Mişcarea, iulie 1912 (Anul 4, nr. 144-168)
1912-07-22 / nr. 161
ANUL IV No. 161 Redacţia şi Administraţia Iaşi, Strada Păcurari No. 3. Saloanele Clubului Liberal ABONAMENTE Inară pe un an . ... . 20 lei In străinătate pe un an . . . 40 Preoţi şi învăţătorii rurali . . 50°/p Guvernări conservatoare şi Guvernări literale Oficiosul guvernamental «Epoca » a crezut că e momentul oportun pentru a pune în discuţie problema longevităţii guvernărilor din ţara noastră. Această discuţie denotă, în primul loc, că însăşi foaia guvernului recunoaşte că ne găsim din nou în faţa unei guvernări conservatoare de o durată foarte scurtă. De aici actualitatea discuțiunei, de aici nevoia de a tălmăci misterul scurtimei guvernărilor conservatoare. Ziarul guvernamental însă, se urcă sus pe scara istoriei pentru a tălmăci un fenomen foarte explicabil pentru acei cari judecă lucrurile în mod nepărtinitor, dar care e foarte dureros pentru acei cari au purtat și poartă încă răspunderea destinelor partidului conservator. Faptul istoric care inspiră oficiosului guvernamental considerațiuni atît de false, dar atît de amărîte, e următorul: în 86 de ani partidul liberal a guvernat 24 de ani, iar partidul conservator numai 12 ani. Asta e problema pe care ziarul oficios o dezvoltă și o rezolvă cu o desinvoltură în care insinuarea se întrece cu falsificarea celor mai vădite fapte și împrejurări. Liberalii au guvernat mult, pentru că au fost îndrăzneţi, pentru că s’au cramponat de putere şi pentru că guvernările liberale «au mers pe rotile fără nici o greutate». In schimb, partidul conservator, a avut şi barbaţi politici mai de valoare, a avut şi număr, a avut şi program, dar a guvernat puţin, pentru că n’a avut... rotile şi a întimpinat greutăţi. Acesta e raţionamentul cu care oficiosul junimist voeşte să explice inferioritatea partidului conservator din punctul de vedere al longevităţei guvernative. Faptele pe care se sprijină acest raţionament, sunt de dată prea recentă, pentru a putea fi mistificate cu atîta uşurinţă. Istoria politică a Romîniei moderne e deschisă pentru oricine şi în paginile ei se poate uşor găsi toată tălmăcirea fenomenului pus în discuţie de oficiosul guvernamental. Partidul liberal a fost atît de îndrăzneţ în obţinerea puterei, încât întotdeauna el a fost rugat să primească frînele guvernului. In istoria partidului liberal nu există o stradă a Enei, nici spargeri de geahuri la casele miniştrilor, nici ameninţări cu revoluţia de sus în jos, dacă nu va fi chemat la putere. Şi apoi, guvernările liberale au avut atît de puţine greutăţi de întimpinat, încît în momentele cele mai grave pentru soarta acestei ţări, partidul liberal a fost acela care şi-a luat răspunderea situaţiei. Şi în ajunul falimentului şi în toiul revoluţiei de la 1907, partidul liberal a fost solicitat să primească puterea şi şi-a făcut datoria întreagă, fără şovăire şi uneori cu sacrificarea popularităţei lui. Guvernările liberale n’au mers pe «rotilele» de care vorbeşte presa guvernului, ci a avut de luptat cu cele mai dificile probleme care s-au pus în existenţa statului român. Asta e istoria pe care o cunoaşte cel din urmă cetăţean al acestei ţări. Dar faptele îşi au explicaţia lor. Partidul liberal a guvernat mult, pentru că a fost singurul factor de guvernămînt care a putut corespunde celor mai vitale necesităţi ale statului român. Partidul liberal a fost un organism politic unitar, un mănunchi de mari valori politice, a fost singurul factor de guvernămînt care a corespuns nevoilor şi curentelor timplui. In schimb, partidul conservator a fost în permanenţă minat de lupte intestine, a fost un organism disparat, lipsit de orice coheziune şi de orice omogenitate, Iar pe deasupra, principiile lui călăuzitoare s’au pus întotdeauna deacurmezişul vremei. Chestiunea însă, merită o discuţie mai largă şi de aceea promitem a reveni asupra ei, cu îngrijire sunt la discreţia valurilor de praf. Ne facem datoria atrăgând atenţiunea celor în drept asupra acestei periculoase situaţii şi a gravei răspunderi ce le incumbă. CHESTIUNI LOCALE Higiena judeţului Iaşi Telegramele ne-au adus vestea, de altfel aşteptată. Că flagelul holerii a Început sa se ivească. Id Triest şi citeva localităţi din Ungaria ea a fost constatată oficial, iar acum o telegramă din Brăila anunţă că şi acolo s’ar fi ivit un caz suspect, dar medicii au constatat că e vorba de o intoxicaţie alimentară. Din fericire periculosul musafir nu a sosit încă, dar el poate poposi din moment In moment, mai cu sama In porturile noastre dunărene unde datorita indolenţei somnorosului serviciu sanitar i s’au făcut toate preparativele unei primiri cit mai frumoase... De altfel la Brăila şi în anul trecut holera a răsbătut. Dar de astă dată ne îngrijorează situaţia ce o vedem în judeţul Iaşi, mai cu seamă la sate. De unde acum două ani datorită activităţei desfăşurate de aparatul adminisstrativ sub conducerea d-lui prefect C. Crupenski, satele din judeţul Iaşi serveau de exemplu al curăţeniei şi al higienei Ne aducem aminte însă, că atunci 3 săptămâni dearândul d-nul Crupenschi a fost neadormit personal conducînd lucrările de asanare. D-nul ministru Morţun precum d. dr. Cantacuzino directorul general al serviciului sanitar au rămas încântaţi de starea sanitară a judeţului Iaşi. Din nefericire astăzi nu mai este aceiaşi situaţie, întâmplător având ocazia să trecem prin câteva comuni am putut constata că nici o măsură de asanare nu s’a luat. Murdăria cea mai cumplită domneşte In toate părţile, emanaţiunile bălţilor pestilenţială atmosfera iar fântânele cam acumdoui ani fusese acoperite DIN ȘAGĂ Ascensiune istorică La Constanta s-a petrecut un fapt extraordinar, după cum ne asigură „ Conservatorul“ : a zburat primarul bătrânului Tomis. „Dri seară pe un timp miraculos, încintătorul și amabilul bărbat de Cananău, primarul Constantei a primit botezul aerului“. Dar „Conservatorul“ nu se mulţumeşte cu atîta, el dă lămuriri precise asupra acestui ascensămînt: „Deja de cîteva zile el rugase pe abilul aviator René Simon să-i facă plăcerea de a gusta emoţiile unei promenade aeriene, dorind în acelaşi timp să inspecteze oraşul în toată întinderea Im“. „Am portat„ e peste măsură „Conservatorul■“ şi de-aceia, urmînd, întrece în stil „Evenimentul“ . ,Plecarea a fost admirabilă şi numai aviatorul şi distinsul său pasager se ridicară în înălţime descriind numeroase cercuri ceia ce i-a ridicat în scurt timp la o înăţime de 300 metri deasupra oraşului.“ Domnul Réné Simon întrebându-l pe primar dacă ar vrea să zboare pe deasupra Casinoului Municipal, „acesta fermecat de neîntrecutul spectacol ce-l avea sub dânsul îi răspunde imediat într’un elan de entuziasm: „de sigur“. Acest, „desigur“, desigur că s’a auzit şi de pe pământ. Când s’au dat aeronauţii jos, „prima rul fu călduros felicitat de către persoanele prezente căror nu le ascunse satisfacţia şi frumoasele impresiuni ale voiajului său“. II felicităm şi noi atât pe d. Cananău, cât şi pe corespondentul „Conservatorului“ — dacă n-o fi tot d-sa — pentru modul inteligent şi frumos în ere a redat ascensiunea istorică de la Constanța. DUMINICA 1 IULIE 1912 ZIAR NAȚIONAL LIBERAL SUB DIRECȚIUNEA unui comitet APARE ZILNIC Anunciuri comerciale Linia în pagina Il-a 1 leu. în pagina III-a 50 bani. In pagina IV-a 40 bani. — TELEFON 121 — ' S-3------ Iar „autoritatea morala“? Am relevat mai deunăzi că ,Epoca“ în toiul sezonului mort, a avut ciudata inspiraţie să abordeze o sumă de chestiuni teoretice şi... filosofice, ca să poată avea prilejul de a pune în evidenţă »superioritatea“ şi „valoarea“ partidului conservator, faţa de partidul liberal. După ce a încercat să arate „de ce a guvernat partidul liberal mai mult decît partidul conservator“, fără însă a arăta cauzele adevărate ale neputinţei de a guverna a conservatorilor, „Epoca“ revine astăzi, ca să „demonstreze" că „partidul liberal a guvernat mai mult, dar n’a representat niciodată valoarea“. Din însuşi modul atît de vag cu care discută această chestiune rezultă pentru cetitor că „Epoca“ nu are şi nu poate avea argumente doveditoare pentru a-şi susţine afirmaţiunile făcute aşa, în vînt... „Epoca“ afirmă că partidul liberal n’a reprezentat „valoarea“ — pentru ca să facă un pomelnic de nume... istorice, fără însă a face şi dovada. Partidul conservator reprezintă „valoarea“ — „autoritatea morală“, zice „Epoca“ şi uită că tocmai de această autoritate morală este lipsit aşa zisul „partid“. Mai uită „Epoca“ că în numele pretinşilor „boieri“ s’a inventat acea tragicomică asanare a moravurilor care în istoria politică a ţării romîneşti va însemna epoca de tristă memorie a regimului Carp-Marghiloman din anii 1911—1912 şi epoca denumită a „fierului roş“ care a înfierat patima şi ura oligarhiei noastre. Şi conservatori să ne vorbiască acum de autoritatea morală ? Crede într’adevăr „Epoca“ că afirmaţiunea ce o face cu privire la popularitatea boeriască poate fi considerată ca un fapt real ? Este partidul conservator un partid care pătrunde nevoile poporului, un partid care e frămîntat de aspiraţiuneie poporului, ca să fie popular ? Cum ar putea fi partidul conservator popular, cînd însuşi şeful partidului, d. P. P. Carp, a scuipat cîndva mulţimea, ca să-şi arate dispreţul ce-l are pentru popor ?... Este deci cea mai mare absurditate ca „Epoca, să ventileze aceste chestiuni şi să nu înţeleagă că face ceia ce n’ar avea dreptul să facă : să discute popularitatea partidului conservator şi să încerce a demonstra autoritatea sa morală. Autoritatea morală boierească, transformată în „asanare morală“ este cel mai odios fenomen politic ce l’am putut avea in viaţa noastră de stat constituţional. Aceasta n’o uită ţara — şi nu trebuie s’o uite niciodată boierii.. Lupta dintre cei doi Prefecţi O notiţă apărută intr’un număr al ziarului Opinia din zilele trecute, prin care aceasta afirma că Ministrul de Interne a însărcinat pe Prefectul judeţului, dl. Negruţi, să ancheteze plîngerea făcută de clubul social democrat , contra Prefectului de Poliţie, dl. Stroja, cu privire la descinderea ce s’a făcut de Poliţie la acel club, a dat loc Intre aceşti doi Prefecţi la o luptă, lupta asupra chestiei care dintre dinşii are întâietatea, şi, ceea ce este mai nostim, este că aceasta luptă s’a dat între aceşti doi deştepţi bărbaţi politici (?) prin chiar coloanele ziarului lor Evenimentul. Astfel, Evenimentul cu data de 18 Iulie curent, dupăce spune ziarului Opinia că minte cînd afirmă că Prefectul judeţului, dl. Negruţi, a fost însărcinat se facă acea anchetă, argumentează, apoi, cănici nu putea fi acesta insărai «nat cu asemenea anchetă pentru că Pretfedul judeţului nu are absolut nici o «autoritate asupra Prefectului Politiei *din laşi, şi pentru mai multe lămuriri, ^.promite a publica a doua si chiar un interview, pe care a bine-voit a i’l da tdl. Prefect de Poliţei.»—In aşteptarea, însă, a publicarei acelui interview, apare, spre surprinderea tuturor, în loc de intervievul făgăduit, o altă notiţă in No, cu data de 20 Iulie curent, prin care acelaşi Evenimentul, dind înapoi, face amendă onorabilă către dl. Negruţi, Prefectul judeţului, zicînd că:... „Ministrul „de Interne a cerut un raport d-lui Prefect de judeţ în calitate de representant „al Ministerului... Prefectul judeţului „fiind pus în curent, cum era şi natural să fie, de cele petrecute...“. Cu alte cuvinte, mai pe româneşte vorbind, Evenimentul susţine de astă dată că s’a cerut raport Prefectului de judeţ pentru că acesta fiind representant al Ministrului de Interne are calitatea de a face asemenea rapoarte şi se mai afirmă că Prefectul judeţului, representant al Ministerului de Interne, avea şi calitatea de a fi pus în curent cu cele petrecute de către organele Poliţiei (altfel nu se poate înţelege pentru ce Evenimentul zice: cum era şi natural să fie pus în curent de cele petrecute), cu alte cuvinte şi mai pe româneşte vorbind. Prefectul judeţului, în calitate de representant al Ministerului de Interne, are ceva autoritate asupra Prefecturei de Poliţie, contrariu, prin urmare, de ceea ce acelaşi Evenimentul afirmase cu două zile mai î nainte că n’are nici o autoritate. Mai mult încă, dl. Negruţi, tare pe această autoritate a sa şi ţinînd să-şi o afirme în mod şi mai bist public, nu se mulţumeşte numai cu baterea în retragere a Prefectului de Poliţie, pardon, voiam să zicem a Evenimentului, ci face să se publice in ziarul Dimineaţa cu data de 21 Iulie curent, de către reporterul acestui ziar, o conversaţiune ce a avut cu acestaşi din care reproducem textual:.... «Ara firesc, îmi spune dl. Negruţi, ca Ministerul sâ se adreseze «Prefectului de judeţ ştiut fiind că Prefectul judeţului represintă în oraş guvernul şi, în special, Ministeriul de «Interne». Am fost, prin urmare, în drept să spunem de la început că o luptă de întăetate, de preponderenţă, este deschisă între Prefectul dePoliţie, Straja, şi Prefectul de judeţ, Negruţi. Şi trebue să mărturisim că dinşii au dat dovadă de un deosebit tact şi abilitate cînd au ales ca teren de luptă însuşi ziarul lor Evenimentul după cum am văzut. Mergeţi înainte, dor Prefecţi, căci spectacolul public, la care daţi loc, vă onorează cu atît mai mult cu cît şi prestigiul vostru vi se înalţă. Departe de noi ideia că lumea se va fi mirînd cu ce a păcătuit bietul Iaşi să aibă în capul său asemenea remarcabile personalităţi !... * * * Ei, dar, toate bune , care pe care însă ? Prefectul de poliţie Intăi sau Prefectul de judeţ ? Deşi eram hotărîţi, o spunem in toată sinceritatea, să rămînem spectatori indiferenţi la această luptă titanică (?) d’intre d-nii Stroja şi Negruţi, totuşi, cînd am văzut că dintr’o parte se pune prea mare incăpftţinare neînţeleasă — d’a-şi aroga o intietate, pe care n’o are, iar din cealaltă parte se renunţă In mod plat, în detrimentul prestigiului autorităţei ce conduce, la independenţa ce ’i dă legea, am crezut că este mai bine să renunţăm la indiferentizmul ce hotărlsem şi la drept vorbind, trebue să spunem că nici unul nici celalt nu este întăi, nici unul n’are nici o autoritate asupra celuilalt. Fiecare cu puterile, prerogrativele şi îndatoririle ce’i dă legea, fără absolut nici un drept de amestec al unuia în atribuţiunile celuilalt. Şi lucrul este nut se poate de simplu. Articolul 15 din legea organică a Poliţiei generale a statului spune textual că în Bucureşti şi Iaşi serviciul Poliţiei funcţionează independent de Prefectura jud. şi formează Prefecturi speciale sub conducerea Prefecţilor de Poliţie. Prin urmare, conform cu acest text şi altele pe care nu le mai cităm, Prefectul de judeţ, spre deosebire de celelalte oraşe din Ţară, n’are nici o calitate de a se amesteca, din nici un punct de vedere în Poliţia Iaşului, şi, deci, din punctul de vedere al acestei legi, nu se poate susţine că Prefectul judeţului Iaşi ar reprezenta guvernul în oraş şi că ar avea calitatea legală de a i se cere de Ministrul de Interne să raporteze asupra faptelor Poliţiei. Singur Prefectul Poliţiei fiind în oraşul Iaşi reprezentantul direct al Ministrului de Interne în conducerea serviciului, tot el are direct şi răspunderile faptelor Poliţiei sale. Cât pentru Prefectul de judeţ, art. 14 din legea pentru organizarea autorităţilor administrative exterioare dependinte de Ministerul de Interne, spune iarăşi textual: ...«El (Prefectul) stă sub ordinile directe ale Ministrului de Interne şi reprezintă puterea executivă în toată circumscripţiunea supusă administraţiunei sale». Prin urmare, conform acestui text, Prefectul de judeţ reprezintă guvernul numai în circumscripţia supusă administraţiunei sale. Or oraşul Iaşi nu este supus administraţiunei Prefectului de judeţ şi, deci, acesta nu reprezintă guvernul central în oraşul Iaşi. Prefectul judeţului Iaşi nu poate, dar, pretinde mei in baza legei sale ca are calitatea legală de a i se cere de Ministrul de Interne, ca reprezentându-l pe acesta, să-i raporteze asupra faptelor Poliţiei din Iaşi şi nici calitatea de a fi pus In curent cu cele ce se petrec in Poliţia de Iaşi. Lucrurile fiind astfel, atât după legea organică a Poliţiei cât şi după legea organică a Prefecţilor de judeţe, devine neinţeleasâ pretenţiunea Prefectului de judeţ, d. Negruţi, c’ar avea calitatea legală d’a raporta sau a da explicaţiuni asupra faptelor Poliţiei d-lui Astroja, el nereprezentând, din punctul de vedere legal, guvernul în oraşul Iaşi, şi, deci, la coşniţă cu intervievurile sale acordate atât de benevol şi, desigur, desinteresate reporteraşilor de gazete. Dar, este un dar. Dacă este adevărat că Prefectul judeţului Iaşi nu are nici o calitate legală de a i se cere de Ministrul de Interne să-i raporteze asupra faptelor petrecute sub Prefectul Poliţiei din Iaşi, totuşi nu este mai puţin adevărat că Ministrul de Interne, autoritatea supremă directă şi a unuia şi a celuilalt, poate, de prin autoritatea ordinului său, să ceară Prefectului de judeţ să anchet