Mişcarea, iunie 1914 (Anul 6, nr. 119-142)

1914-06-11 / nr. 127

M» In mijlocul munţilor Cerbu şi Puff Seiouul \ hme-SépUmbúe .Ape minerale eficace în boalele de stomac, intestine, artri- Lism, piatră la ficat, diabet, căi urinare, etc. Hidroterapie. Băi minerale sărate şi ierugina­­te şi băi de acid carbonic ca la Nauheim în hotelul Racoviţa. Aer comprimat, Inhalaţie, JPulverizaţie, (Instalaţie ca cea din Reichenhall). IElectroterapie: Medici specialişti din Bucureşti Hotpil­rilf, JRacoviţă, But, Cerbu, Zimbru, Dobru, etc., şi numeroase vile particulare şi locuinţe în satul nou. Can­ad­ (Săli de­ jocuri) Ispurshmi şi sporturi REŢINERI DE CAMERE ADMINISTRAŢIA­ BUCUREŞTI Strada Sta­vropoleos, 5 In timpul sezonului la Slănic In­ gara Tg.-Ocna stau în permanenţă trăsuri, autobuze şi automobile care parcurg distanţa până în Slănic în jumătate oră. ridică o piedică invincibilă în pragul căs­niciei. Femeia avocat nu-şi poate avea acti­vitatea limitată şi hotărâtă ca celelalte femei,­ profesoare, funcţionare, comer­ciante sau lucrătoare ; nici nu poate pro­ceda pe dată şi fără întârziere la exer­ciţiul profesiunii sale, ca femeia doctor. In sălile „paşilor pierduţi“, în ceasurile de aşteptare a chemării cauzelor, ea şi-ar­­pierde un timp preţios, şi-ar consuma forţa nervoasă şi energia. Departe de soi, în mişunarea împricinaţilor şi oamenilor de afaceri, în vârtejul tuturor patimilor şi mizeriilor omeneşti, nu este locul fe­meii şi ea merită să nu-şi piardă în mij­locul meschinăriilor, şicanelor şi vicleşu­gurilor ultimele ei iluzii şi ultimele ei credinţe. De­sigur exemplele Franciei, Elveţiei, Norvegiei, Suediei, Nouei Zelande, Me­xicului, Japoniei, care acordă femeii drep­tul de a fi avocat, pot să fie ispititoare. Dar oare orice pildă este bună ? Oare nu mai găsim alte concepţiuni la alte ţări civilizate ? Oare e un bine împrumutul tuturor inovaţi­unilor străine şi poporul nostru nu are nimic bun, nimic demn, nimic de păstrat cu sfinţenie ? S’a lăsat târâta Francia de magia cu­vintelor şi numărul mic (13) de femei avocate Inti’o ţară de 37,000,000 de oa­meni e cea mai tip vonta critică a legi din 1900, care a dascri­s f* m­i!or cariera avocaturii. S’a dat drept femeilor sa îm­brăţişeze şi această cariera in ţări unde disproporţia numerică între de şi­­nar­­baţi condamna a p­u­te­a semnala din fem­i la celibat. S’a imitat de către ţări noi, însetate de progres cu orice preţ, legiuirile cele mai noi pos­tile. Dar ţă­rile cu tradiţie, ţările cu respect de tre­cut au păstrat regulele, legiuirile şi obi­ceiurile vechi şi nici nu par să se gân­dească să dărâme instituţia căsătoriei şi să surpe familia, baza actuală a orga­nizării sociale, la favoarea unei libert­aţi, care trebue să fie mijloc iar nu scop în viaţa, şi a unei egalităţi care nu există în natură. De ce am face noi aceasta ? De sute de ani am împrumutat, de la străini şi bune şi rele, şi mai ales rele ; şi dacă am fost salvaţi în existenţa noastră de naţiune, este pentru că îm­prumuturile acestea au fost numai su­perficiale, căci s’au lovit pururi de re­zistenţa instinctivă, dar hotărâtă, a po­porului nostru. Acum deşi am fost chemaţi la o nouă viaţă, am rămas tot incorigibilii imita­tori şi in­prumutători de altădată; şi tot fe mnicei rezistenţe a sâmburului a­­cestui neam românesc trebue să-i mul­ţumim de păstrarea entităţei noastre etnice. Şi dacă ne-am îndrepta odată privirile şi nu spre acest neam al nostru şi am dibui trecutul şi am cerceta prezentul, am putea să salutăm cu evlavie în tre­cut umbre­i blondelor şi cuvioaselor doamne şi domniţe şi ale cucernicelor jupănese, stâlpii caselor, tovarăşele de durer­e şi de prigoniri, mamele neîntre­cute în dragoste pentru fii, soţiile cre­dincioase în ori­ce restrişte şi la ori­ce nevoe ; iar in prezent am găsi în obi­ceiurile şi datinele neamului nostru o adâncă şi pătrunzătoare pricepere a a­­devăratului lor­ în viaţă a femeii, acest soi de iubire pe pământ, care singură ţine strâns mănunchiul familial, care singură gospodăreşte şi îngrijeşte de toţi şi de toate, şi care în simplu dar înalta concepţie a poporului nostru e dusă în casa cea nouă, nu ca să fie roabă, cum numesc avocaţii cei noi ai egalităţii se­xelor pe femeia soţiei , ci ca să fie doamnă în casa conjugală şi să lege la­olaltă familia prin lanţul iubirii şi far­mecului ei, aşa după cum rosteşte în viersu-i naiv bardul popular: Nu te duc roabă să-mi fii şi te duc doamnă să-mi fii. Doamnă mie, curţilor, Stăpână argaţilor, Nuroră părinţilor, Cumnaţică fraţilor. Şi în trecut sau în prezent am găsi la poporul nostru priceperea limpede şi demnă a menirii femeii pe această lu­me şi nu am mai râvni, în numele u­unui progres nepotrivit cu concepţiile şi cu moravurile noastre, la legiuirile Me­xicului şi ale Nouei­ Zelande. Întărind sanctuarul familiei ameninţat pe căi pezişe, îndreptând femeia spre câmpul atâta de frumos al activităţii sale fireşti, ferind-o de prihană şi de întinare în noroiul patimilor şi răutăţilor viclene,—hotărârea înaltei Curţi de Ca­saţie­ şi Justiţie merită prin casete de laudă, pe care i le aducem. MIŞCAREA Transportul pe C. F. R. Sporirea parcului de vagoane şi locomotive Sezonul marelui trafic pe căile noastre ferate se apropie. De la sfâr­şitul lunei iunie încolo, încep la noi, în fiecare an, marile transporturi de cereale pe toată reţeaua liniilor fe­rate, de la un capăt la celălalt al ţărei. Traficul acesta intens durează a­­proape încontinuu până la Noembrie după care începe să mai slăbească puţin câte puţin. In lunile Iulie, August, Septem­brie şi Octombrie toate gările din localităţile principale de producţie a cerealelor sunt supraîncărcate de mărfuri. Pentru ca pe viitor producătorii să fie scutiţi de pagubele din trecut şi să li se poată face toate înlesni­rile posibile pentru transportul ce­realelor, se vor lua cele mai întinse măsuri în vederea înlesnirei acestui transport pe căile ferate. Suntem informaţi că d. doctor An­­gelescu, ministrul lucrărilor publice, a dat ordin să se lucreze cu cea mai mare febrilitate la repararea tu­turor vagoanelor şi locomotivelor de­fecte, deteriorate sau stricate. In a­­cest scop, pe de o parte se va mări capacitatea de reparaţie şi recons­trucţie a atelierilor principale din ţară, iar pe de alta se vor mai trimite u­­nele vagoane şi locomotive a fi re­parate în străinătate. Cu modul acesta, parcul nostru de vagoane de marfă şi locomotive va fi foarte curând sporit în mod considerabil. Dacă adăugăm comandele de va­­gane şi maşini noui, precum şi liniile de acces şi de garaj, în curs de e­­xecutare, în scurtă vreme căile noas­tre ferate vor fi capabile de a face faţă aproape tuturor nevoilor trafi­cului. NOTE LITERARE . .. Epigramele lui Cerna. Intr’un ziar a­­părut de­­curând la Ploeşti, intitulat România Viitoare“ şi redactat de publi­cistul D M. Râmnic, găsim în chiar pri­mul număr, câteva strofe inedite de ale neuitatului poet P. Cerna. D. D M. Râmnic care a fost prieten intim al poetului, anunţă că va publica în curând o serie de „scrisori“ şi «amin­tiri» de-ale „poetului iubirii» ale căruia d’ opere s’au anunţat că vor apare com­plecte într’un volum. Intre strofele ce le găsim în „Româ­nia Viitoare“ remarcăm unele versuri e­­pigramatice dedicate lui D. Teleor,—epi­grame pe care le reproducem aşa cum le găsim. In lumea glumei Teleor e rege A spus o el şi pare-aşa să fie. Miniştri­i sunt epigramişti o mie... Şi lucrul de la sine se ’nţelege : Miniştrii fac concepte pe hârtie Iar el, ca un monarh, numai subscrie!, II. (variantă) D. Teleor e-al epigramei rege, Slujbaşii lui, epigramişti o mie — Ei fac conceptele şi se’ ’nţelege: El, ca un rege, numai le subscrie! III El ştie epigrame câte stele! Şi-amar îşi bate joc de cele rele, Căci nu le poate întrebuinţa - Iar de-a găsit de spirit câteva, Găsi un chip să-şi râdă şi de ele: Le publică sub semnătura sa. O ANIVERSARE. — Astăzi se împli­nesc doi ani de la moartea dramatur­gului I. L. Caragiale. In presa de as­tăzi nu găsim decât o cronichetă artisti­că a d-lui T. Arghezi, singurul care n’a uitat ziua tristă de astăzi. Se știe că la toamnă va apare un vo­lum de nuvele ale marelui prozator în­titulat „Abu-Hassan“ în editura „Flacă­­rei“, volum în care va figura şi cores­pondenţa pe care Caragiale a avut-o cu poetul Vlăhuţă. P­e drumuri de munte este întitulat vo­lumul de schiţe şi nuvele al d-lui C. Hogaş. Volumul apare la sfârşitul lunei în editura „Vieţii Româneşti“, Sansonom şi Cincinal. — Cetim în „Ro­mânul" din Arad: Ministrul de externe Sassonov a întreprins o călătorie pănâ la Predeal şi pe valea Timişului, in 3 (16) Iunie a. c., întovărăşit de ministrul preşedinte al României, d. Ion Brătianu şi de alţi bărbaţi de stat români. La Sinaia i s’a dat ocazia să facă cunoş­tinţa d-lui Cincinat Pavelescu. I l’a re­comandat d. ministru preşedinte, în Pa­lace Hotel. D. I. Brătianu a amintit lui Sassonov de darul improvizator al ju­decătorului din Sinaia şi amândoi băr­baţii de stat l’au întrebat pe poet dacă n’are la îndemână ceva pentru ministrul rus. „Nu excelenţa, n’am nimic deocam­dată“, a răspuns d. Cincinat Pavelescu ministrului rus, cu toate că avea ur­mătoarea epigramă în buzunar: „Pari blând şi bun. In tine nimic nu-i sinistră. Dar zâmbetul tău dulce mâ taie ca o sabie . Când mă gândesc, o, Sassonov, câ eşti ministru Şi peste scumpa noastră—Basarabie“. O­­raşul Iaşi. Zilele aceste va apărea de sub presă, fascicula dublă 7 şi 8 din monografia Oraşul Iaşi, de dl. N. A. Bogdan. Aceasta fasciculă, ilustrată de vre­o 100 flişeuri nouă, în d­et­rite cu­lori, tratează despre Artele Frumoase, Teatrul, literatura Dramatică, Muzică, Conservatorul de Muzică şi Declamaţie, Pictura şi Sculptura, Şcoala de Bele- Arte şi Pinacoteca, toate monumentele artistice din Iaşi, cum şi despre Pro­ducte, Negoi, Meşteşuguri şi Bresle, şi conţine o adunare de documente, acte şi date din cele mai interesate, cari a­­trag interesul tuturor celor ce se inte­resează de trecutul şi resistenţa vechei Capitale a Moldovei. In această broşură se găsesc ilustraţii de o nespusă valoare, între cari şi multe desemne originale şi reproduceri de ta­blouri celebre executate special pentru lucrarea d-lui Bogdan. Invităm pe cetitorii noştri a se abona cât mai neîntârziat la asemenea publi­caţie, căci peste puţin e posibil ca toată ediţia aceasta să se epuizeze şi chiar de vor mai rămânea câteva exemplare, cos­tul lor se va ridica simţitor, din cauza marilor cheltueli făcute cu ilustraţiile şi tiparul. Abonamentele se pot face la Autor la Oficiul stării civile locale.­­ Regia M. S. a pus în vânzare un nou tip de ţigarete denumite „Pax“ (Pa­cea). ® Până la alcătuirea unui nou regu­lament al serviciului veterinar de judeţe, vechiul regulament nemai­fiind în vigoa­re, potrivit prevederilor nouei legi de poliţie sanitară veterinară, direcţiunea generală a serviciului sanitar — divizia veterinară — a hotărât ca medicii ve­terinari de circumscripţii rurale să în­trebuinţeze cel puţin 10 zile lunar pen­tru inspecţiuni efective în afară de re­şedinţa de la 1 Octombrie până la 1 Aprilie şi cel puţin 14 zile de la 1 A­­prilie până la 1 Octombrie. „ Elevii şcoalei normale -Vasile Lupu» sub conducerea d-lor I. Mitru şi C. Io­­nescu au făcut ori după-amiază o escursi­­une la mănăstirea Cetăţuia. La întoarcere elevii au luat masa la grădina „Leagănul Fluturului“. * Grăsitim „Traian“. D­in astă sea­ră program nou cu «Atletul Ittas«*al» mare dramă în trei acte din viaţa lup­tătorilor. Mai sunt cuprinse în noul program: Spre Capul Nord, interesante și instruc­tive călătorii.—„Andié Deed amorezat“, scene comice cu simpaticul humorist Pa­risian Max Linder.—„Max Linder şi-a pierdut logodnica“, comedie foarte hazlie cu neimitabilul artist­ comedian. — Ecou.—S’a deschis în strada Lă­­­pușneanu No. 25, sub firma Gavota un magazin de încălţăminte pur americane din cele mai renumite fabrici. Magasinul este proprietatea cunoscuţilor maiştri Fraţii Macri.­­ Intre Paşcani şi Tg.­Neamţ circulă zilnic două autobuze, pentru transportul vizitatorilor la mănăstiri şi­­staţiunile Bălţăteşti şi Oglinzi. © Archimandritul Evghenie Ungurea­­nu, fost superior al Capelei Româneşti din Canada (America) a fost numit sta­reţ al mânăstirei Neamţ în locul archi­­mandritului Teoctist Stupcanu, demisio­nat.­­ Astăzi au luat sfârşit cursurile şco­lii superioare de comerţ din localitate.­­ Astăzi au început la Conservatorul de muzică­­examenele de piano, clasa d-nei Aspasia Burada. Comisiunea examinatoare se compune din d-nii Ath. Teodorini directorul con­servatorului, Fotino reprezentantul mi­nisterului de instrucţiune şi Antonio Ci­­rillo profesor. „ Subscripţiile pentru monumentul lui Aurel Vlaicu la Iaşi, vor lua sfârşit mai târziu. Comitetul instituit pentru ridicarea a­­cestui monument se va întruni în cu-­­ rând pentru a decide asupra locului unde urmează a se aşeza monumentul, locul de la Cetăţuia nefiind în asentimentul subscriitorilor.­­ Societatea din gimnastică a organi­zat pentru ziua de 22 Iunie o escursiune urmată de serbare câmpenească, la Un­­gheni.­­ Zilele acestea vor sosi comisiunile pentru examinarea elevilor de curs pri­mar preparaţi in particular, care va în­cepe în ziua de 17 Iunie.­­ Ec. Popescu-Mălăeşti preşedintele comisiunei pentru examenul de diplomă a absolvenţilor seminarului „Veniamin Costache“, a plecat aseară ln Capitală, comisiunea terminând lucrările. „ In ziua de Sâmbătă 7 Iunie a. c. în Piatra-Neamţ la cimitirul Eternitatea a avut Ioc înhumarea rămăşiţelor pă­mânteşti ale mult regretatului student al facultăţii juridice din Iaşi, Costică Za­­haria. Au asistat la înmormântare o delega­ţie de colegi şi buni prieteni ai defunc­tului care au depus o prea frumoasă co­roană pe sicriu. In Biserică s’a rostit de către d. Pe­tre A. Mâinescu un discurs foarte miş- ^ cător care a stârnit lacrămi întristatei asistenţi şi prin care a evidenţiat meri­tele defunctului ca coleg şi student. La mormânt a vorbit d. C. Popovici care într’o cuvântare emoţionantă şi-a luat rămas bun de la acela care a fost Costică Zaharia.­­ Aseară a plecat în escursiune un grup de elevi ai liceului militar din lo­calitate. Informaţii ♦ Examenele «le capacitate ale profesorilor şi maeştrilor «le şcoli secundare «le fosei ». — In ziua de 1 Octombrie a. c., orele 8 dimineaţa, se va deschide în localul universităţii din Bucureşti, sesiunea ordinară a examene­lor pentru înscrierea în tabelele de ca­pacitate ale profesorilor şi maeştrilor de şcoli secundare de băeţi. Ordinea acestor examene e um­ătoa­rea: La 1 Octombrie 1914, 1. română, la 1 Noembrie 1914, 1. latină,­ la 10 Ianua­rie 1915 1. franceză ; la 1 Februarie 1915 1. germană; la 1 Februarie 1915 istoria, la 1 Martie 1915 filosofia, la 1 Noembrie 1914 dreptul uzual, economia politică şi instrucţia civică ; la 15 Oc­tombrie 1914 geografia ; la 1 Octombrie 1914 matematicile, comptabilitatea, tech­nologia şi mecanica; 20 Octombrie 1914 cosmografia, 1 Octombrie 1914 ştiinţele f­i­o-chimice, cu igiena, la 1 Ianuarie 1915 religia, la 15 Octombrie 1914 de­semn şi caligrafie, la 15 Octombrie 1914 desemnul liniar, la 1 Noembrie 1914 mu­zica vocală şi la 1 Martie 1915 gimnas­tica şi jocurile. Cererile de înscriere pentru aceste e­­xamene se vor adresa ministerului cel mai târziu până în seara zilei de 1 Sep­tembrie a. c. Manufactura de tutun Iaşi Publicaţiune Se aduce la cunoştinţa publică că în ziua de 25 iunie 1914 o­­rele 10 dimineaţa se va ţine din nou licitaţiune cu oferte închise pentru aprovizionarea Manufacturei de tutun din Iaşi cu 40 vagoane „ lemne esenţă fag şi carpen dispi-* cate, tăiute din iarna anului 1918 şi predate franco Manufactura Iaşi precum şi 80 vagoane apoximativ pentru funcţionari şi lucrători a­­ceiaşi esenţă şi despicate pentru care se va face oferta deosebită de acea a fabricei. Oferte pentru lemne rotunde nu se primesc. Garanţia provizorie va fi de 5 la sută conform legei contabilită­­ţei publice. Condiţiunile furniturei se pot vedea în fie­care zi de lucru la Direcţiunea Manufacturei. Direcţiunea manufacturei Consumaţi numai reputatele ape mineralizate loc., Baia, Stea si Borviz excelentele produse ale ,Primei fabrici de Ape Minerale din Iasi“ 4 Strada Loc.­Col. Langa 4 INSTALAŢIE M­­ODERITA Apele mineralizate «Dochia», «Baia», «Stânca» şi «Repedea» conţin numai săruri folositoare organismului şi în dozele fiziologice in­dicate de igienişti. Constitue cea mai bună apă pentru combaterea afecţiunilor apa­ratului digestiv, ficatului, uterului, gutei, diabetul (zahărul) graveler., Se întrebuinţează cu succes contra anemiei şi reumatismului. Sunt re­comandate pe tim­pul epidemiilor. Fabricate sub controlul d-lor M. D. Cădere chimist sanitar ex­pert şi D-tor I. Ţaranu. Se iau simplu, cu lapte sau cu viu. Facem expediţie în toată ţara, în localitate comanda se face prin o carte poştală şi trimetenm trăsurile la domiciliu.

Next