Mişcarea, ianuarie 1911 (Anul 3, nr. 1-23)

1911-01-14 / nr. 9

se recunoaşte calitatea de persoană mo­rala Societatei de bine­facere şi ajutor reciproc „Moldova“ din Iaşi, înfiinţata la 19 Septembrie 1899. La 1 Februarie 1908, ca membru în comitetul delegaţilor secţiunilor came­rei, participă de aproape la înfiinţarea şi organizarea Casei Rurale. La 29 Februar­e 1908, se asociază la interpelarea d-lui N. Io­ga in privinţa unui interview acordat de directorul ge­neral al Teatrului Naţional din Bucu­reşti, interviev pr­in care aduce ofensă parlamentului şi d-lui ministru al ins­trucţiunei publice. La 3 Martie 1908, depune die iniţia­lă parlamentară şi susţine in calitatea lui de raportor proectul de lege prin care se recunoaşte calitatea de persoană mo­rală societăiţei de binefacere „Juln­eul Carol I“ din laşi, fondată l­a 29 Au­gust 1906. In şedinţile de la 9 şi 10 Februarie 1909, susţine proectul de reorganizare jud­cătorească, care introduce examenul de capacitate şi stagiu pent­u o mai buna recrutare a magistrat­urii; întinde­rea inamovibilitatei la toţi magistraţii şi înfiinţarea consiliului superior al ma­gistraturi­, precum şi a inspectorilor ju­­decătoreşt. La 24 Martie 1909, propune din ini­ţiativă parlamentară, alatu­ra de mai mulţi alţi d-ni deputaţi şi susţine pro­­ectul de lege prin care se cere modifi­carea art. 409 din legea de procedură civ­id în sensul ca înd­mnizaţiile de chirie ce se acordă funcţionarilor de la C. F.­­C., să fie neurmăribile, şi necesi­­bile In mod absolut , că ele să nu ponta fi urmărite sau cedate, de­cit numai pentru chiria datorită pentru semestrul in care acele indemnizaţiuni sunt afe­rente. Tot la 24 Martie 1909, în calitate de raportor susţine proectul de lege prin care se recunoaşte calitatea de persoană morală Socie­tatei Funcţionarilor Tran­­văilor Electrice din laşi, fondată la 12 Mai Mai 1907. In Decembrie 1909, într’un documen­tat raport la legea dreptului de asocia­ţie, susţine proclamarea principiului li­­bertatei muncei legitimitatea dreptului de grevă, are aducerea unui proect de lege asupra contractului muncii, în care să se rezolve chestiunea caselor de aju­tor şi accidentelor pentru toţi muncito­rii, precum şi încetarea grevelor prin arbitraj. La 6 Februarie 1910, combate modifi­carea propusă sub presiunea agitaţiei podgorenilor din Putna şi Buzău, a le­gei monopolului băuturilor spirtoase — modificare care conducea la Înmulţirea crişmelor de alcool la sate. In şedinţele de la 9, 10 şi 11 Feb­u­­arie 1910, cu prilejul discuţiunei proer­­tului de lege de organizare a teatrelor din Romiul­. In apararea Teatrului Na­ţional din Iaşi şi a artiştilor cetind perfecta egalitate intre Teatrul Naţional din Iaşi şi cel din Bucureşti, şi des­cărcarea bugetului Teatrului Naţional din­­ şi de sarcina impusă asupra loca­lului, care făcea ca subvenţia aco­data de comuna Iaşi să fie luzo­­.. In Martie 1910 propune din iniţiativa parlamentară un punect de lege prin care cere unificarea şi aducerea reţine­rilor pensionarilor statului, ju­deţelor­, comunelor şi a stabilimentelor publice la 10 la sută. In şedinţa de la 12 Martie 1910, răs­punde la intero­larea fa ură d-lui Prim- Ministru Ion I. Brătianu de către d. de­putat N. Fiera în chestiunea arendă ei moşiei Rateşti. In Decembrie 1910, depune din ini­ţiativă parlamentară, alăturea de cei­­lalţi deputaţi ai Iaşului şi în­­-Hlit .lt- d* raportor, susţ­ie proectul de lege prin care se recunoaşte calitatea de persoa­nă morală a Societâţei de Economie „Hatmanul Nicoară“ din Tatar şi Iaşi. De asemenea solicitat de I. P. S. S. Mitropolitul Moldovei şi Sucevei, stsţuie recunoaşterea de persoană morală a Societatei „Ocrotirea“ pentru ajutorul preoţilor şi a slujitorilor bisericeşti din eparhia Moldovei şi Sucevei. Tot în Decembrie 1910, interpelează pe d-nii Miniştri de Război şi Instrucţi­­une publică în chestiunea reducerei ser­viciului militar, absolvenţilor soarelor comerciale superioare şi a acelor cu cursuri serale. Cu prilejul discuţiunei legei sanitare depune mai multe amendamente, care fiind la introducerea unui profesor al Fa­­cultaţei de medicina din Iaşi în consiliul sanitar superior şi la perfecta egalizare intre cele două facultăţi de medicină. In fine interesîndu-se de aproape de soarta meseriaşilor din Iaşi, a făcut ca „Ratiei Me­seriaşilor“ să primească de la Ministerul de Industrie şi Comerţ un fond de de 15.000 lei care să poată permite funcţionarea imediată a Bâncei şi îndestularea de credit a meseriaşilor ieşe­ni. Cu concursul Administraţiunei Comu­nale N­aţional-liberale şi a Ca­sei Bise­ricilor, a putut dobindi preoţilor şi dia­conilor de la Bisericele Comune sporul de salar la care au dreptul în virtutea legei clerului mirean, de stat major, nu săracă, dar oarbă, mută şi paralizată la amîndouă picioa­rele. Aceasta are cinci piese de teatru ! Una s’a furat „Les Alfranchis“, fără prea mare succes. E de văzut însă ce vor fi celealalte. Tl/T­anuscrisele lui Tolstoi.—Manus­-^’J-crisele remase de la Tolstoi se patreaza in muzeul Rumianței din Mos­cova şi la banca din Tuia. Două treimi din ele surit scrieri religioase, filosofice şi politico-sociale şi nu le-a publicat parte din pricina cenzurei, parte din alte motive. Literare sunt următoarele nuvele : «Hagi Murat», «Părintele Serghie», «Du­pă bal», „Diavolul*­, „Leşul“, «Amintirile unui zminlit», „Lumina luminează în în­­tunerec“, «Ţarul tînâr», „Lucruri vred­nice de amiruire lăsate de Feodor“, «Cine are drept ?», distona unui stup», „Ale­sa Gorşoc", «Ce-am visat?», „De la asta vin toate însuşirile“, „însemnările linei mame“, «Nu sunt pe lume vinovaţi», «Cine-i ucigaşul ?», „înţelepciunea co­piilor", „Intm­plător“, „Varga verde“ şi „Emigranți“. L­­­ARMURERIE CUŢIT Al,IE ITALIANA Instalaţiune cu motor electric Strada Colia No. 50 vis-a-vis de Administraţia Financiară (Sub conducerea Petro Bett) A sosit lucrători speciali pentru ascu­ţirea şi repararea tuturor obiectată toare. Preţurile cele mai reduse Garantăm exactitatea Rugăm onor, public a va confunda cu altele asimilate şi vor bine­voi a ne da o probă de lucru, spre a se convinge clienţii noştrii şi vor românea pe deplin mulţumiţi. De vînzare Sot. 48. A se adresa la proprietar strada Seu­­lescu No. 10. ...................................& ^ Mişcarea literari­ei artistica] R­ecordul premiului pentru aviaţie. Sunt două luni de când două zi­are cotidiane din Far-West, Post din Danver şi Post din Kansas City, au a­­nunţat că oferă fiecare câte un premiu de 1000 dolari primului aviator care ar străbate continentul american în toată lărgimea sa. Un director de jurnal,­ Wi­lliam R. Hearst, adaugă de asemenea 250000 franci la aceste două sume. Un aviator milionar, Cliffort B. Harmon, o­­fera acum 10000 de dolari, dacă cursa are loc înainte de 1 Mai 1911. Un club din San Francis o promite din partea sa o sumă egala, dacă acest oraş este des ca punct terminant. Făcând totalul diferitelor subem­pţiuni, găsim că învin­gătorul acestei curse de 4000 km. peste America şi pe deasupra munţilor stân­­coşi e sigur sa ia 92000 dolari, adică aproape 465000 franc. Dacă ţinem so­coteală şi de promisiunile diferitelor o­­raşe, cari ar voi să se vadă cuprinse în intinerar, se atinge fantasticul total de 250000 dolari, adică 1,313,000 franci de dat învingătorului. C­omplicele lui Heine este o nouă lucrare datorită scriitorului A. Steve­man-Rodion apărută de curînd, în care ni se aduc „alte dovezi în chesti­unea Heine-Genier», lucrare despre care vorbim astăzi la rubrica «Din sborul vremii“. „ O delegaţie a artiştilor Teatrului Na­­ţional din Craiova, compusă din domnii Anestin, Stăncescu şi Nicolau, s-a pre­zentat ori dimineaţă domnului C. Arion, ministru al instrucţiunei publice, intrându-l ca să menţie pe d.Olteanu în postul de director al acestei instituţiuni. D. ministru al instrucţiun­i publice, a dat asigurări deleg­a­utiei că d. Olteanu va fi menţinut.. T­eatrul Artelor din Moscova a cum­păr­a de la executoarea testamen­tară a lui Tolstoi exclusivitatea dreptu­lui de reprezintare a piesei „C­­avrele“, ultima operă dramatică a marelui scrii­­tor şi filosof. O­ctave Mirbean, care a descoperit 1890 pe Maurice Maeterlink, pe ând trâea necunoscut, şi l-a impus lu­­niei întregi, acum a făcut cunoscută pe Marguerite Amloux, o cusuroreasă care avea un roman „Marie Claire», scris, nu spre a-l publica, dar ca să nu gândiască mereu la nevoia, sărăcia şi boala, cari o chinuiau. Romanul a plâcat. «Vie heureuse» i-a dat 50000 de lei, iar din toate ţările vor să cumpere dreptul de traducere. lata deci un talent literar descoperit, iat-o pe Marguerite Audoux bogată. Carolle Mendés a găsit o dramaturgă Marie Lenéru Dauriac, fiica unui ofițer De vânzare CASELE din Str. Lascar Catargiu No. 5 (Coasta str. Româna) com­pusa din 4 apartamente cu atenantele lor complecte. A se adresa Doamnei Jeannet Unter —­asi, str. Păcurari 37. înştiinţare Inginerul .Limes Holt medaliat la Ex­poziţia Universală din Bucureşti pentru lucrările de Canal şi Apă, s’a mutat în ■Tr. Lăpuşneanu 32 unde a instalat o expoziţie de lucrări privitoare la Apă şi canal, bai, closete, laVabouri etc. Asemenea face instalaţiuni de apă şi canal prompt, et in și conștiincios. Cereți devise care le face gratis. MIŞCAREA informaţiuni . Fantoşa de la prefectura ju­deţului, pseudo-falitul Negruzzi, are colegi de acelaş nivel moral.. E noul prefect de Botoşani, că­pitanul Urseanu acelaş căpitan Ur­­şianu care are antrepriza băilor Sărata-Munteoru unde s'a petrecut acum un an un oare­care incident amoros şi asupra căruia am fi dispuşi să revenim cu detalii­­pi­cante ce la timp nu sau dat în vileag! Vedem bine că nu va fi nevoe să ne ocupăm de aproape de pre­fecţi regimului şi să deschidem pentru ei o rubrică specială. Dacă e vorba pe „asanarea mo­ravurilor11 ! “ Postul de inspector al serviciului de curăţire al oraşului va fi încredinţat d-lui Ştefan Donici. â5 Eri s’a prezentat d-lui ministru al industriei şi comerţului o delegaţiune din partea fabricilor de ţesături din ţară, pentru a cere sprijinul ministerul­ui in favoarea acestei categorii de industrie, cea mai grea iS^itâ prin neprelungirea avantajelor industriale, de oare­ce anii din urmă au fost foarte critici acestei industrii, care are neapărată nevoie chiar de scutire de vamă pentru materiile prime.­­ Citim într’un ziar din Capitală : D. N. Filipescu, ministru de războiu, a lucrat ori cu d. general Al. Averescu. E vorba ca fostul ministru de războiu, împotriva căuuia d. Al. Marghiloman a făcut cunoscuta inter­pelare la Cameră, să fie numit de d. Filipt­scu şef al ma­relui stat major al armatei. După ce a lucrat cu generalul Ave­rescu, actualul ministru de războiu a ţinut să-şi complecteze demonstraţia, luînd dejunul la Capşa cu fostul ministru care a fost sacrificat de d. Brătianu pentru a da satisfacţie d-nului Marghiloman. ♦ Mine are loc la Bucureşti aduna­rea generală ordinară a Societâţei a­­grare pusă sub preşidenţia d-lui P. P. Carp. Suntem curioşi a şti dacă preşedintele consiliului de miniştri va mai prezida Societatea agrară, în numele căreia a dus cunoscuta campania pe vremea răs­coalelor. Faţă de înfrăngerea ce-l aşteaptă in alegeri, guvernul nu se dă îndărăt de la nici un mijloc spre a-şi asigura câ­teva voturi! Astfel la Ploeşti, după cum anunţă însuşi ziarul cantacuzinist „Seara“, gu­vernamentalii au făcut cartel cu sindi­caliştii. Aceştia au obţinut vie la dl. Luca Eleftorescu prefectul judeţului, sălile de întunire în mod gratuit cum şi permi­siunea de a face propagandă în plină­­­bertate în toate comunele urbane din judeţul Prahova. ♦ Societatea funcţionarilor comerciali din Bucureşti în întrunirea sa de aseară a decis ca, faţă de măsura guvernului de a permite tirgurilor sa ţină deschis in zilele de repaus duminical, să convoace o serie de întruniri parţiale şi să orga­nizeze o mare întrunire publică. A mai decis că, în alegerile generale, funcţionarii comerciali să dea voturile numai acelora cari vor susţine repausul duminical. * Dl. Ioan Strat, administratorul plă­­şei Pungeşti, a fo­t delegat să împli­nească funcţiunea de director al prefec­turei de Vaslui, în locul d lui Ioan Poppa, detaşat în ministerul de interne. * Abecedarele şi cărţile de citire, din cari se vor alege şi premia cele mai bune­ In vederea tipăririi ediţiunii ofici­ale din 1 Septembrie 1912 se vor îna­inta ministerului cultelor şi al instruc­­ţiunei pănă la 1 Decembrie 1911,­­ Dl. Al. Naum a fost numit com­i­sar al guvernului pe lingă creditul fun­ciar din Iaşi, în locul d-lui St. Jellea, demisionat.­­ D-na Magdalena Placa, institutoare la şcoala profesională de fete din Vas­lui, a fost transferată la școala secun­dară de fete din București. In jurul incidentului de la Teatrul Naţional c­a urmare la comunicatul apărut în nu­mărul nostru de eri, direcţiunea Teatrului Naţional ne mai trimite următoarele : „In ce priveşte regretabilul scan­dal din seara de 8 Ianuarie, Direc­ţia ţine sa declare : ‘ 1) Că a fost încunoştiinţată din vreme, dar n’a înţeles să cedeze ameninţările unor anonimi. A cerut concursul poliţiei şi a lasat sa se reprezinte piesa „Sacrificiul“. Din pricina scandalului şi a tumultului, piesa nu s’a putut reprezenta. 2) Daca, după cum se spune, a­­cest scandal a fost provocat de studenţii naţionalişti, e cu atît mai regretabil—cu cât oamenii civili­zaţi au datoria sa întrebuinţeze mijloace civilizate în apararea u­­nor păreri sau în afirmarea unor tendinţi. Brutalitatea dezonorează. 3) D-ra Rozan n’a fost angajata la Teatrul Naţional ca evreică, ci ca artista. Nerecunoscînd ameste­cul celor cari au provocat scanda­lul, Direcţia protestează şi în po­triva acelor Evrei din Iaşi cari de­clară chestie naţionala evreiasca în acest caz şi boicotează Teatrul Naţional. Acest procedeu faţă de o instituţie de arta, e tot aşa de puţin civilizat ca şi procedeul celor ce au întrerupt spectacolul. 4) Porţile Teatrului Naţional sunt deschise tuturor,­ Românilor şi ce­lor cari trăind în aceasta ţară se socot Români. Cei cari se pun în calea progresului instituţiei, într’un fel ori în altul, se fac grav vino­vaţi faţa de progresul cultural al ţarii noastre. Cele de mai sus complectează comunicatul publicat joi 13 Ianua­rie în ziarele locale, complectare pe care Direcţia o crede necesara faţa de ceia ce s’a mai scris In u­l­­timile doua zile, în chestia scanda­lului* « Dl. ministru »la războiu a­flat un ordin circular că Duminicile şi în zilele de sărbătoare, cînd e serviciul suspen­dat, ofiţerii pot lipsi din garnizoanele lor fără a li se înscri ca zi de absenţă în memoriul calificativ.­­ Dl I. Paul, profesor universitar la Iaşi, a fost numit director al învăţă­mlin­tului primar şi normal, în locul d-lui Spiridon Popescu, care a fost chemat la catedră. Decretul pentru această numire va a­­pare la „Monitorul Oficial“ de azi. Fata Berta Volienska de fel din Rădăuţi, sosind­eri dimineaţă în locali­tate, şi luînd de la gară o birjă pentru a se duce la biroul de servitori, birjarul a dus’o cu de-a sila la o casă de tole­ranţă din str. Usinei. Poliţia fîind înştiinţată şi începîndu-se cercetările, s’a dispus arestarea birjaru­lui şi darea In judecată a patroanei a­­cestui local. ♦ Mini fiind aniversarea onomasticei Imăratului Wilhelm al Germaniei, se va oficia la catedrala catolică un tedeum, după care va avea loc o recepţie la consulatul german. ♦ Eri a avut loc alegerea comitetului şi a preşedintelui societăţei economice „Sprijinul Funcţionarului" din Botoşani. Au fost aleşi d-nii V. V.­­Piştîki, preşe­dinte ; Gh. Gh. Sălceanu, vice-preşedinte ; Gh. Comănescu, I. N. Popovici şi C. Gheorghiu membrii. Cenzori au fost aleşi V. Gr. Budeanu şi I. Cuciuc, iar supleanţi C. Candiescu şi Iosif Nineaca. BV11 ii-a sorţnut.­ Aducem la cunoş­tinţa tinerilor înscrişi pe tabela de re­­censămînt, că anul acesta recrutările vor începe la 15 Februarie ,adică în ajunul alegerilor. Cunoscutul apărător al sortarilor care deţine­a postul de prefect al poliţiei Al. Stroja, pentru a-şi menţine nobila-i vo­­caţiune, va cere un concediu pe tot timpul cit vor ţinea recrutările şi supra­­revizuile, pentru a se pune, cu toată ca­pacitatea, la dispoziţia nouilo­r recruţi. D­ari dimineaţă s’au îotrunit sub pre­şidenţia d-lui P. Ioni, prezidentul con­siliului superior de agricultură, toţi in­spectorii agricoli din ţară şi s’au ocu­pat cu discuţiunea asupra regulamentu­lui pentru organizarea birourilor de pla­sare a muncitorilor agricoli ce se vor în­fiinţa pe lîngă­ fiecare inspectorat agri­col din ţară.­­ Conul Mitică Grecianu va pleca zi­lele aceste la Bucureşti pentru a aduce un nou transport bănesc, necesar fon­durilor electorale, de­oarece banii adu­naţi acum două săptămini au fost iro­siţi in diferite chiulhanuri şi chefuri, de către iluştrii necunoscuţi candidaţi gu­vernamentali in frunte cu fostul sinucis Scorţescu care acum un an­ încercase să dea faliment fraudulos din viaţă/' B D. Th. Pogor fost intendent al os­­piciului Galata a plecat eri seara la Bu­curești, unde zice d sa că se va plinge d-lui P. P. Carp contra faptului că a fost înlăturat de la directoratul epitro­­piei, de­oarece d-sa avea­ promisiun­ea d-lui Carp pentru acest loc im pa­cirul azi a fost recomandat un grecchist d-nul Suțu. Deci vom ezista la lucruri inimoase. Diverse — Agenţii serviciului de siguranţă au arestat pe individul M. Teodorescu, ur­mărit de mai mult timp pentru o serie de furturi comise în oraşul nostru­. — S’a dispus expulsarea indivizilor Mihail Bucubraţelu şi V­. Petrov supuşi ruşi ambii găsiţi vagabondind în­ judeţul nostru. — In ziua de 29 Ianuarie va avea loc în sala cofetăriei comerciale din strada Ştefan cel Mare, o serată dansantă dată de către d. Mişu Suliţeanu, a cărui avut a fost distrus în urma groaznicului in­cendiu din strada Sf. Neculai. ATELIER SPECIAL DE INSTALAŢIUNE DE APA, CANAL, BĂI SISTEMATICE, LAVOARE, SONE­RIE ŞI ARTICOLE SANITARE anmm & Brecher Autorizate de Onor. Primărie Bucureşti STRADA SEULESCU Nr. 1 Ne angajăm cu lucrări în pro­vincie pentru cele de mai sus. JEAN­­ HUNE 1 Consult: 8 -.10 şi 4 - 6 Iaşi Str. Anast. Fanu­s SENTOL Elixir, pastfl, praf Tot ce poate fi mai higienic în toaleta gurei, desinfectează şi cu­răţă dantura şi preîntîm­pina ori­ce dureri şi boale de gura şi dinţi. Elixirul 2 lei sticla. Pasta 1 leu 25 b. Praful 1 leu 60 b. ,­­ PREPARAT IN Laboratorul de produse farmaceutice loan Werner — Furnizorul Curței Regale — Iaşi.—Piaţa Puirel M-me Hallepliu GHICITOARE IAŞI WrmÎH RArborn So, ft !_JJL- ----- ...■J.'lLl'i’MJ"'..». ■ ■;’l'i'”".'H* Cn luminii clar­i­ți economic ile 10­% garantate , pentru lămpi e­­lectrice din cea mai renumită fa­brica: „Ergo-Wolfram“ se găsesc numai la librăria II*. Iliescu (Piaţa Unirei). I­II I

Next