Mişcarea, iunie 1914 (Anul 6, nr. 119-142)
1914-06-11 / nr. 127
M» In mijlocul munţilor Cerbu şi Puff Seiouul \ hme-SépUmbúe .Ape minerale eficace în boalele de stomac, intestine, artri- Lism, piatră la ficat, diabet, căi urinare, etc. Hidroterapie. Băi minerale sărate şi ieruginate şi băi de acid carbonic ca la Nauheim în hotelul Racoviţa. Aer comprimat, Inhalaţie, JPulverizaţie, (Instalaţie ca cea din Reichenhall). IElectroterapie: Medici specialişti din Bucureşti Hotpilrilf, JRacoviţă, But, Cerbu, Zimbru, Dobru, etc., şi numeroase vile particulare şi locuinţe în satul nou. Canad (Săli de jocuri) Ispurshmi şi sporturi REŢINERI DE CAMERE ADMINISTRAŢIA BUCUREŞTI Strada Stavropoleos, 5 In timpul sezonului la Slănic In gara Tg.-Ocna stau în permanenţă trăsuri, autobuze şi automobile care parcurg distanţa până în Slănic în jumătate oră. ridică o piedică invincibilă în pragul căsniciei. Femeia avocat nu-şi poate avea activitatea limitată şi hotărâtă ca celelalte femei, profesoare, funcţionare, comerciante sau lucrătoare ; nici nu poate proceda pe dată şi fără întârziere la exerciţiul profesiunii sale, ca femeia doctor. In sălile „paşilor pierduţi“, în ceasurile de aşteptare a chemării cauzelor, ea şi-arpierde un timp preţios, şi-ar consuma forţa nervoasă şi energia. Departe de soi, în mişunarea împricinaţilor şi oamenilor de afaceri, în vârtejul tuturor patimilor şi mizeriilor omeneşti, nu este locul femeii şi ea merită să nu-şi piardă în mijlocul meschinăriilor, şicanelor şi vicleşugurilor ultimele ei iluzii şi ultimele ei credinţe. Desigur exemplele Franciei, Elveţiei, Norvegiei, Suediei, Nouei Zelande, Mexicului, Japoniei, care acordă femeii dreptul de a fi avocat, pot să fie ispititoare. Dar oare orice pildă este bună ? Oare nu mai găsim alte concepţiuni la alte ţări civilizate ? Oare e un bine împrumutul tuturor inovaţiunilor străine şi poporul nostru nu are nimic bun, nimic demn, nimic de păstrat cu sfinţenie ? S’a lăsat târâta Francia de magia cuvintelor şi numărul mic (13) de femei avocate Inti’o ţară de 37,000,000 de oameni e cea mai tip vonta critică a legi din 1900, care a dascris f* mi!or cariera avocaturii. S’a dat drept femeilor sa îmbrăţişeze şi această cariera in ţări unde disproporţia numerică între de şinarbaţi condamna a putea semnala din femi la celibat. S’a imitat de către ţări noi, însetate de progres cu orice preţ, legiuirile cele mai noi postile. Dar ţările cu tradiţie, ţările cu respect de trecut au păstrat regulele, legiuirile şi obiceiurile vechi şi nici nu par să se gândească să dărâme instituţia căsătoriei şi să surpe familia, baza actuală a organizării sociale, la favoarea unei libertaţi, care trebue să fie mijloc iar nu scop în viaţa, şi a unei egalităţi care nu există în natură. De ce am face noi aceasta ? De sute de ani am împrumutat, de la străini şi bune şi rele, şi mai ales rele ; şi dacă am fost salvaţi în existenţa noastră de naţiune, este pentru că împrumuturile acestea au fost numai superficiale, căci s’au lovit pururi de rezistenţa instinctivă, dar hotărâtă, a poporului nostru. Acum deşi am fost chemaţi la o nouă viaţă, am rămas tot incorigibilii imitatori şi inprumutători de altădată; şi tot fe mnicei rezistenţe a sâmburului acestui neam românesc trebue să-i mulţumim de păstrarea entităţei noastre etnice. Şi dacă ne-am îndrepta odată privirile şi nu spre acest neam al nostru şi am dibui trecutul şi am cerceta prezentul, am putea să salutăm cu evlavie în trecut umbrei blondelor şi cuvioaselor doamne şi domniţe şi ale cucernicelor jupănese, stâlpii caselor, tovarăşele de durere şi de prigoniri, mamele neîntrecute în dragoste pentru fii, soţiile credincioase în orice restrişte şi la orice nevoe ; iar in prezent am găsi în obiceiurile şi datinele neamului nostru o adâncă şi pătrunzătoare pricepere a adevăratului lor în viaţă a femeii, acest soi de iubire pe pământ, care singură ţine strâns mănunchiul familial, care singură gospodăreşte şi îngrijeşte de toţi şi de toate, şi care în simplu dar înalta concepţie a poporului nostru e dusă în casa cea nouă, nu ca să fie roabă, cum numesc avocaţii cei noi ai egalităţii sexelor pe femeia soţiei , ci ca să fie doamnă în casa conjugală şi să lege laolaltă familia prin lanţul iubirii şi farmecului ei, aşa după cum rosteşte în viersu-i naiv bardul popular: Nu te duc roabă să-mi fii şi te duc doamnă să-mi fii. Doamnă mie, curţilor, Stăpână argaţilor, Nuroră părinţilor, Cumnaţică fraţilor. Şi în trecut sau în prezent am găsi la poporul nostru priceperea limpede şi demnă a menirii femeii pe această lume şi nu am mai râvni, în numele uunui progres nepotrivit cu concepţiile şi cu moravurile noastre, la legiuirile Mexicului şi ale Nouei Zelande. Întărind sanctuarul familiei ameninţat pe căi pezişe, îndreptând femeia spre câmpul atâta de frumos al activităţii sale fireşti, ferind-o de prihană şi de întinare în noroiul patimilor şi răutăţilor viclene,—hotărârea înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie merită prin casete de laudă, pe care i le aducem. MIŞCAREA Transportul pe C. F. R. Sporirea parcului de vagoane şi locomotive Sezonul marelui trafic pe căile noastre ferate se apropie. De la sfârşitul lunei iunie încolo, încep la noi, în fiecare an, marile transporturi de cereale pe toată reţeaua liniilor ferate, de la un capăt la celălalt al ţărei. Traficul acesta intens durează aproape încontinuu până la Noembrie după care începe să mai slăbească puţin câte puţin. In lunile Iulie, August, Septembrie şi Octombrie toate gările din localităţile principale de producţie a cerealelor sunt supraîncărcate de mărfuri. Pentru ca pe viitor producătorii să fie scutiţi de pagubele din trecut şi să li se poată face toate înlesnirile posibile pentru transportul cerealelor, se vor lua cele mai întinse măsuri în vederea înlesnirei acestui transport pe căile ferate. Suntem informaţi că d. doctor Angelescu, ministrul lucrărilor publice, a dat ordin să se lucreze cu cea mai mare febrilitate la repararea tuturor vagoanelor şi locomotivelor defecte, deteriorate sau stricate. In acest scop, pe de o parte se va mări capacitatea de reparaţie şi reconstrucţie a atelierilor principale din ţară, iar pe de alta se vor mai trimite unele vagoane şi locomotive a fi reparate în străinătate. Cu modul acesta, parcul nostru de vagoane de marfă şi locomotive va fi foarte curând sporit în mod considerabil. Dacă adăugăm comandele de vagane şi maşini noui, precum şi liniile de acces şi de garaj, în curs de executare, în scurtă vreme căile noastre ferate vor fi capabile de a face faţă aproape tuturor nevoilor traficului. NOTE LITERARE . .. Epigramele lui Cerna. Intr’un ziar apărut decurând la Ploeşti, intitulat România Viitoare“ şi redactat de publicistul D M. Râmnic, găsim în chiar primul număr, câteva strofe inedite de ale neuitatului poet P. Cerna. D. D M. Râmnic care a fost prieten intim al poetului, anunţă că va publica în curând o serie de „scrisori“ şi «amintiri» de-ale „poetului iubirii» ale căruia d’ opere s’au anunţat că vor apare complecte într’un volum. Intre strofele ce le găsim în „România Viitoare“ remarcăm unele versuri epigramatice dedicate lui D. Teleor,—epigrame pe care le reproducem aşa cum le găsim. In lumea glumei Teleor e rege A spus o el şi pare-aşa să fie. Miniştrii sunt epigramişti o mie... Şi lucrul de la sine se ’nţelege : Miniştrii fac concepte pe hârtie Iar el, ca un monarh, numai subscrie!, II. (variantă) D. Teleor e-al epigramei rege, Slujbaşii lui, epigramişti o mie — Ei fac conceptele şi se’ ’nţelege: El, ca un rege, numai le subscrie! III El ştie epigrame câte stele! Şi-amar îşi bate joc de cele rele, Căci nu le poate întrebuinţa - Iar de-a găsit de spirit câteva, Găsi un chip să-şi râdă şi de ele: Le publică sub semnătura sa. O ANIVERSARE. — Astăzi se împlinesc doi ani de la moartea dramaturgului I. L. Caragiale. In presa de astăzi nu găsim decât o cronichetă artistică a d-lui T. Arghezi, singurul care n’a uitat ziua tristă de astăzi. Se știe că la toamnă va apare un volum de nuvele ale marelui prozator întitulat „Abu-Hassan“ în editura „Flacărei“, volum în care va figura şi corespondenţa pe care Caragiale a avut-o cu poetul Vlăhuţă. Pe drumuri de munte este întitulat volumul de schiţe şi nuvele al d-lui C. Hogaş. Volumul apare la sfârşitul lunei în editura „Vieţii Româneşti“, Sansonom şi Cincinal. — Cetim în „Românul" din Arad: Ministrul de externe Sassonov a întreprins o călătorie pănâ la Predeal şi pe valea Timişului, in 3 (16) Iunie a. c., întovărăşit de ministrul preşedinte al României, d. Ion Brătianu şi de alţi bărbaţi de stat români. La Sinaia i s’a dat ocazia să facă cunoştinţa d-lui Cincinat Pavelescu. I l’a recomandat d. ministru preşedinte, în Palace Hotel. D. I. Brătianu a amintit lui Sassonov de darul improvizator al judecătorului din Sinaia şi amândoi bărbaţii de stat l’au întrebat pe poet dacă n’are la îndemână ceva pentru ministrul rus. „Nu excelenţa, n’am nimic deocamdată“, a răspuns d. Cincinat Pavelescu ministrului rus, cu toate că avea următoarea epigramă în buzunar: „Pari blând şi bun. In tine nimic nu-i sinistră. Dar zâmbetul tău dulce mâ taie ca o sabie . Când mă gândesc, o, Sassonov, câ eşti ministru Şi peste scumpa noastră—Basarabie“. Oraşul Iaşi. Zilele aceste va apărea de sub presă, fascicula dublă 7 şi 8 din monografia Oraşul Iaşi, de dl. N. A. Bogdan. Aceasta fasciculă, ilustrată de vreo 100 flişeuri nouă, în detrite culori, tratează despre Artele Frumoase, Teatrul, literatura Dramatică, Muzică, Conservatorul de Muzică şi Declamaţie, Pictura şi Sculptura, Şcoala de Bele- Arte şi Pinacoteca, toate monumentele artistice din Iaşi, cum şi despre Producte, Negoi, Meşteşuguri şi Bresle, şi conţine o adunare de documente, acte şi date din cele mai interesate, cari atrag interesul tuturor celor ce se interesează de trecutul şi resistenţa vechei Capitale a Moldovei. In această broşură se găsesc ilustraţii de o nespusă valoare, între cari şi multe desemne originale şi reproduceri de tablouri celebre executate special pentru lucrarea d-lui Bogdan. Invităm pe cetitorii noştri a se abona cât mai neîntârziat la asemenea publicaţie, căci peste puţin e posibil ca toată ediţia aceasta să se epuizeze şi chiar de vor mai rămânea câteva exemplare, costul lor se va ridica simţitor, din cauza marilor cheltueli făcute cu ilustraţiile şi tiparul. Abonamentele se pot face la Autor la Oficiul stării civile locale. Regia M. S. a pus în vânzare un nou tip de ţigarete denumite „Pax“ (Pacea). ® Până la alcătuirea unui nou regulament al serviciului veterinar de judeţe, vechiul regulament nemaifiind în vigoare, potrivit prevederilor nouei legi de poliţie sanitară veterinară, direcţiunea generală a serviciului sanitar — divizia veterinară — a hotărât ca medicii veterinari de circumscripţii rurale să întrebuinţeze cel puţin 10 zile lunar pentru inspecţiuni efective în afară de reşedinţa de la 1 Octombrie până la 1 Aprilie şi cel puţin 14 zile de la 1 Aprilie până la 1 Octombrie. „ Elevii şcoalei normale -Vasile Lupu» sub conducerea d-lor I. Mitru şi C. Ionescu au făcut ori după-amiază o escursiune la mănăstirea Cetăţuia. La întoarcere elevii au luat masa la grădina „Leagănul Fluturului“. * Grăsitim „Traian“. Din astă seară program nou cu «Atletul Ittas«*al» mare dramă în trei acte din viaţa luptătorilor. Mai sunt cuprinse în noul program: Spre Capul Nord, interesante și instructive călătorii.—„Andié Deed amorezat“, scene comice cu simpaticul humorist Parisian Max Linder.—„Max Linder şi-a pierdut logodnica“, comedie foarte hazlie cu neimitabilul artist comedian. — Ecou.—S’a deschis în strada Lăpușneanu No. 25, sub firma Gavota un magazin de încălţăminte pur americane din cele mai renumite fabrici. Magasinul este proprietatea cunoscuţilor maiştri Fraţii Macri. Intre Paşcani şi Tg.Neamţ circulă zilnic două autobuze, pentru transportul vizitatorilor la mănăstiri şistaţiunile Bălţăteşti şi Oglinzi. © Archimandritul Evghenie Ungureanu, fost superior al Capelei Româneşti din Canada (America) a fost numit stareţ al mânăstirei Neamţ în locul archimandritului Teoctist Stupcanu, demisionat. Astăzi au luat sfârşit cursurile şcolii superioare de comerţ din localitate. Astăzi au început la Conservatorul de muzicăexamenele de piano, clasa d-nei Aspasia Burada. Comisiunea examinatoare se compune din d-nii Ath. Teodorini directorul conservatorului, Fotino reprezentantul ministerului de instrucţiune şi Antonio Cirillo profesor. „ Subscripţiile pentru monumentul lui Aurel Vlaicu la Iaşi, vor lua sfârşit mai târziu. Comitetul instituit pentru ridicarea acestui monument se va întruni în cu- rând pentru a decide asupra locului unde urmează a se aşeza monumentul, locul de la Cetăţuia nefiind în asentimentul subscriitorilor. Societatea din gimnastică a organizat pentru ziua de 22 Iunie o escursiune urmată de serbare câmpenească, la Ungheni. Zilele acestea vor sosi comisiunile pentru examinarea elevilor de curs primar preparaţi in particular, care va începe în ziua de 17 Iunie. Ec. Popescu-Mălăeşti preşedintele comisiunei pentru examenul de diplomă a absolvenţilor seminarului „Veniamin Costache“, a plecat aseară ln Capitală, comisiunea terminând lucrările. „ In ziua de Sâmbătă 7 Iunie a. c. în Piatra-Neamţ la cimitirul Eternitatea a avut Ioc înhumarea rămăşiţelor pământeşti ale mult regretatului student al facultăţii juridice din Iaşi, Costică Zaharia. Au asistat la înmormântare o delegaţie de colegi şi buni prieteni ai defunctului care au depus o prea frumoasă coroană pe sicriu. In Biserică s’a rostit de către d. Petre A. Mâinescu un discurs foarte miş- ^ cător care a stârnit lacrămi întristatei asistenţi şi prin care a evidenţiat meritele defunctului ca coleg şi student. La mormânt a vorbit d. C. Popovici care într’o cuvântare emoţionantă şi-a luat rămas bun de la acela care a fost Costică Zaharia. Aseară a plecat în escursiune un grup de elevi ai liceului militar din localitate. Informaţii ♦ Examenele «le capacitate ale profesorilor şi maeştrilor «le şcoli secundare «le fosei ». — In ziua de 1 Octombrie a. c., orele 8 dimineaţa, se va deschide în localul universităţii din Bucureşti, sesiunea ordinară a examenelor pentru înscrierea în tabelele de capacitate ale profesorilor şi maeştrilor de şcoli secundare de băeţi. Ordinea acestor examene e umătoarea: La 1 Octombrie 1914, 1. română, la 1 Noembrie 1914, 1. latină, la 10 Ianuarie 1915 1. franceză ; la 1 Februarie 1915 1. germană; la 1 Februarie 1915 istoria, la 1 Martie 1915 filosofia, la 1 Noembrie 1914 dreptul uzual, economia politică şi instrucţia civică ; la 15 Octombrie 1914 geografia ; la 1 Octombrie 1914 matematicile, comptabilitatea, technologia şi mecanica; 20 Octombrie 1914 cosmografia, 1 Octombrie 1914 ştiinţele fio-chimice, cu igiena, la 1 Ianuarie 1915 religia, la 15 Octombrie 1914 desemn şi caligrafie, la 15 Octombrie 1914 desemnul liniar, la 1 Noembrie 1914 muzica vocală şi la 1 Martie 1915 gimnastica şi jocurile. Cererile de înscriere pentru aceste examene se vor adresa ministerului cel mai târziu până în seara zilei de 1 Septembrie a. c. Manufactura de tutun Iaşi Publicaţiune Se aduce la cunoştinţa publică că în ziua de 25 iunie 1914 orele 10 dimineaţa se va ţine din nou licitaţiune cu oferte închise pentru aprovizionarea Manufacturei de tutun din Iaşi cu 40 vagoane „ lemne esenţă fag şi carpen dispi-* cate, tăiute din iarna anului 1918 şi predate franco Manufactura Iaşi precum şi 80 vagoane apoximativ pentru funcţionari şi lucrători aceiaşi esenţă şi despicate pentru care se va face oferta deosebită de acea a fabricei. Oferte pentru lemne rotunde nu se primesc. Garanţia provizorie va fi de 5 la sută conform legei contabilităţei publice. Condiţiunile furniturei se pot vedea în fiecare zi de lucru la Direcţiunea Manufacturei. Direcţiunea manufacturei Consumaţi numai reputatele ape mineralizate loc., Baia, Stea si Borviz excelentele produse ale ,Primei fabrici de Ape Minerale din Iasi“ 4 Strada Loc.Col. Langa 4 INSTALAŢIE MODERITA Apele mineralizate «Dochia», «Baia», «Stânca» şi «Repedea» conţin numai săruri folositoare organismului şi în dozele fiziologice indicate de igienişti. Constitue cea mai bună apă pentru combaterea afecţiunilor aparatului digestiv, ficatului, uterului, gutei, diabetul (zahărul) graveler., Se întrebuinţează cu succes contra anemiei şi reumatismului. Sunt recomandate pe timpul epidemiilor. Fabricate sub controlul d-lor M. D. Cădere chimist sanitar expert şi D-tor I. Ţaranu. Se iau simplu, cu lapte sau cu viu. Facem expediţie în toată ţara, în localitate comanda se face prin o carte poştală şi trimetenm trăsurile la domiciliu.