la putere, fără ca vreunul din cei doi­­concurenţi să fi căutat a deslega această chestiune prin câştigarea opiniei publice serioase. Informaţiun­i ♦ Bri sau pus în circulaţie nouile monede de argint de 50 bani, 1 leu şi 2 lei. ♦ Prima serie a coloniilor şcolare din anul acesta va pleca la 20 iunie. ♦ Ministerul de finanţe în urme in­tervenţiei Automobilului­ Club a dispus ca pentru importarea temporară a tră­surilor automobile prin România, să se pue în aplicaţie regulele uzitate pentru circulaţiunea internaţională a unor ase­menea vechicule. ♦ Primăria oraşului Piatra-Neamţ a trimis ministerului de interne spre apro­bare decizia consiliului comunal relativă la alimentarea oraşului cu apă. ♦ Pentru răspîndirea cunoştinţelor a­­gricole, ministerul instrucţiunei publice a hotărît să publice sfaturi prac­tice pen­tru pregătirea elevilor şcoalelor de a­­gricultură. In acest scop, a însărcinat pe urmă­toarele persoane cu redactarea acestor afaceri: D. I.­­G. Botez, profesor la şcoala de agricultură de la Roman pen­tru „Economia Rurală“, legislaţia agri­colă şi cooperaţie; d. N. Filip pentru cărţile de zoologie şi creşterea vitelor ; Haşegan pentru cărţile de horticultură ; C. Rădulescu pentru fizică ; C. Sandu- Aldea, pentru botanică şi Dobre Rădu­lescu pentru viticultură. ♦ Ministerul de finanţe va publica zi­lele acestea un nou tablou de funcţio­narii cari şi-au regalat drepturile la pen­sie. ♦ Ministerul de industrie şi comerţ a aprobat planul pentru începerea cam­paniei de lucrări din anul acesta. ° In ziua de 18 iunie se va judeca de către consistorul bisericesc procesul preotului Morăraşu din Comuna Dracsini (jud. Dorohoi).­­ Astăzi s’au început examenele de drept penal procedură şi civilă a d-lui Profesor Iulian Teodorescu cu studenţii anului II, ♦ Dl. G. G. Mârzescu va ţine exame­nele de drept constituţional şi adminis­trativ cu studenţii anului I şi al IIea in zilele de 17, 18, 19 şi 20* iunie, ora 9 din­. B D 1 Lascar Veniamin inspector al şcoalelor particulare din ţară a sosit eri în localitate, în inspecţie şcolară. Vizita d-lui I­. A. Teodoru­. —Dl. D. A. Teodoru secretarul general al Mi­nisterului Infracţiunei a sosit la Doro­hoi în ziua de 7 iunie la orele 8 dimi­neaţă. Fiind însoţit de d-nii Ilie Ghibănescu, directorul gimnaziului, P. Stoica, revi­zor şcolar, Tiberiu Crudu, I. Berbier, profesori şi maior Pastia au plecat la Pomârla cu automobilul judeţului, unde au vizitat şcoala primară şi liceul „A­­nastasia Başotă“ în treacăt a vizitat şi şcolile primare din Ibăneşti şi Cristineşti. După vizitare, s’a luat "dejunul la ‘li­ceul din Pomirla la cari au luat parte vizitatorii* directorul şi profesorii liceu­lui precum şi d-nii dr. Jecu şi C. Do­­brescu veniţi^ocazional la Pomîrla din partea Casei şcoalelor. După reîntoarcerea din Pomârla la ora 3 p. m. în salonul Palatului comu­nal, a avut loc o producţie corală în o­­noarea­ d-lui secretar general D. A. Teo­doru, dată de corul ceremonial şi reli­gios al comunei Dorohoi. Cu trenul de 5.50 d. Teodoru s’a re­întors in Capitală fiind însoţit de d. re­vizor şcolar Stoica. ♦ In vederea muncilor agricole, sol­daţii activi aflaţi sub drapel din conti­­getele 1909 şi 1910 vor fi puşi în con­cediu pe tot timpul verei, cu începere de la 15 iunie a. c. ■ Astăzi dimineaţă a sosit în locali­tate d. Al. Sc. Stan inspector general a­­gricol. D-sa urma să facă astăzi şi mâne două anchete în comunele Poeni şi Mădârjac, dar a contramandat termenile fixate.­­ A sosit in localitate d. Volaori in­spector al învăţământului secundar, în­sărcinat de d. ministru al instrucţiunei să facă o anchetă la institutul de d-re Humpel. Această anchetă a fost cerută de di­recțiunea institutului în urma svonurilor calomnioase lansate de un ziar din lo­calitate. ♦ D. Mihail Sadovianu directorul Tea­trului Național a sosit In localitate. Clinei­atograful Pattié. — Excelen­tul cinematograf «Pathé-Freres“ care nu suferă nici o rivalitate, cuprinde în astă seară, între alte multe subiecte distrac­tive , împăratul Franz Joset vizitând pro­vinciile subjugate. Bătrânul Monarcă la Serajevo cinematografieri înregistrate de trimisul nostru special al casei IV thé Freres din Paris. Programul cuprinde apoi: Hanul în­crierii munţilor, grandioasă înscenare în­­tr’un gen cu totul nou—Recunoştinţa, scene teatrale—Catelan cântăreţul, un­ epizod eroic de glorioasa istorie a Fran­ţei—multe comedii, precum : un câne de ocazie—Când părinţii nu s acasă--Ser­vitorul model—D na iubeşte flitul etc.­­ Astăzi au fost desconcentraţi rezer­viştii contigentelor 1903 şi 1905 din pri­ma serie. A doua serie va face o concentrare de două­zeci de zile, la batalionul de re­­zervă. Prod­­ucţia D­owner valonii ii I.—Du­minică 13 iunie a. c. la orele 2 p. m., va avea Ioc la Teatrul Naţional o mare producţie artistică dată de elevele şi elevii conservatorului de muzică şi dec­lamaţie. Programul cuprinzînd excelente nu­mere pentru ca elevii acestei şcoli să aibă prilejul a-şi manifesta în... public calităţile artistice,c e de datoria noastră să asistăm în număr cet mai mare la acest festival. In numărul de mine vom publica bo­gatul program al acestei producţiuni. Biletele se află depuse la librăria Iliescu (agenţia teatrală „Carmen Sylva“). ♦ LI. C. Cruperischi prefectul judeţu­lui, s-a întors astăzi dimineaţă în loca­litate. ♦ Bărbierii din Iaşi au intervenit la ministerul comerţului ca să li se per­mită a lucra în zilele prevăzute prin le­gea repaosului duminical, pănă la orele 2 p. m. ♦ In cursul sâptămînei viitoare se va trage la sorţ lista judecătorilor cari vor lucra în timpul vacanţei la tribunal şi la curte, în serii a cîte două zeci de zile. ° In cursul sâptămînei viitoare se vor întruni membrii camerei de meserii pen­tru a discuta mai multe chestiuni privi­toare la administrarea corporaţiilor lo­cale, precum şi în chestia înfiinţărei în Iaşi a unei bănci a meseriaşilor. ♦ Astăzi s-au început examenele de drept internaţional a studenţilor din a­­nul 111 lea cu d-nul Profesor Zeuleanu. ♦ „Zorile“ e titlul unei reviste săp­­tămînale, ce apare la Timişoara şi care va trata chestiuni economice, culturale şi sociale. Revista va apare în fiecare Duminică. Urăm noului confrate durată lungă. ■ Se aduce la cunoştinţa celor inte­resaţi că orice fel de angajamente cu muzica comunală se contractează numai de către d. profesor Antonio Cirillo şe­ful acelei muzici şi însărcinatul adminis­traţiei comunale. . * 4L­­ -t

Next