Mişcarea, iunie 1914 (Anul 6, nr. 119-142)

1914-06-11 / nr. 127

VANUL VI. No. 127 A fffi O * * ti i: '« T tîo 'ei in ţară pe un «Vi . . î n streinâtate »#• « • . io „ Pentru preoţi şi învăţători ru­rali se face o reducere de "I­0/, •fc­ i «Îâ* i;a » i 4 r. «5.! ■ OU iaşi, riA • A i; Mitra v MERCUR! 11 IUNIE M4 îs» Imlal cie M­r, .«i Ka­ laaal*lJbcrMi. Un ii umăr 5 RAM ZIAR NATIONAL - LIBERAL, CODITIAN TELEFON No. 121 A u ;* 3 -i iH ,-i!« treiale L VJa pa pagina TI pe pagina III 1 <n\a pc. pagina IV ! leu «o b. 4 O b. sun niRECTIUNEA CALI COAHITH instituit ile clubul n­dtiunal-lib­ri al Un număr 5 BANI ,interpretarea unor rezultate. Un răspuns „Opiniei“ «Opinia» revine asupra interpre­­tărei rezultatului alegerilor şi răs­punde la observaţiile ce le am făcut asupra acestei interpretări tenden­ţioase şi prin nimic justificată. La rîndul nostru, vom spune con­fraţilor de la «Opinia», că nota ner­voasă pe care au pus-o în acest răs­puns, denotă că observaţia noastră era justă. Rezultatele alegerilor, prin orice artificii de argumentare şi de calcule ar fi interpretate, nu pot avea, în nici un caz, semnificaţia pe care i-o dă «Opinia». Noi am pus chestia limpede: de unde deduce «Opinia»... că aceste rezultate conţin pe de o parte aprobarea «reformelor moderate» şi pe de altă parte condamnarea colegiului unic ? Eram curioşi să vedem cum­ ar putea ziarul conservator-democrat să demonstreze o asemenea stranie axiomă. Şi «Opinia» ne răspunde cu o­­ naivitate adorabilă: «Este foarte natural ca în apre­­­ciarea unui rezultat, fiecare să «creadă a vedea ceia ce convine i­­ndealurilor şi năzuinţelor sale. Când «dar credinţa noastră este că refor­­­mele trebuesc făcute cu moderaţie «nu ie surprinzător dacă apreciem «rezultatele din acest punct de ve­­­dere. Deci, chiar în acest caz, nu «ni s’ar putea face o imputare, ci «cel mult s’ar putea încerca să se «facă dovadă că am greşit». O fi foarte natural ca fie­care să aprecieze un rezultat aşa cum îi con­vine, dar este şi mai natural ca o aseminea apreciare să nu aibă nici o valoare, pentru bunul cuvânt că nu poate avea nici o justificare. Adică, pentru că „Opinia“ crede că reformele trebuesc făcute cu «moderaţie«, să nu fim surprinşi cînd vedem că rezultatele alegerilor sunt interpretate în favoarea reformelor moderate şi în contra colegiului unic ? Noi credem că faptul e mai mult de­cât surprinzător, întru­cât are şi o foarte pronunţată nuanţă de mis­tificare. «Opinia» poate avea convingerea că trebuiesc reforme moderate ; con­servatorii pot crede că nu trebue nici o reformă; noi credem că singura reformă necesară este colegiul unic. Dar convingerea partidelor nu poate avea nici o greutate în cum­păna aprecierei unor rezultate elec­torale, întru­cât înţelesul acestor re­zultate se impune prin însă­şi elo­­quenţa lui. Şi înţelesul politic al ultimilor ale­geri nici pe de­parte nu poate cons­titui o sancţionare a reformelor mo­derate şi cu atît mai puţin o con­damnare a colegiului unic. Dimpotrivă , după condiţiunile în care s’a dat lupta şi după interesele­­ sociale puse în joc, rezultatul alege­­­­rilor a însemnat consfinţirea cea mai­­ categorică a reformelor preconizate­­ de partidul naţional-liberal. «Opinia» va recunoaşte că nu este o chestie care se poate limpezi cu nervii. In schimb, este o chestie care trebuie discutată cu foarte multă li­nişte sufletească şi mai ales cu foarte­­ multă... bună credinţă. Curentul pentru reforme Scandalurile pe cari le-au pro­vocat boierii în primele zile ale deschiderei Constituantei n’au ră­mas fără ecou. Aceste scandaluri au avut darul ca pe deoparte să desguste şi mai mult pe mulţi din­tre conservatorii cari nu împărtă­şesc politica pe care o face as­tăzi partidul pus sub şefia d-lui Marghiloman şi sub im­pulsiunea d-lui N. Filipescu, iar pe de altă parte, ceia­ ce e mult mai intere­sant, să lărgească în ţară curentul favorabil pentru înfăptuirea refor­melor anunţate In această privinţă e suficient să semnalăm telegramele de pro­testare ce au pornit din toate păr­ţile ţării—telegrame adresate de mii de cetăţeni primului ministru d. I. I. C. Brătianu. Desavuând sălbătăciile cu cari boierii vor să amendeze reforme­le, semnatarii acestor telegrame, — cetăţeni conştienţi cari nu sunt puşi în slujba nimănui­­ se pro­nunţă limpede în favoarea operei politico-sociale ce urmează a se în­făptui prin revizuirea Constituţiei. Şi astfel în timp ce boierii fău­resc scandaluri de stradă şi re­volte, partidul naţional-liberal ferm convins în acţiunea sa politică îşi urmează calea dreaptă, spre mul­ţumirea tuturora şi spre binele obştesc. Moinele şi conservatorii ori, temperatura, a lui Nicu Filipescu a descrescut, deci şedinţa Sanatuui s’a ţinut în linişte. De altfel pentru domolirea spiritelor conservatoare, au intervenit două lu­cruri : întăi hotărârea energică a şe­fului partidului liberal arătată în con­sfătuirea majorităţilor, ca răspuns scan­dalurilor da cârciumă din Senat şi, al doilea, alegerea d-lui Marghiloman, ca şef al partidului conservator. Partidul liberal nu s’a intimidat de zbiretele şi de agitarea braţelor prin­ciare şi d. Brătianu a spus solemn despre reforme : „Am venit cu e­i şi vom pleca am venit la putere chemaţi de încrederea regelui pentru a face revizuirea Con­stituţiei. Şi Majestatea Sa nu ne a chemat din propria-i iniţiativă ca să revizuim Constituţia, ci în virtutea sfa­tului şefului partidului conservator, pe atunci şef al guvernului". Partidul liberal m­’a dus campanie de răsturnare; s’a mărginit să şi expue programul care este un corolar al ce­lui din 1907. Ţara i’a aprobat; şi partidul con­servator chiar, dându şi seamă de ste­rilitatea formulei negative, a adoptat partea economică din programul li­beral. Cum şi ar închipui cineva că, în urma imensului succes obţinut, pe te­meiul marei opere de solidaritate na­ţională întreprinsă, partidul libera­l s’ar putea opri la jumătatea drumului şi renunţa la reforme, fiind că o mână de dezechi­­braţi fac scandal ? Desfi­derile lor nu se ating. Partidul liberal n’are în joc teorii deșerte sau meschine interese perso­nale, ci convingerea profundă de im­ perioasa măsură de dreptate socială. Cu atât mai rău pentru acei care se izolează în turnul inaccesibil al ego­ismului lor şi vorbesc despre corupţia electorală sau despre servilismul co­legiului al II- lea, dar se opun unicului mijloc, prin care se poate da acces maselor la viaţa publică, făcând ast­fel imposibil rolul banilor în alegeri. Reformele trebue să se înfăptuiască,­­ şi numai atunci România va intra în concertul statelor organizate ale Europei, care-în afară de Turcia şi de Rusia- sunt înzestrate cu sufragiul universal. Partidul liberal vrea să aşeze statul nostru pe temeliile echităţii şi solida­rităţii tuturor fiilor naţiunii; şi nu se­­va lăsa intimidat de explozii de ură sau de invidie sterile ale unor adver­sari care au pierdut măsura respec­tului de sine. s Lă întreaga viaţă a Statului, vom putea privi viitorul cu încrederea pe care n’o poate da decât conştiiinţa limpede a pu­terilor noastre sporite. Nu poate fi vorba, prin urmare, de vre-un sacrificiu greu, care s’ar cere ac­tualei clase conducătoare, atunci când înfăptuirea reformelor, con -s ti­tue o ade­vărată operă naţională. Ce ar mai rămâne, din situaţiunea privilegiată a acestei clase, dacă in mij­locul evenimentelor grave de mâine, ne am prezenta slăbiţi prin organizaţiunea socială nedreaptănoa astăzi şi lipsiţi de solidaritatea, care singură face putatva unui neam ? Am fi invinşi de mai înainte, iar în­frângerea ar îngropa fără nici o îndo­ială to­ate interesele şi întreaga situa­ţiune a unei clase dominante, care n’a ştiut să fie prevăzătoare. Apelul, de care am vorbit, este prin urmare, bine venit, iar sincerit­atea sfor­ţărilor noastre comune, trebue să fie întreagă. Căci dacă este absolut necesar să nu ne ascundem gravitatea situaţiunei inter­naţionale de astăzi, ar fi însă un mare păcat—dacă pentru meschine conside­­raţiuni de oportunitate politică —ne am servi de aceaşi situaţiune internaţională, numai pentru a tulbura conştiinţele, şi a slăbi din eficacitatea unor reforme, a căror mare însemnătate trebue să trea­că peste inte­resele de partid. N­O­T­E­I Dintre cei opt aderenţi ai d-lui Gre- j ceanu primiţi alaltăsură, unul—uu in- | telectual !—şi-n justificat astfel înregimen-­­ tarea în partid :­­ „ In vremea de azi a unei demagogii des­ , frânate, inconştientă de greaua răspun- I dere a gloriosului prezent şi misiunea , realizării unui viitor demn şi liniştit scumpei noastre patrii, prin o înţeleaptă politică, mă simt chemat a fi conservator“.­­ Punct.­­ In consecinţă, intelectualul în cauză a­­ cerut înscrierea sa deadreptul printre „de-­­votaţii clubului“... Atmosfera intelectuală în clubul grecenist e în adevărat progres .. * I La întrunirea de alaltăseară d. Gre­­ceniu a spus clubiștilor că— partidul con- , servator este pregătit să vie la guvern.­­ — D’apoi Caimacuri ?/ D’apoi Petră­chescu P­­ . „Opinia“ recunoaște că duce „campa­nie“ în chestia apei, adăugând că ea— „campania“—este primită de „laşani" cu apatie... Probă şi mai evidentă că confraţii noş­tri,—vorba ăluia—„but apa '» piuă“... * Maestrul Delavrancea a constatat că noul şef al partidului conservator este şi bun, şi blând şi mai cu seamă duro­... Trebuie să fi fost foarte... înăcrit maes­trul când a făcut această constatare! * Vechea noastră cunoștință Caiman Fleury a început din nou să-și arăte urechile prin „Opinia*. Caiman știe că nu odată i le-am tăiat. — AUG Caiman !... ” Datoria cea mare Sub titlul acesta confratele nostru „Ro­mânul“ publică astăzi următorul inimos articol: Fără îndoială că avem, astăzi, de înde­­plit o mare datorie. Nu s’a stins cu totul focul, ale cărui văpăi însângeraseră, acum câteva luni cerul peninsulei balcanice. De sub cenușa lui, încă caldă, scapără —din când, în când—scântei ameninţă­toare. Nu se ştie, ce poate aduce ziua de mâine. La celelalte fruntarii ale ţarei noastre, stau la sufletele popoarelor—cari ne în­conjură­ patimi aprinse şi toată înfier­­băntarea unor interese, a căror ciocnire, nu prevestesc zile de linişte. Conştiinţa clară, a acestei situaţiuni, ne impune de sigur mari îndatoriri. Nu fără interes, prin urmare s’a citit, de curând, în unele ziare un apel, a că­rui caldă elocinţă, punea la vie lumină toată însemnătatea momentelor, ce ne sunt date să trăim. Cu drept cuvânt, autorul apelului—a­­pel care s’a cetit de toţi, cu o legitimă îngrijorare, dată fiind mai ales impor­tanţa situaţiunei politice a aceluia, căre­i semna — sfătuia încordarea sforţărilor noastre ale tuturor, pentru sporirea pu­terilor ţârei noastre. Pornind tocmai de la o dreaptă con­­cepţiune a nevoilor mari, cărora Româ­nia trebuie să facă faţă, într’un viitor— poate nu prea depărtat—partidul liberal a înţeles să pue întreaga sa putere de muncă şi toată căldura patriotismului său, pentru înfăptuirea celor două mari reforme anunţate. Prin realizarea lor, înălțând straturile adânci ate poporului, pe umerii cărora ■ÎL1.11" 10IUBLI1 ng? LLilü 11 *! Chestiunea Apei Ministerul Lucrărilor Pu­blice va executa lucrările necesare pentru a asigura permanenta alimentare a la­șului cu apă. Asupra acestei chestiuni, — cea mai principală de sigur din toate problemele de edilitate-- s’a făcut, în ultimul timp mai cu seamă, o lungă discuţiune in care s'au rostit şi cei cari intr’adevăr poartă interes oraşului ca şi acei cari n’au urmărit poate alt-ceva de cât sco­pul de a face sgom­ot—fie în jurul ches­­tiunei in sine, fie în jurul numelui lor... Au mai luat parte la această discu­­ţiune publică pe lângă aceştia şi unii cari n’ar fi avut chemare să discute chestia apei, tocmai fiind-că n’au discu­tat-o atuncea când trebuia s’o discune, iar in cele din urmă, publicul a fost a­­larmat, —alarmat de cei cari ţineau săi alarmeze—cum că va fi lăsat să moară de sete... Cu alte cuvinte, indirect, ac­tuala administraţie comunală în frunte cu dl. Gh. Mârzescu, primarul oraşului, era acuzată de desinteres faţă de a­­ceastă mare problemă a apei şi autorii acestei «campanii»—cum singură o de­numeşte „Opinia­ 1 —nu mai aveau mult până să nu aducă cele mai mari acuza­­ţiuni şi încriminări, primarului şi ajuto­rilor sei, ca şi întregului consiliu comunal... * Chestiunea daca era şi este se­rioasă, nu este insă atât de gravă.. Se putea discuta chestiunea apei, insă cu m­ai mult... calm şi au mai puţină tendinţă de alarmare. Drept urmare a acestei „cam­panii“ dl. Gh. Mârzescu prima­rul oraşului, a convocat, consiliul comunal intro şedinţă consacrată chestiunea apei ,şi a făcut, în e­­zistenţa unor numeroşi cetăţeni, o amănunţită comunica­re asupra acestei chestiuni, de la primele ei faze şi până la stadiul de azi. Această comunicare apărută a­­poi în ziare a lămurit publicul a­­supra chestiunei palpitante ca-l in­teresa şi s’a putut vedea cu a­­ceast­ă ccasiune cu câta precauţune a pr­ocedat primarul oraşului în­tru dezlegarea acestei mari proble­me edilitare Dl. Gh. Gh. Mârzescu, care nu-şi înţelege primar latul ca o simplă dem­­nit­ate, a repus toată problema apei şi a încredinţat-o spre rezolvare unei c­omisiuni spe­ciale care represintă cea mai înaltă autoritate tehnică din ţară. Numirea acestei comisiuni ar fi pu­tut fi un prilej pentru cei cari duc „campanii” pe chestia, apei să vadă pe deoparte că actuala adminis­traţie comunală a privit această chestiune cu cea mai mare îngri­jire, iar pe de alta că s’au luat toate măsurile şi s-a avut în ve­dere tocmai faptul acesta: ca popu­ mai în lin osi ntn /»/» şi tw4m x,si laţ­ia să nu fie expusă a reminea fără apă. Primarul oraşului nu s’a mulţu­mit însă numai cu atât. D. Gh. Gh. Mârzescu a intervenit şi a ob­ţinut de la ministerul lucrărilor publice ca acesta să execute pe seama sa prelungirea spre Timi­­şeşti cu două travei a podului pes­te Siret. D. dr. Anghelescu ministrul lu­crărilor publice a satisfăcut cere­rea d-lui .Mârzescu şi a convenit ca să acorde suma necesară pen­tru aceste construcţiuni, care vor costa peste 200.000 lei. Lucrarea va fi efectuată de către ministe­rul lucrărilor publice; ea va în­cepe din vara aceasta şi va fi terminate în cursul verei viitoare, lucrările fiind puse sub conduce­rea d lui Elie Radu. Publicul nostru—inclusiv aceia cari s’au alarmat pentru a alar­ma­­—va lua act şi de această mă­sură luată şi realizată de cătră ac­tualul primar al Iaşului; pe urma acestei măsuri şi a fericitei inter­venţii a d-lui Mârzescu, primăria obţine de la Stat o sumă însem­nată pentru construcţiile necesare şi în acelaş timp se asigură con­ducta de primejdia creşterea Sire­tului, şi tot o r­ată se asigură şi permanenta alimentare a oraşului cu apă. CRONICA JULICIAHA FEMEIA AVOCAT de prof. I. Peretz­­i Dar hotărârea înaltei noastre Curţi, hotărâre care a curmat firul atâtor spe­ranţe nesăbuite nu e numai juridică, ea e şi dreaptă Căci presupunând că s’ar dărâma toate obstacolele, s’ar ridica toate piedecile, s’ar încuviinţa femeii, chiar măritate, să fie avocat, stabilind modali­tatea autorizaţiunii maritale sau dispen­­sând- o de ea şi hotărând responsabili­tatea femeii avocat faţă de clientul său, — tot nu s’ar putea concepe o căsăto­rie trainică pentru ea, o situaţie tolera­bilă pentru soţul ei. O femee avocat nu trebue intr’adevăr, nici nu poate, să fie asimilată cu femeia doctor, femeia profesoară, funcţionară, comerciantă sau lucrătoare. Nici una din aceste profesiuni sau meserii nu surpă instituţiunea căsătoriei; avocătura insă

Next