Mişcarea, noiembrie 1916 (Anul 8, nr. 247-271)
1916-11-25 / nr. 267
. k. * A 4» or A V sas ANUL TV No. 267 UN NUMAR 5 NIMINDACŢIA şi ADMINISTRAŢIA IAŞI, PIAŢA UNIREI No 6. la localul Clubului Naţional-Liberal ZIR NAŢIONAL—LIBERAL COTIDIAN VINERI 25 Noembrie ls 16 Sub direcţiunea unui comitet Instituit de Clubul Naţional-Liberal tap®« sâmânMor it pani Din primul ceas al războiului s’a dat un sfat care trebuia să rămână crezul zilelor hotărâtoare ce trăim: să avem încredere în vitejia şi forţa oştirei noastre, să nu ascultăm de cât glasul comunicatelor oficiale şi mai cu seamă, să nu ne plecăm urechea şoaptelor fanteziste sau colportărilor de ştiri tendenţioase. Războiul este o operă anevoioasă în mersul ei, zguduitoare în desfăşurarea ei, stropită cu sânge, udată de lacrimi şi samanată cu jertfe. Războiul cere forţă militară şi forţă sufletească. Forţa sufletească isvorăşte din stăpânirea de sine, din tăria unei conştiinţi care nu şovăeşte şi din puterea unor nervi care nu tremură. Acest rezervoriu de energie morală nu trebue să fie atins sau împuţinat de nici o"oscilaţie a cumpenei războiului şi nici o fază prin care ar putea trece desfăşurarea operaţiunilor şi soarta vremelnică a luptelor. Pentru a putea rămânea întregi în faţa tuturor încercărilor ce ne-ar impune războiul, trebue să ştim a ne înfrâna nervii, trebue să ştim a înfrâna mai cu seamă pe acei cari dintr-o pornire maladivă sau criminală se fac purtătorii de ştiri alarmante menite să tulbure conştiinţele şi sa sdruncine energia morală de care avea atâta nevoe. Sunt colportori din necesitatea bolnăvicioasă de a spune minciuna, sunt colportori din necesitatea prezumţioasă de a-şi da importanţa că sunt bine informaţi şi sunt colportorii din" tendinţa criminală de a demoraliza şi produce panică, împotriva tuturor categoriilor de colportori trebue să se coalizeze toate conştiinţele oneste, pentru că sămănătorii de panică constitue o primejdie extrem de gravă pentru liniştea, demnitatea şi încordarea cu care trebue să ducem o luptă la care toate forţele şi toate sufletele trebuie să participe. Acţiunea autorităţilor împotriva colportorilor de ştiri trebue să fie secondată de acţiunea permanentă şi vecinie trează a fiecarui cetăţean conştient de primejdia ce o reprezintă aceşti colportori. Să ne închidem urechea la şoapta lor vinovată şi să denunţăm autorităţilor fapta lor ticăloasă. Numai astfel vom putea păstra nealterată atmosfera de linişte şi de încredere, care singură poate asigura încordarea de energii şi puterea morala de care avem nevoe, ca şi victoria pentru care facem atâtea jertfe. LAMTS . LUCruZE Chestiunea cea mai serioasă la ordinea zilei în Iaşi este aceea a aprovizionării. După cum am spus, administraţia comunală îşi dă temt silinţele pentru a face faţă necesităţilor. Aceste necesităţi, ca toate dificultăţile de transport, au fost in parte satisfăcute. Totdeauna insă am sfătuit publicul că are datoria de a fi îngăduitor şi de a nu stânjeni acţiunea administraţiei prin cereri imposibile, sau prin pretenţii imposibile. Vizitând cineva birourile Primăriei, rămâne uimit de asaltul ce-l dă publicul membrilor administraţiei comunale. Cei mai mulţi vin pentru simple informaţiuni, alţii cu cereri care ştiu bine să nu pot fi satisfăcute, alţii cu pretenţiuni de a li se procura cartofi, zarzavaturi, sau alte alimete ce se găsesc în abundenţă in piaţă. Ei bine, în asemenea condiţiuni nici publicul nu poate fi servit şi nici administraţia comunală nu poate lucra. De aceia ţinem să anunţăm publicat că cu începere de astăzi zaharul se vinde numai la băcănii unde întraga cantitate de care dispune pentru moment Comuna a fost distribuită. De asemeni brânza, făina şi pastele făinoase se vor vinde numai la băcănii. Gazul s’a pus în consumaţie la depozitele din oraş. „ In ceiace priveşte bonurile de lemne ele nu se mai eliberează până ce nu vor fi trimise la domiciliu lemnele acelor persoane cari au achitat până acum bonurile. Aşa fiind, acei ce stărui la Primărie pentru astfel de articole, riscă pe de o parte să-și piardă vremea în zadar, iar pe de alta s£ împiedece administrația comunală de la multiplele îndatoriri ce le are. Fruntaş hmmmm reposal ia vechea Suceavă na vine trista ştire a trecerei la cele eterne, în vârstă de 11 ani, a profesorului pensionar al liceului din Suceava, Dr. Animpodist Daschevici. Defunctul a fost unul din cei mai de samă stâlpi ai culturei primejduitului neam din Bucovina. Viaţa sa întreagă şi-a închinat-o acest suflet nobil în cea mai adevărată accepţiune a cuvântului—va confirma-o, cine l-a cunoscut—progresul neamului său. II jeleşte liceul sucevean, acest bastion al românismului bucovinean, unde a fost model de profesor 80 ani, îl plânge marea şi merituoasa societate naţional-culturală. Şcoala Română, al cărei casier fără seamăn de devotat timp de 23 ani a fost, pe lângă atâtea alte societăţi culturale, precum, Casa Naţională“,,Muzeul oraşului Suceava," ş. a. i se va închina în fine memoriei sale orice om cinstit, care l-a cunoscut. Atâta modestie, cu câtă era împodobit acest om rar, cu greul s’ar mai găsi la altul. Putea fi profesor de Universitate la teologie. La vârsta de 21 ani terminase în mod strălucit teologia din Cernăuţi, pleacă la Viens, urmând cu acelaş strălucit succes filosofia, de acolo, luând şi dintiratul T a la numnf, directoratul liceului din Suceava, pe care de asemenea nu l’a primit. Penționându se, i s’a conferit în 1911 titlul de consilier şcolar. Lasă în urmă şi scrieri de o scrupulozitate greu de imitat, ca „Ceva din trecutul oraşului Suceava“ ş. a. istorice, p® lângă „Buna cuviinţă“, o frumoasă traducere morală. Fără teamă de a fi desminţit afirmă că la 2 Noembrie, tocmai în ziua numelui, s’a stins din viaţă un om nobil, neobicinuit pentru timpul nostru, un nepot d® soră ăl defunctului. Preot F. Bodnărescu —Galata a^amrSIMB—’ STIRI -mUWAFlCg PUI Puilii Ii-a Ştiri telegrafice din străinătate Aliaţilor pe frontul oriental Paris 21 Noembrie.— Frontul sârbesc şi frontal român desfăşură acum o deosebită activite. Se pare că Aliaţii caută să respingă pe duşman cât mai iute posibil. In direcţia Prilep, Sămbii îşi continuă înaintarea in mod metodic spre cotitura Cernei şi spre marele masiv Dovrepell. Le, centru, trupele franco-sârbo-ruseşti resping cu vigoare pe duşman, aşteptind momentul când aripa dreaptă sârbească va începesă împingă liniile duşmane. Pe de altă parte trupele italiene progresează la vest de Monastir, în acelaş timp cu trupele franceze, care îşi urmează înaintarea pe ţărmul occidental a lacului Preslea, unde încearcă, la aripa stângă, o mişcare în acelaş sens. Hanotaux, sărbătorind în Figaro, luarea Monastirului, lăudând perseverenţa d-lui Briand, cere ca Puterile aliate să dea generalului Saruil toate mijloacele cu care să continue In mod victorios campania începută. (Ag Havas). temostrarile presei franceze asupra aefiunai României Paris 21 Noembrie. — „Le Gaulis“ scrie : E cert că Rusia e decisă de a întrebuința toate mijloacele pentru a nu lăsa România prada unei invaziuni definitive. Dacă Rusia socoteşte de a tăcea, să nu fim surprinşi, nici îngrijoraţi,să ne amintim ca ea şi-a preparat ofensiva din Galiţia în aceleaşi condiţiuni. Să avem încredere în cei cari se ocupă acolo, pentru a restabili echilibrul unor forţe, pentru moment sdruncinat. L’Echo de Paris crede că înaintarea excesivă a Germanilor le-ar putea fi fatală dacă o armată de manevră Ie ar cădea în flanc. Le Journal scrie ca planurile Germaniei sunt mult maiimpresionate pe hârtie. Dispunând de un număr mare de forţe ele ar putea reuşi, dar astăzi ea nu mai poate lua de pe celelalte fronturi nişte forţe cari să-i dea un rezultat satisfăcător. Falkenhayn pe un front de 400 km nu dispune decât de 20 divizii; el a reuşit să străbată în România într’un punct, dar trupele române vor putea să manevreze mai uşor în faţa inamicului carese va prezenta în coloane izolate. Criticul ibilitar a lui Le Journal încheie astfel : manevra lui Falkenhayn e mai mult o sperietoare pe care aliaţii o vor împedica să devie o realitate. (Agenţia Havas). — Era corcelnicului No. “SOU da em ml sa comunică următoarea rectificare: io toc d© „tapei© stoasfr© se retrag del® Bratocea, Prodafes şi ¥al©a Praftovai“ să se setească „trupele o®astr@ retrag de la Bratocea, Predeiuş In valea Prahovei“. PÂrţi şi ŞI FAPTE Poezia Luptătorilor la vremurile mari prin care trecem, când fiecare individ este chemat să î ţi valorifice conştiinţa dreptului de a fi, desnădejdea lipsa de avânt şi energie sunt de la sine eliminate.!! O supremă datorie impune tuturor, pentru una şi aceiaşi cauză sfîntă, să participe la marea luptă a neamului, pentru a sdrobi pe duşmani şi pentru a întrona dreptul popoarelor, mari sau mici,dar libere şi independente în dezvoltarea lor. Destinul de azi nu este, nu poate fi, destinul de mâne. Schimbările şi fluctuaţiunele de pe fronturile de luptă nu însamnă o hotărâre. Lupta mare e în curs şi cei cari participă la ea făuresc viitorul ţarei şi al neamului. Individual fiecare luptă pentru existenţa tuturor, pentru existenţa ţării pe care minţile şi braţele luptătorilor o vor spori pentru ziua de mîine. Cînd însăşi viaţa este o eternă luptă, de ce n’ana avea cu toţii înrădăcinata acea etern omenească teorie pe care unul dintre marii noştri poeţi a formulat-o într’un „gazel“ filosofic: O luptă-i viaţa, deci te luptă cu dragoste de ea, cu aur. Pe seama cui? Eşti un nemernic Când n’ai un ţel hotărâtor. Tu ai pe-ai tăi! De n’ai pe nimeni Te lupţi pe seama tuturor. E tragedie înălţătoare Când biruiţi oştenii mor. Dar sunt eroi de epopee Gând braţul li-e biruitor. Oricare-ar fi sfârşitul luptei Să stai luptând, căci eşti dator. Trăiesc acei ce vreau să lupte Iar cei fricoşi se plâng şi mor. De-i vezi murind, să-i laşi să moară Căci moartea e menirea lor. Intelecţiile filozofice ale poetului Coşbuc au astăzi nota actualităţii. Din ele se desprinde conştiinţa de sine a luptătorilor noştri cari cu preţul oricăror jertfe, stau la posturile lor ca să-şi facă pe deplin datoria,-—cătră neam și e.Stră țară. PENEȘ INFGRHATIUNI \ *® Eri după amiază la orele 4 s’a în-i tranit consiliul comunal sub presidenţia I d lui G. IG. Mirzescu primarul oraşului. Dl primar a arătat că faţă de nervoile din ce în ce crescânde ale oraşului, paragraful creditelor extraordinare fiind epuizat şi fiind nevoie de I o nouă sumă pentru aprovizionarea oraşului, a propus, în urma avizului seriviciului contabilităţii, ca dobânda pentru a dona rata la împrumutul comunal, care urmează să se achite pe exerciţiul anului viitor să se crediteze pentru nevoile prezente. Consiliul aprobat propunerea d lui primar, votând deschiderea creditului de 42000 lei pentru nevoile aprovizionărei Iaşilor. „ „Neamul Românesc“ de sub direcţiunea d-lui N. Iorga, care a apărut până în ultimul moment la Bucureşti, va apărea zilnic, de mâine Vineri 25 Noembrie a. c., la Iaşi. „ Redacţia şi Administraţia, Librăria I. V. Ionescu, Str. Lăpuşneanu, No. 37. Ministerul de război a făcut cunoscut Comandamentelor şcoalelor militare superioare cum că întreaga armată considerându-se pe piciorde război şi elevii acestor şcoale sunt consideraţi în aceiaşi condiţiune şi deci în program va fi trecută şi Duminica ca zi de exerciţiu sau curs. In oraş a sosit cantitatea suficientă de petrol pentru aprovizionarea popula-ţiei Petrolul a fost dat spre desfacere la depozitele de gaz. ** Toate d-nele şi d-şoarele institutoare şi învăţătoare precum şi institutorii şi învăţătorii refugiaţi în Iaşi din alte părţi ale ţărei,conform dispoziţiei Ministerului de Culte şi Instrucţiuni Publice sunt invitaţi să se prezinte imediat d-lui revizor şcolar P. Eug. Stoica, pentru a le da servicii la spitale. In caz când nu se vor prezenta numele lor va fi făcut Ministerului. Ministerul de Războiu (Direcţia Superioară a Şcolilor militare) aduce la cunoştinţa generală că: Şcoala militară pregătitoare de ofiţeri de Artilerie ce s’a anunţat că va funcţiona la Huşi, rămâne să funcţioneze tot în garnizoana Iași în localul Batalionului 4 Vânători.