Mişcarea, iunie 1914 (Anul 6, nr. 119-142)
1914-06-11 / nr. 127
VANUL VI. No. 127 A fffi O * * ti i: '« T tîo 'ei in ţară pe un «Vi . . î n streinâtate »#• « • . io „ Pentru preoţi şi învăţători rurali se face o reducere de "I0/, •fc i «Îâ* i;a » i 4 r. «5.! ■ OU iaşi, riA • A i; Mitra v MERCUR! 11 IUNIE M4 îs» Imlal cie Mr, .«i Ka laaal*lJbcrMi. Un ii umăr 5 RAM ZIAR NATIONAL - LIBERAL, CODITIAN TELEFON No. 121 A u ;* 3 -i iH ,-i!« treiale L VJa pa pagina TI pe pagina III 1 <n\a pc. pagina IV ! leu «o b. 4 O b. sun niRECTIUNEA CALI COAHITH instituit ile clubul ndtiunal-libri al Un număr 5 BANI ,interpretarea unor rezultate. Un răspuns „Opiniei“ «Opinia» revine asupra interpretărei rezultatului alegerilor şi răspunde la observaţiile ce le am făcut asupra acestei interpretări tendenţioase şi prin nimic justificată. La rîndul nostru, vom spune confraţilor de la «Opinia», că nota nervoasă pe care au pus-o în acest răspuns, denotă că observaţia noastră era justă. Rezultatele alegerilor, prin orice artificii de argumentare şi de calcule ar fi interpretate, nu pot avea, în nici un caz, semnificaţia pe care i-o dă «Opinia». Noi am pus chestia limpede: de unde deduce «Opinia»... că aceste rezultate conţin pe de o parte aprobarea «reformelor moderate» şi pe de altă parte condamnarea colegiului unic ? Eram curioşi să vedem cum ar putea ziarul conservator-democrat să demonstreze o asemenea stranie axiomă. Şi «Opinia» ne răspunde cu o naivitate adorabilă: «Este foarte natural ca în apreciarea unui rezultat, fiecare să «creadă a vedea ceia ce convine indealurilor şi năzuinţelor sale. Când «dar credinţa noastră este că reformele trebuesc făcute cu moderaţie «nu ie surprinzător dacă apreciem «rezultatele din acest punct de vedere. Deci, chiar în acest caz, nu «ni s’ar putea face o imputare, ci «cel mult s’ar putea încerca să se «facă dovadă că am greşit». O fi foarte natural ca fiecare să aprecieze un rezultat aşa cum îi convine, dar este şi mai natural ca o aseminea apreciare să nu aibă nici o valoare, pentru bunul cuvânt că nu poate avea nici o justificare. Adică, pentru că „Opinia“ crede că reformele trebuesc făcute cu «moderaţie«, să nu fim surprinşi cînd vedem că rezultatele alegerilor sunt interpretate în favoarea reformelor moderate şi în contra colegiului unic ? Noi credem că faptul e mai mult decât surprinzător, întrucât are şi o foarte pronunţată nuanţă de mistificare. «Opinia» poate avea convingerea că trebuiesc reforme moderate ; conservatorii pot crede că nu trebue nici o reformă; noi credem că singura reformă necesară este colegiul unic. Dar convingerea partidelor nu poate avea nici o greutate în cumpăna aprecierei unor rezultate electorale, întrucât înţelesul acestor rezultate se impune prin însăşi eloquenţa lui. Şi înţelesul politic al ultimilor alegeri nici pe departe nu poate constitui o sancţionare a reformelor moderate şi cu atît mai puţin o condamnare a colegiului unic. Dimpotrivă , după condiţiunile în care s’a dat lupta şi după interesele sociale puse în joc, rezultatul alegerilor a însemnat consfinţirea cea mai categorică a reformelor preconizate de partidul naţional-liberal. «Opinia» va recunoaşte că nu este o chestie care se poate limpezi cu nervii. In schimb, este o chestie care trebuie discutată cu foarte multă linişte sufletească şi mai ales cu foarte multă... bună credinţă. Curentul pentru reforme Scandalurile pe cari le-au provocat boierii în primele zile ale deschiderei Constituantei n’au rămas fără ecou. Aceste scandaluri au avut darul ca pe deoparte să desguste şi mai mult pe mulţi dintre conservatorii cari nu împărtăşesc politica pe care o face astăzi partidul pus sub şefia d-lui Marghiloman şi sub impulsiunea d-lui N. Filipescu, iar pe de altă parte, ceia ce e mult mai interesant, să lărgească în ţară curentul favorabil pentru înfăptuirea reformelor anunţate In această privinţă e suficient să semnalăm telegramele de protestare ce au pornit din toate părţile ţării—telegrame adresate de mii de cetăţeni primului ministru d. I. I. C. Brătianu. Desavuând sălbătăciile cu cari boierii vor să amendeze reformele, semnatarii acestor telegrame, — cetăţeni conştienţi cari nu sunt puşi în slujba nimănui se pronunţă limpede în favoarea operei politico-sociale ce urmează a se înfăptui prin revizuirea Constituţiei. Şi astfel în timp ce boierii făuresc scandaluri de stradă şi revolte, partidul naţional-liberal ferm convins în acţiunea sa politică îşi urmează calea dreaptă, spre mulţumirea tuturora şi spre binele obştesc. Moinele şi conservatorii ori, temperatura, a lui Nicu Filipescu a descrescut, deci şedinţa Sanatuui s’a ţinut în linişte. De altfel pentru domolirea spiritelor conservatoare, au intervenit două lucruri : întăi hotărârea energică a şefului partidului liberal arătată în consfătuirea majorităţilor, ca răspuns scandalurilor da cârciumă din Senat şi, al doilea, alegerea d-lui Marghiloman, ca şef al partidului conservator. Partidul liberal nu s’a intimidat de zbiretele şi de agitarea braţelor princiare şi d. Brătianu a spus solemn despre reforme : „Am venit cu ei şi vom pleca am venit la putere chemaţi de încrederea regelui pentru a face revizuirea Constituţiei. Şi Majestatea Sa nu ne a chemat din propria-i iniţiativă ca să revizuim Constituţia, ci în virtutea sfatului şefului partidului conservator, pe atunci şef al guvernului". Partidul liberal m’a dus campanie de răsturnare; s’a mărginit să şi expue programul care este un corolar al celui din 1907. Ţara i’a aprobat; şi partidul conservator chiar, dându şi seamă de sterilitatea formulei negative, a adoptat partea economică din programul liberal. Cum şi ar închipui cineva că, în urma imensului succes obţinut, pe temeiul marei opere de solidaritate naţională întreprinsă, partidul liberal s’ar putea opri la jumătatea drumului şi renunţa la reforme, fiind că o mână de dezechibraţi fac scandal ? Desfiderile lor nu se ating. Partidul liberal n’are în joc teorii deșerte sau meschine interese personale, ci convingerea profundă de im perioasa măsură de dreptate socială. Cu atât mai rău pentru acei care se izolează în turnul inaccesibil al egoismului lor şi vorbesc despre corupţia electorală sau despre servilismul colegiului al II- lea, dar se opun unicului mijloc, prin care se poate da acces maselor la viaţa publică, făcând astfel imposibil rolul banilor în alegeri. Reformele trebue să se înfăptuiască, şi numai atunci România va intra în concertul statelor organizate ale Europei, care-în afară de Turcia şi de Rusia- sunt înzestrate cu sufragiul universal. Partidul liberal vrea să aşeze statul nostru pe temeliile echităţii şi solidarităţii tuturor fiilor naţiunii; şi nu seva lăsa intimidat de explozii de ură sau de invidie sterile ale unor adversari care au pierdut măsura respectului de sine. s Lă întreaga viaţă a Statului, vom putea privi viitorul cu încrederea pe care n’o poate da decât conştiiinţa limpede a puterilor noastre sporite. Nu poate fi vorba, prin urmare, de vre-un sacrificiu greu, care s’ar cere actualei clase conducătoare, atunci când înfăptuirea reformelor, con -s titue o adevărată operă naţională. Ce ar mai rămâne, din situaţiunea privilegiată a acestei clase, dacă in mijlocul evenimentelor grave de mâine, ne am prezenta slăbiţi prin organizaţiunea socială nedreaptănoa astăzi şi lipsiţi de solidaritatea, care singură face putatva unui neam ? Am fi invinşi de mai înainte, iar înfrângerea ar îngropa fără nici o îndoială toate interesele şi întreaga situaţiune a unei clase dominante, care n’a ştiut să fie prevăzătoare. Apelul, de care am vorbit, este prin urmare, bine venit, iar sinceritatea sforţărilor noastre comune, trebue să fie întreagă. Căci dacă este absolut necesar să nu ne ascundem gravitatea situaţiunei internaţionale de astăzi, ar fi însă un mare păcat—dacă pentru meschine consideraţiuni de oportunitate politică —ne am servi de aceaşi situaţiune internaţională, numai pentru a tulbura conştiinţele, şi a slăbi din eficacitatea unor reforme, a căror mare însemnătate trebue să treacă peste interesele de partid. NOTEI Dintre cei opt aderenţi ai d-lui Gre- j ceanu primiţi alaltăsură, unul—uu in- | telectual !—şi-n justificat astfel înregimen- tarea în partid : „ In vremea de azi a unei demagogii des , frânate, inconştientă de greaua răspun- I dere a gloriosului prezent şi misiunea , realizării unui viitor demn şi liniştit scumpei noastre patrii, prin o înţeleaptă politică, mă simt chemat a fi conservator“. Punct. In consecinţă, intelectualul în cauză a cerut înscrierea sa deadreptul printre „de-votaţii clubului“... Atmosfera intelectuală în clubul grecenist e în adevărat progres .. * I La întrunirea de alaltăseară d. Greceniu a spus clubiștilor că— partidul con- , servator este pregătit să vie la guvern. — D’apoi Caimacuri ?/ D’apoi Petrăchescu P . „Opinia“ recunoaște că duce „campanie“ în chestia apei, adăugând că ea— „campania“—este primită de „laşani" cu apatie... Probă şi mai evidentă că confraţii noştri,—vorba ăluia—„but apa '» piuă“... * Maestrul Delavrancea a constatat că noul şef al partidului conservator este şi bun, şi blând şi mai cu seamă duro... Trebuie să fi fost foarte... înăcrit maestrul când a făcut această constatare! * Vechea noastră cunoștință Caiman Fleury a început din nou să-și arăte urechile prin „Opinia*. Caiman știe că nu odată i le-am tăiat. — AUG Caiman !... ” Datoria cea mare Sub titlul acesta confratele nostru „Românul“ publică astăzi următorul inimos articol: Fără îndoială că avem, astăzi, de îndeplit o mare datorie. Nu s’a stins cu totul focul, ale cărui văpăi însângeraseră, acum câteva luni cerul peninsulei balcanice. De sub cenușa lui, încă caldă, scapără —din când, în când—scântei ameninţătoare. Nu se ştie, ce poate aduce ziua de mâine. La celelalte fruntarii ale ţarei noastre, stau la sufletele popoarelor—cari ne înconjură patimi aprinse şi toată înfierbăntarea unor interese, a căror ciocnire, nu prevestesc zile de linişte. Conştiinţa clară, a acestei situaţiuni, ne impune de sigur mari îndatoriri. Nu fără interes, prin urmare s’a citit, de curând, în unele ziare un apel, a cărui caldă elocinţă, punea la vie lumină toată însemnătatea momentelor, ce ne sunt date să trăim. Cu drept cuvânt, autorul apelului—apel care s’a cetit de toţi, cu o legitimă îngrijorare, dată fiind mai ales importanţa situaţiunei politice a aceluia, cărei semna — sfătuia încordarea sforţărilor noastre ale tuturor, pentru sporirea puterilor ţârei noastre. Pornind tocmai de la o dreaptă concepţiune a nevoilor mari, cărora România trebuie să facă faţă, într’un viitor— poate nu prea depărtat—partidul liberal a înţeles să pue întreaga sa putere de muncă şi toată căldura patriotismului său, pentru înfăptuirea celor două mari reforme anunţate. Prin realizarea lor, înălțând straturile adânci ate poporului, pe umerii cărora ■ÎL1.11" 10IUBLI1 ng? LLilü 11 *! Chestiunea Apei Ministerul Lucrărilor Publice va executa lucrările necesare pentru a asigura permanenta alimentare a lașului cu apă. Asupra acestei chestiuni, — cea mai principală de sigur din toate problemele de edilitate-- s’a făcut, în ultimul timp mai cu seamă, o lungă discuţiune in care s'au rostit şi cei cari intr’adevăr poartă interes oraşului ca şi acei cari n’au urmărit poate alt-ceva de cât scopul de a face sgomot—fie în jurul chestiunei in sine, fie în jurul numelui lor... Au mai luat parte la această discuţiune publică pe lângă aceştia şi unii cari n’ar fi avut chemare să discute chestia apei, tocmai fiind-că n’au discutat-o atuncea când trebuia s’o discune, iar in cele din urmă, publicul a fost alarmat, —alarmat de cei cari ţineau săi alarmeze—cum că va fi lăsat să moară de sete... Cu alte cuvinte, indirect, actuala administraţie comunală în frunte cu dl. Gh. Mârzescu, primarul oraşului, era acuzată de desinteres faţă de această mare problemă a apei şi autorii acestei «campanii»—cum singură o denumeşte „Opinia 1 —nu mai aveau mult până să nu aducă cele mai mari acuzaţiuni şi încriminări, primarului şi ajutorilor sei, ca şi întregului consiliu comunal... * Chestiunea daca era şi este serioasă, nu este insă atât de gravă.. Se putea discuta chestiunea apei, insă cu mai mult... calm şi au mai puţină tendinţă de alarmare. Drept urmare a acestei „campanii“ dl. Gh. Mârzescu primarul oraşului, a convocat, consiliul comunal intro şedinţă consacrată chestiunea apei ,şi a făcut, în ezistenţa unor numeroşi cetăţeni, o amănunţită comunicare asupra acestei chestiuni, de la primele ei faze şi până la stadiul de azi. Această comunicare apărută apoi în ziare a lămurit publicul asupra chestiunei palpitante ca-l interesa şi s’a putut vedea cu această ccasiune cu câta precauţune a procedat primarul oraşului întru dezlegarea acestei mari probleme edilitare Dl. Gh. Gh. Mârzescu, care nu-şi înţelege primar latul ca o simplă demnitate, a repus toată problema apei şi a încredinţat-o spre rezolvare unei comisiuni speciale care represintă cea mai înaltă autoritate tehnică din ţară. Numirea acestei comisiuni ar fi putut fi un prilej pentru cei cari duc „campanii” pe chestia, apei să vadă pe deoparte că actuala administraţie comunală a privit această chestiune cu cea mai mare îngrijire, iar pe de alta că s’au luat toate măsurile şi s-a avut în vedere tocmai faptul acesta: ca popu mai în lin osi ntn /»/» şi tw4m x,si laţia să nu fie expusă a reminea fără apă. Primarul oraşului nu s’a mulţumit însă numai cu atât. D. Gh. Gh. Mârzescu a intervenit şi a obţinut de la ministerul lucrărilor publice ca acesta să execute pe seama sa prelungirea spre Timişeşti cu două travei a podului peste Siret. D. dr. Anghelescu ministrul lucrărilor publice a satisfăcut cererea d-lui .Mârzescu şi a convenit ca să acorde suma necesară pentru aceste construcţiuni, care vor costa peste 200.000 lei. Lucrarea va fi efectuată de către ministerul lucrărilor publice; ea va începe din vara aceasta şi va fi terminate în cursul verei viitoare, lucrările fiind puse sub conducerea d lui Elie Radu. Publicul nostru—inclusiv aceia cari s’au alarmat pentru a alarma—va lua act şi de această măsură luată şi realizată de cătră actualul primar al Iaşului; pe urma acestei măsuri şi a fericitei intervenţii a d-lui Mârzescu, primăria obţine de la Stat o sumă însemnată pentru construcţiile necesare şi în acelaş timp se asigură conducta de primejdia creşterea Siretului, şi tot o rată se asigură şi permanenta alimentare a oraşului cu apă. CRONICA JULICIAHA FEMEIA AVOCAT de prof. I. Peretzi Dar hotărârea înaltei noastre Curţi, hotărâre care a curmat firul atâtor speranţe nesăbuite nu e numai juridică, ea e şi dreaptă Căci presupunând că s’ar dărâma toate obstacolele, s’ar ridica toate piedecile, s’ar încuviinţa femeii, chiar măritate, să fie avocat, stabilind modalitatea autorizaţiunii maritale sau dispensând- o de ea şi hotărând responsabilitatea femeii avocat faţă de clientul său, — tot nu s’ar putea concepe o căsătorie trainică pentru ea, o situaţie tolerabilă pentru soţul ei. O femee avocat nu trebue intr’adevăr, nici nu poate, să fie asimilată cu femeia doctor, femeia profesoară, funcţionară, comerciantă sau lucrătoare. Nici una din aceste profesiuni sau meserii nu surpă instituţiunea căsătoriei; avocătura insă