Mişcarea, august 1913 (Anul 5, nr. 175-199)
1913-08-01 / nr. 175
tiţi cu nesaţ căci va fi decât de scura durată... Haideţi domnilor conservatori, aţi trins momentul, trenul tachist aderăat, mergeţi Înainte! cu teleguţa dumnevoastră... Haide domnule Tache Ionescu, ia-ţi Ai mai devreme toiagul pribegirei singur, ia-ţi puţinii dulăi cari ţi-au mai vânas credincioşi şi cearcă să-ţi mai mâni norma din urmă, de astă dată pe un Irura mai sigur, deschis, pe drumul rujinei, deznădejdii, a căderii... Fii şi d-ta odată filozof.. Succesul-tale se reazarcă pe cele două cu viole...Ai fost, sau nu a fost..., la care moşneagul pe care l’ai cocoţat acolo sus, clipind şiret din ochi, şopteşte radios la urechea d.-lui Morghiooman,' nici nu va fi... Noi avem multă răbdare, şi... aşteptăm.... G. rr. ţ. M. Interneval d-lui Beldiman Dl Beldiman, ministrul României la Berlin, a acordat următorul interview ziarului „Tugu. Cu pacea de la Bucureşti începe o nouă epocă, odată cu repartiţia ţărilor în Balcani, repartiţie care este urmarea primului războiu balcanic. In momentul încheierei păcii, care trebuie să sperăm, că va fi pentru toţi participanţii restabilirea bunelor relaţiuni durabile, nu trebuie de criticat trecutul ; trebue, să se exprime, mai bine, dorinţa sinceră, pe care popoarele balcanice, după un războiu atît de greu, să şi deie din nou mina, pentru a face să se înceapă o eră de conciliară şi de martră comună. Prin intervenţia sa militară şi diplomatică, făcută de acord cu marele puteri, România a fost chemată să asigure pacea. Ea putu, cu atit mai bine, să se consacre acestei întreprinderi, cu cît poziţiunea şi interesele sale sînt în afară de rivalităţile speciale care separă celelalte popoare balcanice. Viaţa şi desvoltarea culturală a popoarelor reunite pentru a Încheia pacea, găsesc cea mai mare garanţie in împrejurarea pe care tendinţa unei naţiuni de a domina politiceşte pe celelalte, a încetat să tubure raporturile reciproce şi va face să domnească, în loc de gerosie şi de neîcredere, încrederea mutuală. Dacă a fost posibil să se învingă greutăţile cele mari cari pănă în ultimul moment se opuseră ca să reuşească negocierile, după cum toată lumea o recunoaşte, apoi meritul cel mai mare, revine personal Regelui Carol, care, prin succesul Conferinţei la Bucureşti, a încoronat opera vieţii sale consacrate României în timp de aproape jumătate de secol. Cu privire la evoluţiunea lucrurilor în Balcani şi în special la alianţa balcanică, care preocupă într’ufi grad atât de mare opinia publică, dl. Beldiman a făcut declaraţiunea următoare: Toate combinaţiunile, care apar pe ici-colea, în presa europeană, au tendinţa de a grupa statele cari au semnat pacea de la Bucureşti, fie in sensul triplei alianţe, fie în acela al triplei înţelegeri. Noi nu vota putem, inzista destul asupra faptului pe care astăzi trebuinţa de repaos şi de pace este din acest punct, dominantă, la popoarele balcanice, care nu se vor ocupa, mulţi atu de acum înainte, de cît de ele înşişi. Dacă se ţin în §râmâ SâCflflCiile de oameni şi de bani cari s’au făcut în timpul acestor două groaznice războaie, atunci numai, se poate înţelege cît de mult timp de acum înainte trebuie să se evite combinaţiunile politice. Apoi aceste popoare atât de epuizate prin războiu, vor trebui să îndeplinească marile datorii ale păcii, nu numai în regiunile care le posedă, dar şi în acelea pe care le-au cucerit. Sunt de rezolvat mari probleme economice şi culturale. Pentru a duce la bun sfârşit aceste toate, li trebuie linişte şi timp. La toate discuţiunile cu privire la noua alianţă balcanică, nu se poate respunde decât aşa : „Alianța va fi pacifică, sau nu va fi*. rupei bulgare datoria de a nu se arăta ruşnaânocsâ faţă cu trupele române. In potriva tuturor aşteptărilor, s’au semnalat insă cazuri, nu numai de atitudine duşmănoasă, dar chiar de atacuri pe furiş cu mâna armată din partea locuitorilor contra soldaţilor şi ofiţerilor noştri. Nu rare ori se trag focuri noaptea asupra convoiurilor noastre, iar in ultimele zile un ofiţer a fost rănit cu trei focuri de revolver in vecinătatea satului Lipniţa, ia altul de asemenea a fost rănit în apropiere de Lucoviţ. Asemenea fapte nu pot fi cu nici un preţ îngăduite. . Invit de aceea populaţiunea de a se abţine dela porniri duşmănoase faţă cu trupele române, şi se aduce la cunoştinţa obşteasca cum câ se vor lua masurile cele mai severe in contra făptuitorilor şi complicilor, făcând răspunzători de orice atentat şi pe aceia cari ar fi putut să-i oprească şi nu S’au oprit. Comandantul de căpetenie al armatei. FERDINAND Principe al României Şefii statelor Balcanice şi i.S. Regele Caro! Telegramă Regelui Serbiei. — : Telegramele Regilor Ferdinand al Bulgariei şi Constantin al Greciei Omagii aduse M. S. Regelui şi ţârii Cu ocazia semnarei definitive a protocolului prin care s’a restabilit pacea in Balcani, şefii statelor Balcanice, au adresat telegrame M. S. Regelui, prin care i se mulţumeşte pentru munca depusă în realizarea cit mai grabnică a păcei, atât de mult dorită de toţi. Telegrama Regelui Serbiei: Aflăm din telegrama preşedintelui Meu de consiliu că tratatul de pace a fost semnat in capitala Majestâţei Voastre, cred de datoria Mea de a exprima Majestăţei Voastre toată recunoştinţa Mea pentru primirea atât de curtenitoare ce a binevoit să facă plenipotenţiarilor Mei, şi pentru concursul luminat al Majestăţei Voastre şi al guvernului său în vederea unei grabnice restabiliri a păcei, bazată pe echilibrul balcanic. Primul tratat din Bucureşti de acum 100 de ani a pus temelia existenţei internaţional© a Serbiei liberate de sub jugul otoman de Bunicul Meu, şi de colaboratorii lui. Prezentul tratat va inaugura, nădăjduesc, o eră de muncă consacrată pe deantregul prosperităţii popoarelor noastre. Am mulţumirea de a aminti în aceste momente că raporturile între România şi Serbia au fost în trecut totdeauna însufleţite de simţiminte de prietenie şi de vecinătate, din cele mai cordiale. Solidaritatea intereselor comune ne fac să sperăm că în viitor aceste relaţiuni vor fi încă şi mai intime. PETRE Telegrama M. S. Regelui Greciei: Mulţumesc din toata inima Majestatei Voastre pentru telegrama prin care îmi anunţă semnarea păcei. Nu voi uita niciodată chipul cum Majestatea Voastră s’a purtat faţă de Mine în timpul acestei 8 perioade glorioase şi dificile şi îi mulţumesc nn deosebi pentru urările de propăşire paşnică ce face pentru ţara mea. Sacrificiile au fost enorme dar gloria şi faptele dobândite sunt demne de ele. Sunt cu totul mişcat de expresiunea sentimentelor afectuoase ale Majestâţei Voastre, şi o asigur de cea mai vie şi intensă dorinţă a Mea de a vedea restrângându-se raporturile dintre ambele noastre ţări, şi voi lucra la aceasta din toate puterile Mele CONSTANTIN Telegrama M. S. Regelui Bulgariei: Ţin să mulţumesc Majestâţei Voastre pentru cordiala telegramă ce mi-a adresat la încheierea actului care pune capăt unei perioade tragice în istoria poporului Meu, şi in timpul căreia, după ameţeala victoriilor strălucite a cunoscut incercările cele mai crude şi îngrămădirea tuturor nenorocirilor. De aci înainte în pacea întăritoare şi muncă continuă vom căuta uitarea relelor şi pregătirea unui viitor mai bun. Trebue să recunosc că sforţărilor continue ale Majestăţii Voastre şi colaborărei guvernului Său, datoreşte lumea sfârşitul acestui război sângeros şi devastator, şi Vă exprim recunoştinţa mea şi a poporului Meu. Mă bucur că această operă umanitară şi înţeleaptă constitue punctul de plecare al stabilirei relaţiunilor de prietenie şi de bună vecinătate dintre ambele noastre ţări, relaţiuni ce Eu şi guvernul Meu, le dorim şi pe care ne vom sili să le facem mai intime decât un trecut. Nădăjduesc că Majestatea Voastră, care Mi-a dat dovezi de simpatie şi d© afecţiune şi care se inspiră de la aceleaşi simţimente ca şi Mine, Mă va ajuta să şterg repede urmele dureroase ale evenimentelor recente şi să desvolt, pe baza unor relaţiuni de strinsă prietenie intre România şi Bulgaria, propăşirea popoarelor noastre. FERDINAND Telegrama M. S. Regelui Muntenegrului: Preşedintele consiliului Meu de Miniştrii, delegat la conferinţa de la Bucureşti, mă necunoştiinţează că pacea între Statele balcanice a fost semnată in frumoasa capitală a României, sub bine viitoarele auspicii ale Majestăţei Voastre. Aceasta pace, eveniment considerabil in viaţa Statelor balcanice, la care numele Majestâţei Voastre va rămâne legat pentru totdeauna, va forma o eră nouă pentru fericirea ulterioară şi desvoltarea intelectuală şi economică a popoarelor din Balcani, care trebue să fie pururea unite. Felicit din toată inima pe Majestatea Voastră de acest rar succes pentru care li exprim recunoştinţa Mea. NICOLAE proclamaţia generalismului român către populaţia bulgară A. S. Prinţul Ferdinand al JRomâniei, generalisimii armatei române, a adresat proclamaţia de mai jos către populaţia bulgara din zona de operaţiuni. Această proclamaţie s’a tipărit in limba bulgara şi a fost afişată in toate satele din zona de operaţiuni a armatei române. Plevca, 28 Iulie 1913 Proclaraatiune * Populaţia bulgară a fost chiar de la început pusă în cunoştință ut armata româna a intrat în Bulgaria ca sa pună capăt unei stări de lucruri apăsătoare şi pentru locuitorii acestei ţâri. Trupele noastre nu au paşi, deci pe pământul Bulgariei cu duşmănie pentru poporul bulgar, iar autorităţile militare şi-au dat necurmat silinţa ca sâ uşureze cât mai uiult sarcinele şi neajunsurile ce duc nelipsit cu sine operaţiunile de războiu. S’a ordonat ca tot ceea ce se ia pentru armata, să fie plătit şi nu se ia de cât prin autorităţile administrative locale, iar pe de altă parte toate reclamaţiunile şi contestârile au fost ascultate cu bunâ-voinţa şi s’a dat satisfacţiune chiar pănă şi celor neîntemeiate. Trupele bulgare cari s’au predat nouă, au fost puse in libertate, lăsându-se oamenii să meargă la căminele lor. O asemenea linie de purtare din partea armatei noastre, impune și popula- ...... —-— ■...... Informaţii : Regele Ferdinand al Bulgariei a telegrafiei MSale Regelui Carol Imulţuminc, pentru că prin înţelepciunea Suveranului nostru şi a guvernului român s’a pus capăt prin actul de la Bucureşti unei tragedii. Suveranul Bulgariei îşi exprimă dorinţa ca o cât mai strânsă prietenie să se lege în viitor între România şi Bulgaria. Eri s’au efectuat la Constanţa alegerile comunale pentru colegiul I-iu, fiind în frunte lista naţional-liberală care a întrunit 212 voturi, faţă de 74 voturi întrunite de lista conservatoare-democrată şi 167 cta conservatoare. * Din cercetările făcute, în ceia ce privește începutul de incendiu declarat in str. Apeduc Nr. 2, s’a găsit în podul casei, mai multe cârpe unse cu gaz. Căzând banueri câ proprietarul casei ar fi dat singur foc, a fost arestat. * Amicul nostru, dl. Theodor Vasiliu, fost depelat, împreună cu d-na, au plecat în strâinâtate, unde vor petrece vacanţa. „ Azi dimineaţă a fost adus in localitate corpul defunctei Emma Brumă, fiica defunctului dr. Philippescu şi a d-nei Mustea soţia amicului nostru Al Mustea din Roman. înmormântarea a avut loc azi la ora 5 în cavoul familiei. Condoleanţele roasl’e întristatai faimlu. I. P. S. Mitropolit Gherasimos al Cobanului, va vizita in ursul saptâminei viitoare, mănăstirile din Moldova, cu care ocaziune va vizita şi laşul. După toate problemitaţile I. I.S. Mitropolit va fi oaspetele I. P. S. Mitropolit Pimen.a Dr. dr. Stoian C. de la spitalul Sft. Spiridon, a fost detaşat la laboratorul de bacteriologie din oraşul Brăila, pe tot timpul cât va dura pericolul holerei. Arendaşul B. Lebel, aflându-se în trenul accelerat Iaşi-Bucureşti, in apropiere de staţia Vaslui, i s’a furat un portofel cu 3 hârtii a 100 lei, un carnet de abonament pe C. F. R. c. I-a, un paşaport, două poliţi, una a 7000 şi alta de 2000 lei, precum şi un carnet cu note comerciale. Serviciul apelor având nevoie, de un număr de tuburi de oţel cu turse sudate, s’a făcut cunoscut la mai multe fabrici din localitate, să-şi formuleze 0fdatele. Eri a avut loc la Primărie o consfătuire a directorilor şi directoarelor de şcoli primare din oraş, la care a luat parte şi ut. Ambel Cu eu. S’a discutat chstiunea mobilierului necesar şcolilor primare şi pentru care s’a acordat suma de 2300 lei. S’a numit in acest scop o comsiune conipusă din d-nii D. Saibelaresiu, Cezar Tăzlăorou şi Cucu, care vor repartiza suma necesară fiecărei şcoli. „ Mâine va avea loc la Mitropolie, o consfătuire a membrilor sp ritualului consistoriu, cu care ocazie se vor discuta diferite chestiuni interne, precum şi alcătuirea rstelor de procese ce urmează a se judeca. Pacea fiind restabilită, Mitropolia Moldovei a hotărât se acorde coneedu preoţilor din Eparohie. Etnomul I. Tinco ca protoereul Judeţului, obţinând un concediu de o lună de zile, va pleca la Odessa şi Moscova. * Faţă de priminda holerei, care tot mai mult ne ameninţă, ministtrul de interne a ordonat, închiderea tuturor balaurilor şi targurilor periodice. * Grădina Cuza Vodă. Astăzi Mercuri 31 Iulie 1913 splendid program de fim matograf va debuta şi celebra dansatoare internaţională D-ra CHIÁRINA SESPREN cel mai mare număr de atracţie de la Majestic din bucureşti va dansa : 1. ORIENTALE. Dansul voalului 2. AMERICAN. Dans original 3. NAPOLITANA. Dans caracteristic la caz de timp nefavorabil reprezentaţia are loc în sala Cinema Modern. ULTIMA OARA — Telegramele Agenţiei Romíne — Ordinul zi al Regelui Fetru Turcii se întăresc la Kirkilisse jj Chestia insulelor Egeice. Răzvrătirea triburilor Albaneze. Logodna principelui Alexandru al Serbiei. Belgrad. — Regele Petru al Serbiei a adresat armatei Sârbe ordinul de zi următor: Eroilei pacea a fost încheiată la Bucureşti, prin această pace a fost deasemenea stabilita şi graniţa nouă, Sîrbo-Bulgara, care afară de teritoriile cucerite în războiul contra Turciei, cuprind de asemenea această parte însemnată din Macedonia, în care se găsesc localităţile importante ca Egri-Palanca, Krotovo, Coceana, Istip, Petsovo, Adovici, Tzaredozelo, Udran cu o parte din lacul Donau. Eroi! prin sângele vostru, prin eroizm şi abnegaţie, voi şi glorioasele voastre victorii aţi făcut ca Serbia să-şi desăvârşească visul ei secular, a răzbunat Cosova şi spălat pata de la Stivniţa. Aţi justificat toate jertfele pe care poporul şi le-a impus în mod voluntar în acest război. Aţi justificat speranţele comandantului vostru aţi făcut ca Serbia să devină cunoscuta în lumea întreagă, ca cea mai eroica şi glorioasa armată. In curînd va urma ordinul meu de demobilizare. Cu bucurie va veţi înapoia la vetrele voastre. Mi se rupe inima cînd mă gîndesc că numeroase familii nu vor mai vedea eroii lor căzuţi pe cîmpul de onoare. Veşnică glorie eroilor căzuţi pe cămpul de onoare, celor care au dat sîngele şi viaţa lor pentru fericirea şi mărirea Patriei. Voi eroi supraveţuitori, care aţi biruit toate obstaculile vă veţi reîntoarce pe lingă ai voştri spre a continua munca voastră şi se vă odihniţi pe gloria voastră încununată de flori. Să trăiască viteaza şi nebiruita Mea armata. s.s. PETRU Londra.—Agenţia Reuter află că ambasadorii Franţei şi Halter ■au primit azi dimineaţă autorizarea din partea guvernelor lor de a adera la formula propusă de Sir Grey în chestia insulelor Egeice şi să comunice lui Grey această hotărâre. Această afacere fiind regulată s’a hotărât că nu mai era nevoe de o altă şedinţă cel puţin până când diferitele comisiuni vor fi terminat lucrările lor. if Sofia.—Agenţia bulgară află că după informaţiunile primite la cartierul general bulgar, turcii se întăresc la Kirkilisse.* Cetinge. —Biroul presei desminte ştirea după care triburile albaneze Noti şi Gruda s’ar fi răsvrătit în contra Muntenegru ui. E adevarat numai că agenţii provocatori au fost trimişi din Scutari la triburile de mai sus, dar încercările lor au fost zadarnice. Belgrad.—Biuroul presei declară ca invenţie tendenţioasă ştirea ziarelor despre despre logodirea principelui Alexandru al Serbiei cu principesa Elena a Greciei, flota Bulgăriei Sofia.—Se afirmă cu certitudine că guvernul bulgar, a adresat marilor puteri o notă prin care declară că Bulgaria aşteaptă salvarea de la mărite puteri, şi că ele nu vor ratifica tratatul de la Bucureşti decât după ce va fi fost revizuit. Rectificarea graniţei albaneze Londra. — In conferinţa ambasadorilor de eri s?a discutat rectificarea graniţei de nord a Albaniei? cerută de Muntenegru. Această rectificare a fost aprobată de Sir Grey, Cambon şi Benkendorf, rămânând a fi supusă aprobarei celorlalte guverne, împăratul Wilhem şi pacea în Balcani Berlin.—Ziarele de aci discută cu aprindere rolul ce Ta avut Împăratul Wilhelm în chestia păcei şi că în tot timpul tratativelor din Bucureşti, a fost în legătură permanentă cu ministrul de externe, german. Miniştri germani din Sofia, Bucureşti, Belgrad şi Atena au desfăşurat o activitate febrilă în tot timpul tratativelor. Meetingul femeilor bulgare Bucureşti (ora 4 p. m.). O telegramă din Sofia anunţă că femeele bulgare întrunite într’un meeting, au votat o moţiune prin care spun că pacea din Bucureşti e un act de extorsiune şi apelează la Puteri pentru revizuirea tratatului şi a stabili altă bază pentru o durabilă pace în Balcani. Schimb de telegrame între Frantz Iosif şi I. S. Regele Carol Bucureşti (ora 4 p. m.), împăratul Frantz Iosif, a trimes Regelui Carol, următoarea telegramă : Rog primeşte felicitările mele cele mai cordiale cu prilejul operei de pacificare săvîrşită sub conducerea Ta, operă care a pus capăt vărsării de singe şi ai asigurat pacea ţerii tale. Ca şi în trecut, Voiu purta şi în viitor cel mai viu interes pentru toate cele ce vor urma şi a contribui la binele tău şi al ţări Tale. FRANTZ IOSIF M. S. Regele Carol, a respuns la aceasta prin următoarea telegramă : Felicitările tale atît de cordiale şi călduroase, precum şi partea ce o iei la încheerea păcii. M’a bucurat foarte mult, şi-ţi mulţumesc pentru această nouă dovadă de prietenie, ce mi-ai aratat în momentele grele. Facă Ceriul ca pacea de acum să fie durabilă şi să readucă în sfîrşit, pentru binele statelor noastre, liniştea in Balcani, atît de crud încercată în ultimii ani. Interview cu d. Emil Costinescu București fora 4 p. m.D-l Emil Costinescu, a acordat un intervino corespondentului din Bucureşti a ziarelor „Berliner-Tageblatt“ şi „Il Secollo“. Acest interview va abate în numărul de mâine al „Viitorului“. Iată unele din declaraţiile mai importante făcute de d. Costinescu : In chestia ţărănească: » D-l Costinescu spune că toată grija partidului liberal-naţional se îndreaptă acum înspre ţarani. Ceea ce s’a făcut azi, s’a făcut prin populaţia de la ţara. Ţaranii au dat dovada de mai mult entuziasm decît orăşenii. Taranii sînt adevarata ţară, ejar situaţia lor este intolerabila. Statul, nu mai poate rămîne nepăsător. Taranul e un element admirabil, ar trebui luat în seama şi să fie făcut şi el adevarat cetăţean. S’a făcut o lege agrară, dar aaceastă lege a ramas literă moarta. Partidul liberal-naţional va veni cu noi legi şi-l vom face pe ţaran să participe la adevărata viaţa cetăţeneasca, făcând reforma electorală. Legislaţia viitoare se va ocupa de populaţiunea de la ţară. Asupra situaţiei guvernului D-l Costinescu a spus categoric, că situaţia actualului guvern ar fi bună în urma reuşitei intervenţiei României în Balcani, dar sînt multe dezbinări în sinul guvernului, din care cauză este ameninţat. Partidul liberal-naţional nu va duce campanie pe chestia externă, pentru că nu avem nimic de reproşat. Vom afirma un program de reorme care trebuiesc introduse numaidecît. Guvernul n’are durată din cauza neînţelegerilor din sinul său. Un nou guvern de colaborare sau un guvern Take Ionescu, e imposibil. Un guvern conservator, ar fi, însă, de foarte scurtă durată. Partidul liberal-naţional e gata să primească puterea, şi o va primi. în chestia evreiască In chestia evreească, dl. Costinescu a Acut declaraţiuni foarte importante. Am convingerea, a spus dl. Emil Costinescu, că se va schimba şi situaţia lor. Nu este admisibil ca toţi evreii care se găsesc astăzi în armată şi care au luat parte la operaţiunele ei, să nu li se amrde cetăţenia romînâ. Prin participarea lor în campania actuală, ei au dat ţării cel mai mare tribut sei puteau da; prin urmare trebuiesă li se dee toate drepturile cetăţeneşti. Cred, a spus dl. Costinescu că o Cameră de revizuire a Constituţiei, va putea vota un articol unic în care să fie înglobaţi toţi evreii cari au luat parte in campania actuală a armatei. Demisia d-lui Brăteanu Tot ce s’a spus de demisia d-lui. I. C. Brăteanu din şefia partidului Liberal-Naţional, e cu desăvârşire inexact, ca şi informaţiunile despre neînţelegerile din sinul partidului liberal. A fost o părere personală, a mea, zice d. Emil Costinescu, că liberalii puteau întră într’un guvern naţional chiar sub d. Maiorescu. Partidul liberal, însă, n’a admis această părere a mea, şi eu m’am supus. Guvernul Naţional Asupra unei promisiuni făcute de M. S. Regele pentru formarea unui guvern naţional, n'a fost de cât o dorinţă a Regelui; n’a fost însă, nici un moment, vorba despre modalităţile in care s’ar fi putut face un asemenea guvern, Politica Austro-Ungariei Asupra politicei Austro-Ungaria. Costinescu declară că politica de la Viena e vexatorie pentru Romănia, şi dacă ea va continua atunci Romănia se va îndepărta de Austro-Ungaria, cu care totuşi doreşte a trăi în termenii cei mai buni. Or- Aspasie Macardfiîscli Asistenta clinicei infantile specialistă în bol* «le copii - Str. LASCAR CATARGIU — I GRIG. DIMITRESCI) J |i Prof. universitar—fost magistrat ^ $ == AVOCAT« I li s’a mutat în strada. Buzdugan ^ H (Fasole Teodor) | % Consultaţiiim 7 — 8 seara tg ANUNCIU Aduc la cunoştinţa onor. public, rfi am pus in vinzare, poama coapta ila culoare verzui, busuioacă, bine coaptă, la magaziei© Dior farmacov şi viş-a-gia de cofetăria 'luth, cu 2 lei kile. Anton D. Patroşeau n Viticultor Tomeşli Vînzara o vie !ă tare vie americană pe rod, cast, cramă, fânaţ, livadă, pădure, situată în comuna Aroneanu, cotuia Şorogari. A se adresa ra Aţia ziarului. — din Iaşi — Denviciriat. Crâşma supranumită „Anghel“ din strada Anastasie Panu No. 77 ocupată astăzi de d. N. Nedelcu, este cedat cu chirie de la 26 Octombrie 1913. Amatorii pentru închiriere vor prezenta ofertele lor până la 20 August st. v., însoţite de câte o garanţie de una mie lei, la oficiul Creditului Urban din Iași, în toate zilele de lucru, de la oarele 10 dim., pănă la ora 1 p. m. Direcţiunea. Prepenicar rusă cumpăr. A se adresa la Pitro Bel.