Mişcarea, iulie 1916 (Anul 8, nr. 142-167)

1916-07-22 / nr. 159

ANUL VIII No. 159 ABONAMENTE în tara pe un an , . 20 I©8 In străinătate pe un an. 40 . Pe ctnz preoţi şl Invăţători ruralî se face reducere da 5Q°/S REDACŢIA ţl ADMINISTRAT! 1 IAŞI, PIAŢA UNIR2I, No. 5. te localul clubului National -Liberal, număr 5 SÂNI H JTfJ P'A a A BEA ZIAR NATIONAL* - LIBERAL, COfJOIAN VINERI 22 IULIE 1916 TELEFON No. 121 ANUNCIURI COMERCIALE Lîmîh !»›, pagina Ii Linia pe pagina iii Linia­­?›ă pagina IV ZIAR COTIDIAN smb direcţiunea una! comîta instituit «ie clubul naţional-liberal Un număr 5 BANI 1 i«u 30 b. 40 b. Ironii deplasate ! Un confrate bucureştean îşi epui­zează spiritul în ironizarea acelor cari predică prudenţa şi rezerva în toate acţiunile politice şi cari nu pot să nu condamne în fie­ce împreju­rare atitudinea unei prese care ser­veşte mai cu ardoare interesele stre­ine de­cât interesele româneşti. Gluma şi ironia sunt manifestări specifice spiritului românesc. Ironia merge atât de departe, în­cât une­ori nu ezităm de a ironiza tragediile cele mai zguduitoare. Dar dacă iro­nia este o însuşire fină a spiritului omenesc, uneori ea devine barocă şi chiar odioasă, împrejurările actuale au impus tu­turor conştiinţelor pătrunse de gra­vitatea momentului, o atitudine cât mai prudentă, cât mai cumpănită, pentru ca nici un act de impulsivi­tate sau de nesocotinţă, să nu pri­mejduiască opera de salvgardare a celor mai vitale interese naţionale. Fluctuaţiile de pe fronturile de luptă, încercuirea de foc de care au fost cuprinse toate statele euro­pene, imensitatea forţelor belige­rante şi a intereselor ce sunt în joc, toate aceste consideraţiuni au impus oamenilor de stat o atitudine de ele­mentară prudenţă, o atitudine în­demnatoare în linişte şi la încredere­­ în patriotismul şi înţelepciunea con­ducătorilor. In toiul tragediei universale la­­ care asistăm, ori­ce act de uşurinţă­ sau­ de probă ne­justitificată, se poate fi plăti cu însăşi existenţa unui stat.­­ Când unu porţi însă răspunderea­ destinelor unei ţări şi când priveşti­ situaţia numai prin prizma unor in­terese pur interne, sau a unui entu­­ziam­ de paradă, de sigur că ironia poate deveni armă de luptă, sau mij­loc de convingere. In actualele împrejurări s’ar fi im­pus, alături de mai multă circum­specţie, cel puţin mai multă seriositate. Ironia poate fi la urma urmelor armă cu două tăişuri, şi nu ştim întru cât se pretează, mai mult, la­ ironie, atitudinea propovăduitorilor­­ de prudenţă, de­cât atitudinea ace­lor discipoli înfierbântaţi ai idealului naţional, cari propovăduesc de doi ani intrarea în război, deşi sunt si­liţi să recunoască că o intrare în război, când au cerut-o ei, ar fi în­semnat un dezastru pentru ţară. Patrioţii de operetă, de­sigur, că nu se pretează la ironii. Ei sunt barbaţi foarte gravi şi toată lumea­ e obligată să-i fee în serios. Rezultatei© ■ unei ancitete participai 1% contrabandele să­vârşite. In fi­pi măsurilor Uf te, a­­mintim, atitudinea unor anumite ziare care­­suspectau cu anticipa­ţie atît rteuliakU anch-Mi rân-­ji duik, cit şi atit­ud-­nea guvernului,­ în chestia contrabandelor. Zar­ele de astăzi publică rapor­­tul adresat de d-l ministru da in­terne M. S. Regelui asupra an­­chetărei contrabandelor comise in judeţul Suceava. Din acest raport, fă­cut pa baza celor constatate de d-nii Crăsna­­m şi L. Filat, 86 stabilesc atît condiţiunile in care s'au sâvîrşit contrabandele, cit şi răspunderile ce cad asupra organelor adminis­­­trative din judeţul Suceava. In vţna­­acestui raport, M. S. Regele a dat următorul decret: Prin grafi® lui Dumnezeu şi Voinţa naţională, Rege al României. La toţi de faţă şi viitori sănătate, Asupra raportului ministrului Nostrul secretar de Stat ad-ink­­rim la departamentul de interne sub No. 47.257, în virtutea disposiţiunilor art. 53 din legea pentru organizarea autorităţilor administrative exte­rioare, art. 40 şi 45 din legea a­­mprei organizarei poliţiei gene­rale a Statului. Am decretat şi decretăm,, Art. I. — D-nii Ştefan A b'', pre­fectul judeţului Suceava şi Ghe­or­gile Dimitriu şef de birou în can­celaria serviciului administrativ (ţin prefectura unelui judeţ, se des­­titue de Noi din funcţiunile ce o­­cu­pa, pentru motivele arătate în sus citatul raport,, Jftrt» 21. — M Dimitrie Grivaţ, poliţaiul oraşului Fălticeni, se re­vocă din funcţiune pentru ace­­aşi motive. Art. IlI— Ministrul nostu se­cretar de Stat ad-interim la de­partamentul de interne este însăr­cinat cu executarea acestui decre­t. Dat în Bucureşti, la 19 Iulie 1916 FERD1NAI). Ministru de interne amin­timi, M. Constantinescu. In acelaşi timp au fost revo­caţi şase primari din comunele rurale, cari s au constatat că au r­udele noastre naţiont­le. Si treilea an­ de listei S’eu împlinit doi ar­i de când Eu­ropa poarta cel mal crâncen război din câta a putut cunoaşte omenirea. Au trecut do? ard de când belige­ranţii, deopotrivă de tari, au făcut ce’e «fi ra*!ri sacrifici! fără nici o cruţare­­ da oameni şi da avid, creând «si­tei pretutindeni o stare anormală, gre­oaie şi ensivantă. Fără a face un istoric al condiţiu-­ nelor şi al modaliîăSior în care au" decurs luptele As pe toata fronturile, fără a fee« un bilanţ al răsboiutei ce a urmat în acest inter­val, avem dina­intea noastră ursa şi aceisşî chestiune : care a situaţia sstuâîă ? Trăind al cu ş! în noianul da co-S numnieşte războinica, urmând toate focala fără o altă analiză geografică militară sau economică-^» trăsături generale putem face 0 singură consta­­tare şi ariume: . ftciusla stars a râsboiului nu neg prevesteşte încă sfirşitul tu?* Luptele® sunt în toi, beligeranți,» sunt decişi a lupta'siiii'ÂU—astfel că est® mai mul if «a sigur că vom asista la o a tre.k ’ campanie da iarnă. Suntem deci tjâSâarte de încheierea păsei și sy&'gs înaintea noastră o no- W® campania da iarnă, cu no »! pre­­gătid d« o parte și de alta, ceîa«»ce înseamnă iarăşi prelungirea războiului. Judecând aceasta după situaţia raea realât ,ve­m prilejul să constatăm ac­ţiunea îratradevăr naţională a acelora în mâinile cărora se află destinele ţârei şi ale neamului nostru. Hmm când răsboiul european a in­trat în al treilea an, în care timp 0« ştir­ea noastră a fost atât da admira­­­b 1 pregătită, avem prilejul să consta­tăm de «;fîă prevedere înţeleaptă a dat dovadă guvernul nostru csra—­trscân­d pesten toate „mor­afixa­­fa de ae«i patrioţi car! au aţâţat o­­pinia publică dintrHmn spirit opozant va şti să hotărască, s­igur el, m­om­en­tul în care vom putea realiza aspira- i.a onauiEa zilei , Epidemii!© în stațiunile balneare Um cagtrkiu nstaS®8©s eS ImprejjuarS­­ria»r a VăiMî­nt* anul asasta mai aä©s toîmai în »»cefe l9ca­ităgl unde Sumea cragalor ale»rg$ după un alsr curst, să fia bSistuite de epidemii din acela cari până acum erau apanajul centre­lor «auri. Se par© c9 ptpsm assaS capriflu s’nu «aessainfiS până și cele mai elementare principii ale higiene!. Bafr’aîSawăy, microbsal boalelor in­­fecjțăoase nu trăi® îi® $5 nu se desvoltă da cât und® gSsagäa un mediu prielnic, rajsä Saäwe als SfcCaäo und« murdăria «aste mal mar® sâ a©iru3 mal viciat. lată însă «ă In ’rara amirul acestuia tocmai In localit&ilie «Elsijjafiesi«© cu sSarsa higieniiă ce» msei Ideală »'au declarat epidemii. La Bușteni epidemia da scab­lan­âtîâ luase proportis de cei© mai »BarmanSa #1 pe cât se per© până îs» acest mo­ment n’a putut îl stăvilită» &«®3aș lucru s’a petrecut Ba Poiana Țapului. Până și în SlătnicuO­ihioldovai se află actualminute izotett «ase bolnavi de scasm­isfina dssitSr® cars două confirmate gi patru suspecte» Panica produsă sei Intra vizitatori a fost enormă, mai cu seamă că ivirea «aziarilor de s carte «nu s’a produs câta-w» sila după c® un «ukoscmiS şi distins magistrat din Bagi fusese trans­portat din SSBrsEc Ba­um sanatoriu din laucwreşfci cu s­iuptoma suspecte de febră tifoidă. Beviavii au fost izolaţi la hotelul Dobru transformist adîaoc îs» spiîaB de BsoSore şi s’au luat cele mai straşnice măsuri pentru prevenirea unei epi­demii in toată »•- gaia. Ele ait­fel se p»rre că măsurile luate au avut efectul dorit. Intru­ căt Im uitiinefie șapte zile nu s*a_ss»as constatat nici un als cax. Le^Piatra-Neamț © epidemie fudro­­isâii­ă da tusă convuisivâ foc© adevă­rate ravagii printre copii. ast« dertaiitv stabilit că microbul acestor boli a fost adus da către vi­zitatorii din oraşe, da aceia higiena stagiunilor balneare şi climaterice ar trebui să fonia«*­­ obiectul unei deo­sebite preoitupări» Sa se înfiinţeze un serviciu special de control sanitar gS să se impună înfiinţarea unor spitale de izolare pentru eventualităfi, sunt masuri de rigoare care trebuesc »pli­­s­t­is pentru viitor, peritolul epode­­swp.or fiind mai mare aci chiar da­cât să trage, Samca invârtindu-se într'un cerc mai restrâns și prin urmare con­­tactiul fiind mai lesnicios. ECOURI Concursul pentru traducerea lui „Cy­rano di Bergerac“ a fost prelungit iar preţul fixat de direcţiunea generală a teatrelor sporit. Termenul concursului cuprinde epoca până la deschiderea stagiunei teatrale când, îrieepreţii eroicei poeme vor trebui să presinte întreaga operă. Suma fixată de direcţia teatrelor a­ fost urcată de la 1500 la 10000 lei. Printre traducători figurează şi poetul M. Olăreanu. Odată , sosirea noului plenipotenţiar al Franţei, a venit în corpul nostru di­plomatic, şi un literat de mult apreciat pentru scrierile sale. E Robert de Flers, ale căruia lucrări teatrale s’au jucat cu succes in teatrul nostm cum sunt piesele „ Amorul Ve­­ghiază,, și „Măgarul lui Buridan“. Intrun al patrulea volum de „ Critice“ de Eugen Lovinescu a adunat ici ce a publicat în timpul din urmă prin coloa­nele „flacărei". In acest volum d. Lovinescu a accen­tuat mai mult asupra aşa ziselor „re­vizuiri“ literare chestiune care poate da loc la discuţiuni interesante în legătură cu arta criticei. Al patrulea volum de „Critice“ a a­­părut în editura librăriei Ti. Steinberg & fiu. * In noua stagiune a Teatrului Naţio­nal ieşan, se va relua şi poema dra­matică „Hero şi Leandru“ care a obţi­nut enorme succese în trecutele sta­giuni. Rolul Hero va fi de data asta interpretat de cătră eminenta noastră artistă, d-na Aglae Pruteanu. Adevărul străbate Apariţia articolului din acest onor. ziar cu No. 157 sub titlu „Speculatorii“ mi-a procurat o satisfacţie nespusă, văzînd că pe de o parte adevărul, aşa cum l-am susţi­nut, îşi face loc, iar pe de altă parte că organele administrative continuă să urmă­rească şi să descopere pe adevăraţii vi­novaţi în scumpirea traiului. S’ar părea curios ca un comerciant să aprobe aceste învinuiri, şi mai cu seamă în calitate de Preşedinte al Sfatului Ne­gustoresc, dar ţinînd seamă că de la în­ceputul crizei economice am susţinut că vinovaţii în scumpirea traiului nu sunt comercianţii ci speculatorii şi acaparatorii protejaţi de capitaluri inavuabile şi dor­nice de câştiguri mari, lucrînd în umbră şi ajutînd pe aceşti speculatori în prada nesăţioasă, nu pot de­cit să aplaud cu o bucurie nespusă apariţia articolului sus citat. In diferitele articole scrise de mine cit şi în întrunirile sfatului am susţinut că trebuie să se facă o distincţie între co­merciantul aşa zis tejghetar adică detai­list, şi cel în mare, iar cei veniţi şi născuţi pe timpul crizei care îţi fac im­presia corbilori răpitori ce apar pe cîm­­purile de luptă pentru a se năpusti asupra cadavrelor căzute, trebuie exterminaţi şi numai aşa comerţul, îşi va duce viaţa re­gulată, cu oare­care modificări, potrivite împrejurărilor grele prin care trecem. Prin lupta ce am dus pînă astăzi, acu­zând pe cei mari, pe intermediatori, care pînă ori nu făceau negoţ, şi apărând pe adevăraţi comercianţi, pe detailişti, acei ce vin în contact cu consumatorul şi care erau gratificaţi cu toate epitetele pornite, din sufletele revoltate ale consumatorilor, nu-m­i făceam de­cît datoria ce o aveam faţă de aceştia şi faţă de mine însu­mi, ca con­ducător al lor, impus fiindu­ mi de statu­tele societăţei a impune şi apara presti­giul comerţului şi a reprezentanţilor lui. Ori comerţul de speculă şi spolială nu se făcea de­cit de o parte din comer­cianţi angrosişti şi natural necunoscindu­­se adevăratul vinovat, acuzările se adu­ceau comercianţilor în general, lucru ne­drept şi învinuiri nejustificate care tre­buiau aparate, cu riscul de a nemulţumi pe cei mari şi a nu creia duşmani. N’am cruţat nimica şi am spus întotdeauna ade­vărul, care însă era copleşit prin diferite manopere şi intervenţii din partea celor mari şi vinovaţi iată de ce mă grăbesc şi îmi­ arăt sa­tisfacţie, văzând ca adevărul apare în toată curăţenia lui şi de astăzi înainte, cei ce acuzau pe comercianţii detailişti, vor cunoaşte pe adevăraţii vinovaţi, iar gu­vernul prin organele lui administrative ii va aşeza acolo unde li e locul. Mă­ simt dator, a aduce mulţumirile mele onor. Camere de comerţ, reprezen­tată prin neobositul Preşedinte d­e Th. Jellea, care în toate ocaziile a dat dovadă că ştia să fie cu c­ei nevinovaţi, (în cu­noştinţă de cauză) înfierînd totdeauna pe cei hrăpăreţi şi necorecţi şi luând chiar măsuri în contra lor. Sper că acuma când organele adminis­trative sunt pe urma celor vinovaţi şi onor, Camera va putea lucra mai eficace şi în scurtă vreme comerţul va putea fi curăţat de această pleavă strecurată în mod necorect, în frumoasa tabără ce formează comerţul din ţara noastră. In­ numele comercianţilor aduc mulţu­­mirele mele, onor. Guvern, care prin or­ganele sale administrative a ştiut să des­copere pe cei vinovaţi şi astfel a adus un nespus de mare serviciu comercianţilor şi comerţului onest, spălându-l de acu­zările ce li se aduceau de concetăţenii lor. Promit, că nu voi înceta a lupta întru aparare comerţului cinstit, anchetînd şi aducînd la cunoştinţa organelor admi­nistrative şi publicului consumator pe cei vinovaţi care merită oprobiul public şi toate rigoarele legii. Arnold Brociner­­Preşedintele Sfatului Negustoresc Iaşi CelSiS pag. 11-a ULTIMA ®m TELEPOK­Ci INFORMATIUN! © Administraţia comunală, având în vedere specula ce o exercită manufac­­turiştii, a dat o ordonanţă prin care interzice ieşirea din oraş a ori­cări ar­ticol de manufactură, mătăsărie etc.­­ In chestiunea acestor articole s’a in­­terprins o anchetă de către Camera de Comerţ şi a sfatul negustoresc“—anche­tă pe care o vom comunica la timp. © D. M. Pella şi-a înaintat demi­­siunea din teatrul naţional ieşan — angajat fiind la teatrul din Bucureşti. Direcţiunea teatrului nostru a apro­bat demisiunea d lui M. Pella pe ziua de 1 August. © In ur­ma demersului făcut de cătră d. Al. Mavrodi director general al tea­trelor pe lângă ministerele de instrucţie şi de războiu, ca artiştii teatrelor sub­­venţionate să fie dispensaţi de concen­trare şi mobilizare, direcţiunea teatru­lui ieşan a înaintat tabloul artiştilor supuşi mobilizărei, in vederea obținerei acestei dispense.­­ La secția II-a s-a autentificat actele prin care, în urma decesului D-nei Pau­lina Gelber, afacerile fabricei de piele din localitate vor urma în mod neschim­bat. D. dr. Philipp Blumen­feld a fost de­legat ca reprezentant general al casei iar d-nii Inginer Friedmann, August Ro­­senblum şi Max Wecsler au primit pro­cură generală. D­in învăţământul normal de fete din Iaşi sunt vacante 18 ore de ţesut. © Dl I. Dimitriu dirigintele închisorei centrale locale a fost mutat în aceiaşi caitate la Ocnele­ Mari. • La 21 a. c. va începe examenul de admitere în şcoalele de picheri din Iaşi. Cursurile sunt gratuite şi durează 5 luni, cu începere de la 1 octombrie. Elevii care vor fi obţinuţi media gene­rală de absolvire 13:00 vor fi consideraţi ca absolvenţi şi li se eliberează câte un certificaat pe temeiul căruia îl se poate încredinţa funcţia de pichet sau suprave­ghetor. (In serviciul statului şi judeţelor absolvenţii încep cu salariul de 100 lei lunar şi pot înainta pînă la 250 Iei lunar). In fiecare şcoală se vor admite cel puţin 15 elevi, dintre concurenţii cari la examenul de comitere vor fi obţinut cel puţin media generală 13.00. „ Primii 10 elevi la clasificaţie din fiecare şcoală, vor primi pe timp de 5 luni un ajutor de câte 45 lei lunar.­­ Târgul de vite.­­ Eri a avut loc la Abator un mare târg de vite. Din tot judeţul au luat parte un mare număr de locuitori cu vitele lor, care s’au prezentat în mod cât se poate de satisfăcător.­ Din partea Ministerului de Război a luat parte o comisiune compusă din d-nii: general Socec şi Maiorii Rădulescu şi Razvan, iar din partea Ministerului de Domenii o comisie în frunte cu­­d. D. Profiriu şef de secţie din acel minister. D. P. Fântânaru, prefectul judeţului a vizitat de­ asemenea toată ziua această expoziţie, dimpreună cu d. dr. Eremia Iliescu, medicul veterinar al judeţului, care şi-a dat toată silinţa, ca această expoziţie să aibă un rezultat cât mai frumos. Comisiunea Ministerului de Război a cumpărat 22 cai, dintre care 9 armasari, 8 iepe şi 5 cai proveniţi din armasarii Statului. Din aceşti­a, în valoare de 5.450 lei sunt din oraşul Iaşi, iar 15 din judeţ în valoare de 11.900, adică un total de 17.350. Toţi aceşti bani au fost vărsaţi ime­diat în mâna locuitorilor. De-asemenea comisiunea s’a transpor­tat la ferma d-lui A. Bădărău, unde s’au selecţionat de către comisia Ministerului de Domenii 2 armăsari reproducători, 4 tauri în valoare de 8000 lei, iar de către Ministerul de Războiu 19 cai în valoare de 20 000 lei. Aceiaşi comisiune se va transporta în ziua de 24 Iulie la Belceşti, unde se va ţinea de-asemenea târg de vite. © In corn. Brăeşti s’a declarat epi­demie de febră aftoasă. S’au luat măsuri de combatere. © Revizoratul şcolar a fost înştiinţat de a comunica Ministerului de Instrucţie un tablou de toate şcolile din judeţ cari au nevoie de reparaţii sau cari fi­nd în construcţie nu au putut fi isprăvite, ur­mând a se acorda credite din fondul de 50 milioane destinat în acest scop.

Next