Mişcarea, iunie 1912 (Anul 4, nr. 119-143)

1912-06-10 / nr. 127

DIN ŞAGĂ Nenorocită fleică ! Sunt ipistaţi foarte inteligenţi şi sunt ipistaţi piramidali de proşti. Unul din cei piramidali, e ipistatul Iaşului. Şi n ar fi atît de prost, dacă ar voi să se convingă că nu-i deştept. Dar ipistatul nostru nu­­ vo­­eşte în ruptul capului să se convingă de ceea ce o lume întreagă e convinsă­- că, el, ipistatul, e piramidal de prost! Asta-l doare, asta-l exasperează. Şi doar noi nu suntem vinovaţi cu ni­mic. Prostiile le face, el, ipistatul. Pros­tiile lui sunt recunoscute de ai lui: „E­poca", organul oficios, Ta soponit cu ocazia ultimilor serbări mai crud de cum Vam fi soponit noi. Prostia lui, a ipistatului, a fost recunoscută oficial de şeful lui erarhic şi politic, d. C C. Arion Ta înlocuit, cu prilejul aceloraşi serbări, cu prefectul de poliţe al Capitalei. Şi pentru că el nu se poate război cu prietenii, cu şefii, cu ministru de interne, cu laşul întreg, cari cu toţii la­olaltă îi apreciază... prostia, se căzneşte să se răs­­boiască cu noi opozanţii, înjurîndu-ne mai trivial de cum ne-ar înjura un grajdar de pompierie... Dar ipistatul e necăjit şi de necaz face... chef. Ziua şi-o perde cu aperitivele în piaţa Unirei, unde dejunul se intilneşte cu prin­ţul de seară, iar noaptea şi-o pierde la circiuma lui Lupu Fleică, unde se conso­lează cu şeful podarilor ! Destulă cinste pentru un ipistaţi De obicei prostia e zîmbitoare şi feri­cită... Prostia ipistatului Stroja insă, e jalnică pănă la tragedie și nenorocită pănă la a fi vrednică de compătimit. Nenorocit ipistat-~nenorocită Fleică...! Lozonschi Când nu e apa... Cinci zile Iaşul a fost lipsit de apă— apă minunată a Timişeştilor pe care ieşenii s’au deprins să o aibă din bel­şug. Pentru eşeni aceste cinci zile, au fost zile de grea tortură şi uneori chiar de adincă panică. In legătură cu acest fapt credem in­teresant să împărtăşim cititorilor noştri cîteva amănunte asupra conductelor ce­lebre din noul continent. Şi să mergem la New-York, unul din cele mai mari oraşe din lume, unde se face acum lucrarea cea mai impozantă sub acest raport. Trebue să accentuăm întâi, că apro­vizionarea oraşelor cu apă de băut e în strinsa legătură cu datoria elementară, ca orăşenii să poată trăi. Fără apă nu există traiu. Şi nici chiar de ne-am­ tn- Ingriji de atlta apă ca să fie îndestulă­toare omului pentru băut, pentru bucă­tăria şi pentru spălat,—tot indoelnica poale fi putinţa de-a trăi in oraşul res­pectiv. Căci este nevoie de apă de baie, pen­tru stropitul continuu al spadelor, pen­ru plantaţiile de pria grădini, pentru fabrici, ateliere, animale, pompieri, etc. Şi această cantitate de apă trebue pro­curată In oraşe într’un mod unitar prin conducte de apă, şi lucru fires­e: cu cit mai mare este oraşul, e nevoie de con­ducte şi de o instalaţie centrală de apă cit mai mari.* Oraşele ce se află lingă fluviu sau rîuri mai mari, s’au aprovizionat cu decenii Înainte de apele aceste, şi îşi luau atita cit vroiau. Apa a fost deşantată şi se putea bea. Dar continuele boli contagioase au dat probe, că ele îşi au originea In apa de băut, prin care ele se Întindeau me­reu. Şi s’a constatat că de oarece apa murdară ce teraine se varsă tot în flu­viul sau unul de unde s’a scos,—apele nici odată n’au putut fi imunizate de bacteriile periculoase sănătăţii. Din cauza aceasta, noile conducte de apă se construesc în aşa fel,­-aducin­­du-se apa din locurile cele mai îndepăr­tate şi ori­cit de costisitoare ar fi lu­crările,—ca apa să fie curată şi fără bac­­cili.* In acest moment se construeşte cel mai mare conduct de apă in New York. Cu 11 ani înainte, în 1901, s-a luat în exploatare conductul Croton, care a fost o complectare şi o considerabilă mărire a lucrărilor de apă construite în 1842. Apa a fost adusă din munţii Cro­ton, de la o distanţă de 70 kilometri de New-York. Şi instalaţiile din Croton debitau zilnic un milion metri cubi de apă. Această cantitate de apă s’a dovedit însă, încă de acum cinci ani, a fi prea insuficientă pentru New-York, mai ales, de h­ad şi suburbia Brooklyn îşi procură apa de acolo. Şi aşa s’a născut ideia, că vor mări instalaţia de apă şi vor mai anexa şi terenul captaţiilor de apă din munţii Catskill situaţi la o distanţă de 180 kilometri de New-York. Şi când această instalaţie măreaţă se va termina, metropola New-York va dis­pune zilnic de 2 jum. milioane de me­tri cubi de apă. Budgetul construirei acestei mari in­stalaţii care urmează inainte de cinci ani, este de 162 milioane dolari, cari după banii noștri fac aproape 820 milioane­­ lei. Construirea conductei se apropie de terminarea ei. Ea este incomparabil de colosală faţă de toate conductele din lume , şi nu în ce priveşte lungimea con­ductei, ci sub raportul puterei sale de a debita apa. Partea cea mai importanta a conductei este rezervorul din Ashokan, care e situat între munţi şi unde sunt captate toate apele ce curg prin munţi. * Pentru crearea acestei opere a trebuit să se evacueze cinci sate şi să se stră­mute o întreagă linie ferată. Păreţii re­zervorului sunt adevăraţi munţi şi în local cu desăvîrşire exclus se află în permanenţă 500 milioane de metri cubi de apă. Aceasta cantitate de apă este aşa de colosală, în cit de s’ar lăsa a­­supra Bucureştilor, ea ar îneca întreaga Capitală ajungînd pănă la vîrful foişo­rului de foc. De aici curge apa în căderea-i natu­rală, in lungimea de 120 k­m. pănă la rezervorul Kensico, care se construise cu ocazia vechiului conduct de apă. Pe distanţă de 120 k­m, apa curge şi trece prin mai multe tuneluri, prin cîteva apeducte înalte şi prin tunelul construit sub Rudson. Tunelurile colosale sunt construite, conform presiunei apelor, cu baze şi cu pereţii extraordinar de solizi. # Cu concursul a cîtor­va mii de lucră­tori, această impozantă lucrare technică vă fi gata şi predată destinaţiunei în 1915. Şi astfel acest conduct, opera teh­nică cea mai strălucită şi mai admira­bilă a lumei, va asigura pentru mai multe decenii trebuinţele de apă ale New- Yorkului. Şi la nevoe, după cîteva de­cenii, se va mai putea construi alături de rezervorul principal, încă un rezer­­voriu identic. După statistica din 1910, oraşul New- York a consumat zilnic 1.365.000 metri cubi de apă. Şi din experienţa de până acum se stabileşte că in fie­care an tre­buinţa de apă creşte cu 55.000 metri cubi. Aşa­dar, la finele anului curent, New-Yorkul va începe să sufere de apă până la 1915. După inaugurarea măreţului conduct, debitul de apă va creşte zilnic cu 900.000 metri cubi. Mişcarea literară şi Artistică . Jertfa lui C. Ngri este intitulat vii­torul număr al bibliotecei populare e­­ditată de revista «Flacăra». In această carte se vor descrie toate evenimentele in legătură cu viaţa lui Costache Negri al căr­ui monument se desveleşte la Ga­laţi Duminică 17 Iunie, 11 n­tuner­ic şi Lumină, noul volum al nuvelistului I. Brătescu-Voinişti abia a­­pârut a obţinut un imens succes de li­brărie. Deasemenea obţine un frumos s­ucces de librărie volumul de «Versuri şi Proză» al regretatului poet Oh. din Moldova. P­i­­atra Neamţ—Piatra OU este intitu­lată un hazliu vodevil localizat de dl. P. Gusti şi jucat cu succes de către cu­noscutul Grigoriu, la Bucureşti. Jean Monval publică în „Correspondant“ scrisorile intime ale lui Francois Coppée, scrisori interesante —multe din ele—însă nu ştim de ce, după moartea marilor au­tori, se dezgroapă multe intimităţi, cari pentru reputaţia şi dragostea acelor morţi —ar fi bine să rămână şi ele îngropate. Opera ,Cyrano de Bergerac, pusă pe muzică de cătră un compositor ameri­can, a fost cintatâ la „Metropolitan O­­pera" din New-York. Opera n’a avut a­­celaş succes pe care l’a obţinut în teatru g­andioasa poemă a poetului Rostand. 1ST­­-Noua Revistă Română cupri­e în nu­mărul de astăzi următorul sumar : Noutăţi : Armata la Academie.—Ideile pedagogice ale domnului Nicu Fili­­pescu. A. D. Xenopol: Desvelirea monumen­tului lui Cuza-Vodă, Dr. C. Parchon: Stările sufleteşti şi secreţiunea glandelor interioare. Marc-A. Jeanjaquet: Expoziţia artiş­tilor în viaţă. Salonul oficial. D. Iacobescu: Din Catul (versuri). Emil Isac : M-me Kohen. Const. Stoica : Amurg (versuri). Camil Ressu: Portret, înmormân­tare. Fritz Storch : îngeri. Bust. Cecilia Creţulescu Storch. Portretul d-nei F. S., Ţigancă. Însemnări: Doctorul Gerota.—Versuri şi Pro­f de Gh' din Moldova. — Focul din Constantinopol.—Iară nelinişte în Sinod. Revista Revistelor : Revista ştiinţifică „V. Adamachi“.—Freamătul. —Solia Sa­telor.­­F­lacăra de astăzi cuprinde proză şi versuri de N. Bridiceanu, V. Effirmnu, L. Dauş, H. Frollo, G. Cair, B. Nemţeanu, M. Seulescu şi alţii. OPERETA BĂRCĂNESCU Artistul P. GHIMPEȚEANU care interpretă în astă-seară rolul „VAGA­BONDULUI NEMURITOR“. INFORMAŢII . In urma deschiderei întngei linii Galaţi-Bârlad, biletele de băi de la Ga­laţi la Târgul Frumos pentru băile O­­glinzi urmînd a se calcula prin via Be­­reşti, adică pentru distanţa de 276 kilo­metri, preţul lor se modifică după cum urmează: Cl. I lei 25.85; cl. II lei 22.80; cl. III lei 15­85. ■ Batalionul 4 vînători aduce la cu­noştinţa generală că luîndu-şi reşedinţa pe timpul verei la Sinaia orice cores­pondenţă privitoare la acest batalion se va adresa : Batalionului 4 vînători, Sinaia, H Opereta. Compania lirică de sub conducerea d-lui Bârcănescu va juca în astă seară la Bragadiru. Vagabondul ne­muritor. Mini, la Teatrul Naţional, în ma­tineu, cu preţuri populare, marele suc­ces vienez: «Soldatul Viteaz» de Oscar Strauss. Preţuri populare. Duminică seara, in grădina Bragadiru . Curse şi tratare.­­ Membrii consiliului comunal se în­trunesc din nou, luni la oarele 5 sub preşidenţia d-lui Gh. Botez. ■ Examenele elevilor de curs primar, pregătiţi în particular se încep mini di­mineaţă. Examinarea se va face după cum am a­­nunţat la şcoala primară „Elena Doamna" din str. Muzelor, pentru elevii reparti­zaţi la com­isiunea I şi la şcoala primară V. Adamachi din str. Albă, pentru e­­levii repartizaţi la comisiunea II. Tot mini dimineaţă se încep şi exa­menele de absolvire a elevilor din cl. IV a şcoalelor primare din localitate. Comisiunile examinatoare sunt puse sub preşidenţia directorilor şi directoa­relor şcoalelor respective. ♦ Mâini dimineaţă se deschide la In­stitutul liceal de domnişoare Humpel ex­poziţia de lucru şi pictură. Această ex­poziţie, cuprinde o secţie de lingerie sub direcţia D-nei Sculy şi o secţie a croi­toriei, sub direcţia d-nei Aurelia Cardaş.­­ Bursele de la facultatea de şti­inţe. De la 1 Noembrie se vor acorda la facultatea de ştiinţe din Iaşi burse plătite din fondul Ministerului instrucţiu­ne­. Aceste burse vor fi de câte 100 lei lunar. Pentru ocuparea lor pot să se pre­zinte studenţi români, chiar din afară de hotarele regatului, care însă să fie lipsiţi de mijloace şi regulat înscrişi la facultate. Ei nu vor putea să aibă altă funcţiune căci în acest caz bursa li se va retrage. Vor trebui să treacă regulat examenele şi sa facă lucrările cerute. Bursele vor fi acordate pe timpul ce­rut de regulamentul facultăţei pentru terminarea studiilor universitare. Dacă bursierul a fost bolnav se poate prelun­gi cu Incă un an. Se poate prelungi şi în scop ca studentul să se perfecţioneze în specialitatea pe care şi-a aleso. In ori­ce caz bursa nu va putea fi acordată pe un interval mai mare de 4 ani. Candidaţii de a ocupa aceste burse se vor înscrie pentru concurs la decanat, căruia vor trebui să înainteze următoa­­rele acte : 1) Certificat de trecerea lice­ului, 2) Dovada că este român, 3) Actul de paupertate. Concursul va fi ţinut a­supra materiilor pârtii ştiinţifice din pro­gramul liceelor referitoare la secţia la care s-a înscris candidatul. Pentru can­didaţii din anii următori clasificarea şi alegerea se face după media notelor din procesele verbale de trecerea examene­lor anilor precedenţi. •* Expoziţia anuală a Externatului se­­condar de fete „Oltea Doamna" va fi deschisă în zilele de 15, 16, şi 17 iu­nie. Această expoziţie cuprinde între alte­le şi o secţie de gospodărie, pusă sub conducerea D-rei Camiilie Aritonovici, ab­solventa diplomată a Şcoalei de me­naj din Friburg (Elveţia). XKKXXK*K*»60<XX>«KKX*»eeOtteQ6C)K* KV w XX Laboratorul special pentru analize medicale $ fy--------------------------------------------------------———---------------------------$ * Dr. Med. I. Nimereanu , Iași, strada Ratiu No. 1 (colț cu str. Lăpușneanu) Analize de sânge pentru diagnosticul Syphilisului, Sero-re­acţia Wassermann, Febra typhoidă, malaria, anemia etc. Analize de urină, lapte spate (pentru tuberculoză, gangrena pulmonară etc.) suc gastric (boabe de stomach) Cytio diagnostic (lig pleurale, peritoneale, vaginale, liq cefalo rachidian, etc.), analize de puroi, secreţiuni blenoragice, cercetarea microbului syphilisului în mani­festaţii primare (ulcer syphilitic) şi secundare, (ulcer simplu) exa­menul părului, false membrane difterice etc. etc. Examenele anatomo-patologice de tumori şi diverse servec­ţiuni patologice, etc.­­ In urma succesului obţinut, ope­­pereta Bărcănescu va da în matineu Dominică .IO liîMÎe, în «ala Tea­­«»■nini îVaţional, spirituala operetă SOLDATUL VITEAZ, cu preţuri popu­lare. Publicul de astă-dată va putea con­stata adevărata valoare a acestui ex­celent ansamblu, care nu poate avea întreaga amploare într’o scenă de grădină.­­ Agitaţia funcţionarilor comerciali. Ia urma scandalului ce l’a provocat pre­fectul poliţiei care a atacat şi arestat pe mulţi funcţionari comerciali, societa­tea respectivă a dat delegaţiune unor membri ai societăţii ca să se prezinte ministrului de comerţ pentru a-i supune un memoriu detailat asupra faptelor pe­trecute în seara de 4 iunie a. c. Membrii societăţii au fost convocaţi pentru mine în adunare generală, pen­tru a discuta asupra măsurilor ce au a lua pentru a face pe prefect să intre în legalitate şi a menţine convenţiunea în­cheiată cu patronii şi comercianţii din oraş ca să închidă prăvăliile la 9 seara.­­ Elevii tuturor şcoalelor primare din localitate au luat vacanţă cu începere de astăzi pînâ în ziua de 1 Septembrie.­­ S’a acordat medalia «Răsplata Mun­­cei» pentru biserică, clasa I, P. S. S. Arhiereului Bartolomeu Stănescu Băcă­­oanul, egumenul bisericei Sf. Spiridon şi P. S. S. Arhiereului Antim Petrescu Bo­­toşeneanu, vicarul Mitropoliei, pentru activitate deosebită în folosul bisericei . O delegaţie a funcţionarilor comer­ciali din localitate, va pleca In astă­­seară la Bucureşti, pentru a Inmîna d-lui C. Arion, ministrul de interne, un me­moriu asupra exceselor la care s’au de­dat agenţii poliţiei cu ocazia manifesta­ţiei de Luni seara. In acest memoriu se cere o anchetă minuţioasă şi pedepsirea vinovaţilor.­­ In astă seară vor pleca la Craiova un număr de 20 membri ai Cercului in­dustrial şi comercial din localitate, care vor participa la congresul ce se ţine mâne în acel oraş. * Examenele particulare.—La exa­menele elevilor de curs primar pregătiţi în particular, au fost înscrişi elevii de la următoarele şcoli : Cultura : Şepsel Baraş, Avram Berco­­vici, Saie Braihfeld, Ezra Caufman, Jak Finchelstein, Micel Grinberg, Iancu Hai­movici, Simin Herşcovici, Welf Holţman, Idei Caizerman, Hers Kessler, Osias Ma­yer, Froica Moise, Aron Riven, Hers Rotman, Beri Marco, Moise Segal, Talel Segal, Leizer Solomon, Meer Spen­ale, Glidale Strul, Burah Sveifel, Peret Wein­­stein, Riven Avram, Noele Kaiserman, Ida Haim­ovici, Nalan Heré, Hertel Hir­­schenbaum, Leib Rotenberg, Strul Meer, Iţic Marcovici, Talic Zeific, Ezra Warten­­berg şi Iţii Moise. Junimea No. 1. Aron Aronovici, Leon Diamand, Solomon Aronovici, Samoil Grinberg, Josef Iacob, Bernard Lazaro­­vici, Leib Lazarovici, S. Rudberg, A­­vram Moscovici, Heine Stein, Meer Stier, Moise Swartz, Meer Walder, Marit Zavilo­­vici, Marcu Bercovici, Moise Faerstein, User Golstein, Iosub Steinberg, Strul S­hwartz, Stoim Schwartz, Hună Blu­menfeld, Herr Meier, Aron Alter, Strul Daici, Froim Smerl- Marcu Smilovici, Aron Schraer, Leib Morghenstein, Strul Leibovici, Beren Grinstein, Hiven­sin Bo­­sie, Ionaş Reinhorn şi Iancu Rabinii. Junimea No. 2 Cabana Mariş, Noeh Caizerman, Strul Haimovici, Strul Ber­covici, Pincu Grinberg, Iancu Mesingher, Sor Pinhas Riven, Leiba Mendel, Heini, Peisih Lazăr, Jean Zaigher, Michel Mintz, Strul Froimovici, şi Strul Goldman. Din Tirgul Frumos, Moise I. F. Ba­raţi, Pascal Gaier, Pincu Davidovici, Pa­ul Grinstein, O.ias Herşcovici, Strul Ste­hul, Tane Haim, Marcu, Aron Haim Cu­perman, Solomon Iancu şi Saer Lupu. Din Podul Iloaei: Moise Alpern, M. Davidovici, Simon Elias, S. Finkelstain, I. Mendelovici, J­. Mendelovici Avram Schier, Iancu Svartz, N­. Şulem, şi N. Vigder, Şcoala Parohiei Catolice, Mihail Ion Rameder, Ostarzi Iosef Vladimir şi Gu­ra Alexandru.­­ Elevii şcoalei evanghelice din loca­litate vor depune examenul în faţa co­­misiunei I la şcoala primară Elena Doamna. Examinarea elevilor se va începe mâni după ameaza la orele 2. * Viitorul congres al Camerilor de comerţ din întreaga ţară se vor ţine la Iaşi.­­ Elevii şcoalei evanghelice din loca­litate vor depune examenul in faţa co­­misiunei I la şcoala primară Elena Doamna. Examinarea elevilor se va începe mi­ni după ameaza la orele 2. De vinzare vite americane altoite din: Fepeniera Olge Gustave T­ficolina-­Iaşi Decorat Cavaler Meritului Agricol. Paris 5 Iulie 1905. Decorat Oficer Meritului Agricol. Paris 14 Iulie 1911. Vânzări în condiţiuni excepţional de favorabile. Furnizează cele mai multe viţe Creditului viticol. •0 % 5000000 viţe altoite in Necolina Iaşi 2000000 viţe altoite in Algeria Mai bine de 200000 viţe sau altoit din varietăţile: Selection Carriere, galbenă de Odobeşti, Chasselas dore, şi varietăţi de masă extra Reprezentant al Sindicatului pepinierelor din Oran (Anglia) In primavara 1912, sosindu-mi o cantitate de peste un mi­lion şi jumătate de viţe algeriene, voi putea furniza ori­ce varie­tăţi de viţe conform catalogului general pagina 2-a. ----:------- . .. ..... .............. t­r-J

Next