Mişcarea, iulie 1917 (Anul 11, nr. 146-170)

1917-07-22 / nr. 163

»Sire, Moartea nu mi-a îndeplinit în timpul împresurărei acesteia, dorinţa mea de a fi prin­­tra aceia ce-au căzut în luptele de le Liege, Sire, sunt încă viu, iertaţi-ma“ ! S’a scris vreodată în poesie, ceva asemă­nător cu ceea­ ce s’a transmis prozaic prin telegraf de către eroul de la Liege, eroului- Rege ? Patronius SULIVAN Ea teatrul National Fn Ssts­ignsî răii «sare nu avea un scaun liber, s’a jucat ieri, pa scena Teatralul'Nattens?, interesanta comedia x Sui Maiesvfida, Săsilvan. Subiecte pirsai, este aproape identic m «cala din Keaa, cts deosebire că «tea­­făprares fmafil­tdu­l dramatic este mult mas concentrată și deci malt mal inte*­resanta pestra spectator. piesa lai Melesvnae. Lsscraraa «ceasta este o fru­moasă pictură ds moravuri, in care ne arată cât ds is­ta sunt prejudecățile Ecetes care s«operă int,’o atmosferă da neâncredere tocmai ps adevăratele su­ites« generoase, şi ridică ps ipocriţi. DeaQodăisâit îul plead, la care se vede înălţimea morală a., actorului, ce apără curăţenia und fete sefcttaa&ntate şi ştie r«â fie un adevărat om de inimi şi da cinste, este o pledoarie tate agesta la fa­voarea sufletelor da artişti ' Rolul ttteter a fost ţinut da artistul I. Livesm, care a redat figura atât de complexă f: de fttoeissmeote simpatică « lui SuLvan, cu toată discret mnea, fisicţ^­s nafcrakţa unui joc care du­­ste» numi are nevoia de eaude., D­­ra Brabamcu a jusst­ en inteligenţă şi cu mult steif scenic, rolul Labei, ca si d-nul Bulfimki in rolul lui Vied­ Zen­­kte, negustor tetii Lettel. Jocul tutelor cafcnsi artisti (O­nu Quorgescu, Vsraegcu Vatosa, QtarSra.­ Manu, Starssses*, V,. Biezeami și D-neic Vemusscu-Vâlcea, Gustai, CoGuuratu) a cosit printr’un . ansamblu îngrijit la succesul piesei, —t.— mmmmmwmi ES­­. P. S. S. Mitropolitul. Plmen a! Moldovai şi Sucevei, a dat o iaşSKsstsre protoarellor de judeţ« d­ra enarbie Mol­dovei, prin c»r» IMuv’tă râ aibă dese consfătuiri cs [arsoţii dla judeţale respec­­tiva, ptuini a ■ ie pune In vedere divpo­aițSiJssN­e Isst® asupra aetivMStsi eterului to timp de rSiboi. 1 ■ ■ CCEusudsmsntul militar ii jsdetului a lust» i!5sp®^!ția ca fecara rvgtana să S3 detaşeze câte o palmti de j-Edsirmi care sS fie inilrcinată es controlarea c­reaLț’unet și a îrffiRsporfarlIar ds orice natoă dintr’o rrgk®e intr'slta, ■■ S'ud'caîffil Vit­eol a cerut go's«­­d­smsutu lui militar al judeţului, de a I« terveni pe ISsufa Minkterului d« Rasboi, să li se dea podgorenilor rât® ua nu­măr da fioldafi dis ce* desfiaat! psnîra turci clipului, pâstru bara podgorii­lor. H 8 Serviciul Bănitor a detegat pe doi model eamuas’iî cu fonSrdnsrea de a face traşii zilnice la restaurants, localuri pssbile?, hoteluri fabrici etc. El vor îasnta rapoarte zilnica. 11 SSsbătă 22 iulis a. c. impiinindu- se zece ani dsia moartea lui Dimitriu Necuisa fost intendent al spitalului Sf. Soridon, eitbva funcţioisr! ai acestui aşezământ, foşti prietini ai dsftrastului, m luat iniţiaffea ca in acea zi să se obsdexe un’ perastss in Biserici Sf. Spiridon, Servi»! divin va fi oficiat de P. S. S. Arhiereul Anîlsa înconjurat de în­tregul c’er al biserdsi. Ireslil coiVgs şi prieteni sunt rugaţi a asista te acelecttă pioasă ceremonie, care va avea lor la orele 9 dimineaţa. 8 8 Cine doreşte sa facă o călătorie la rai şi la inf.ra să ce ducă să vadă Luni 23 i alie la Teatru Naţional feeria de actualitate „A fost odată" de Dur­­stoy, care a fost j­ucati cu un succes imens.­­ Marioara Ginsky, Tănaac, Buliksky, Manu etc, produc hohote de rîs. Preţurile reduse. Bilete la libraaa Iliescu. 8­8 Fabricele şi instituţiile industriale­­ din oraş care pentru funcţionarea lor nu au nevoe de o pros mare cantitate de curent electric, au fost invitate să-şi in­staleze motoare particulare pentru a pu­tea funcţiona mai depane de­oarece U­­zina centrală nu poate furniza curent cu forţa motrice de cit penîru cite­va irssta­­laţiuni mari rare au absolută nevoie. ■■Primăria» admis podgorenilor a ri­dica cantităţi mai mari de var necesar stropirei viilor, aceasta la urma unei declaraţiuni întemeiate diberîniu­ne o calitate corespunzătoare necesitaţei cu­rente. o Ministerial de Finanţa a cerut Ad­­ministraţiilor finan­ciare din ţari să îna­inteze tablourilor de locuitorilor mobi­lizaţi a căror famine a fost scutită de plata taxelor de impozit. C“ Administraţia comunală a hotărât a se tot­ inf« In tos care circumscripţie câte două depozite de lemne. Lemnele carj sosesc zilnic sunt tran­sportate la fie care depozit in cantităţi considerabile. Foe care locuitor va obţine de la de­pozita respectiv toate coresponzătoare ne voci tai şi a familiei, pentru un timp de 2 săptămâni. Distribuţia lor se vor face in curând o Varul fabricat pe socotesda Comu­nei, la Repedea, se distribue populeţia­­lei pe cele două depozite din pieţele«] Hite şi Sf. Spiridon. o Minsterul Agriculture! a luat dis­­poziţ­i ca toate cererile de braţe pentru munca câmpului din partea proprietari­lor să fie adresate consilierului agricol şi comand.Amentatia militar. , . Minsterul Instrucţiune! Publice, a însărcinat pe trei damni revizori şcolari de a inspecta toate şcolile primare din Moldova luând dispoziţia ca acolo unde e posbil să se continui cursurile de pre­paraţie şi de revizuirea materiilor din anul trecut. La tipografia mmora se caută lucrători tipografi, maşinist­, m­­ari, puitori de coală şi elevi, şi legători de eirp, cartonagist, fete fi­rep. ■"—- i m M- S. Regele a conferit ti lati «»©»»rai Prasaia «»««si ma­­retes utat Maler gesier«r­afi ar­­sesatel o^tifrisitag „S^Khaa tfitaaxsiif« fia« acaiasă arad ea $i es-lui Ga­­i»©raa a* Mâine fiind Sf. Maria Magda­lena, ziua onomancă a M. S. Megirni Maria, se va oficia un Ie Deum la Mi­tropolie, la 10 jam. dimineaţa. Vor asista la Te-Deum d-nui miniş­tri, preşedinţii corpurilor legiuitoare şi autorităţile civile şi militare din Iaşi. H. D . G. Mărcesnu, Ministrul Agriculturii şi Domeniilor a inspectat la pepeniera Vişan, fa­brica de sulfat de cupru şi de­pozitul materialilor și uneltelor agricole importate din Rusia. “ * IM I. S.asesdeaua a test numit wdiuÎKn iu cou^mui dă Admlutetratie & Uttsoi i'immi.j to tocul I)-isl .J. Climes ea. uemisionat. ®M Solemnitatea remiimei drapelului lui Ștefan cel Mare. tans.— (imat ziută). Solemnitatea re' mitem drapelult Im Ştefan cel Mare­ea­try Ministrul Românul la Paris, a dat loc lu o frumoasa manifestaţiune franco română la Sorbona. A luat parte la această solemnitate preşedintele Poincare, însoţit de nume­roşi membri ai diplomaţie, printre ca­re u­nii: Deschaml, Albert Thomas Lahovaty, gemiruit Fournier, Dubait, Montierre, Me. etc. S’au pronunţat mai munte discursuri, remarcandu-se acela al a­lml­esciianei care a reaminţit cum, şi pentru ce, a intrat Romania in Raz­om, la Generalul Malterre, care a luat parte la glorioasa bătălie dela Marna a pronunţat un discurs asupra României asupra votului sau militar în trecut, şi in acest război. **' Latpovary, foarte des aclamat a terminat astfel discursul sau Poem pe care o vroim noi, singura care merită grozavele sacrificii pe care le-am făcut, este aceea care nu va mai da prilej lumea sa vadă o asemenea catastrofa. La sfârșit dl. Albert Thomas a termi­nat sena dispmsilor• (Havas) es d­. AI* F. Pml zvocat s! Epio­­pifci Casei Sf. Spiridois, n fost m­aaft si set #1 Sar­viciului Contencios ?1 această Epitropil, aH Primii din partea d»lui General Herescu ap? a public» numitoare : PriEzSndu-Be Individa! Gliei Ohsorghs din Seif, Ștefan cel Mare No. 28. imbră* est In maioxmtk da *F«v a! pastei Mal­les­e, care dludu-se drept nepotul meu s escrocai" diferite persoisse tefedu-ie seb diferite motive asm« de beul, rog te ortifaae a fost 8«fss!aS| ds ssssl indi vtd dâadu-î fie batr, fie site tucisr?, @vte r«g*| sâ vie ia Co.-^aadaiasnf pasira a desueti. QeRm­ai Herescu CXNM STIM P D m Clpitan Jean Rxcovifzi sora dl. 105.ga Veruîeactj esi rigai să-și c­omunfee adffflfa Duel Ernestin Saaueili Sir. IA- nmneana 36. tasl p«tru « i se «ta In­­fera&ţtaid asupra soţului si. * Ronc cu îăcrăari pe prieteni? mei sau pe oricine întâmplător ar şti ceva de soţia mea Maria N, Chirea Cârstoiu, {soţia primarului dia Cu­m­?îştî Vâlcea) sau pe fetiţa mea să-mi comunice la a­­dresa d lui Căpitan Roşianu la Reg. P. S. 42 infanterie. Cu mii de mulțu­miri, Maculae Chirea Cârstoiu, Primarul comunei Cfilmești-Vilcea. Stiri telegrafice mm mmm&mm Servietei Special ssi daralai Mișcarea t ! I­m• comHtUi»! «i post« tmtm pag#®,, LONDRA.— 31 Iulie Dl. Car­­son a vorbit pentru prima dată de când conduse departamentul războiului și a răspuns în mod foarte precis la propunerile de pace cuprinse în discursul noului cancelar german.. D­l. Carson a spus că Anglia nu poate încheia o pace cu Germania atât timp cât prusianismul în Germania este în floare. Dacă Germania doreşte într’adevăr pace a zis dl. Carson noi suntem gata să tră­iam chiar mâine, dar nu cu pru­­sianismul ci cu poporul german. Prima condiţium pentu a se în­cepe negocieri ar fi ca Germania să-şi retragă, trupele care la est de Rhin. După ce Germanii vor fi arătat astfel că sunt hotărâţi lâ repare tot răul făcut umani­­tâţei, n­ vom fi gata de a trita pacea şi de a discuta ce se poate face pmtru a se asigura o pace universală și veșnică. A. T. E. lntr<tV«kd*NMi de 1« Paris, Londra.— 31 Iulie. Se telegra­­fiază din ziarului Daily Mail c,t o întrevedere preliminară a avut Ioc între Lloyd ^George, Rib­at și Soni- I ne. Deși obiectul principal al intre­­f vederei au fost chestiunile care prîTM­­ vese Balcanul, s’au luat totuşi im­portante hotărâri şi în alte privinţe In comisiunea delegaţilor mai figu­rează d-nii Balfour, Robertson şi Generalul Smuts. A. T. E. Un manh­aftt al KaiMrulătl Nauen.—(Radio) am tiusă germ­ana,­­­Imparaiul gsr^mix a da? următorul maul feat eâtre poporul german: Trei ml dai lupte grele au trecut. Cu durer« ac glasfesa ta morţii noştri, cu fâaîtedrîa ta luptători noştri şi cu Sui tuia îndoită ,ta cei care zac îa captivitate, Deasupra tuîui­ gănduriior nussîre niă însă voinţa aestru­mutat! de a duce apta«» noastră până la bun sfârşit. Duşmanii, noştri întind ocina ca să ia pimâat gertoan, m Emplug mereu popoare nou! contra noastră, a­­ceasta na ne apsA Noi atsnosssîenj pur­tarea noastră şi suntem hotărâţi a’o Ia­­trăbuinţâri. Duşmanii noştri vor să ne usizi slabi şi fărâ putere ia picioarele lor, dar au m vor putea sili­­ta aceaata. Ciufiatele noastre de pace le*au primit I cu batjocură. Dar au şi simţit din nou J cum ştie Germania să le ii şi să învingă. Ei batjocuresc nuuaeie german in nuntea întreagă, der nu­­pot să aseanne gloria npisior germane. Ailiel stam noi nes­­drsincmţî, victorioşi şi fără teamă ta ittar^tîii acestui an. N« este dat să na indurăm încă grele lucersări. Cu aeriozl­­i«îe şi increuere privim în viitor, ia aceşti trei »ni poporul german s’a oțelit contra a tot ce mai poate născoci pu­terea dușmanuiu?. Dacă du^marrul vrea si mai prelaegtaasi suferințele răz­­boiului, scrasta îi vor apăsa mai greu de cit pe noi. Patria prin munca neobosită este r^coscâtoare acelora care­­ se lupta pe front. Trebue să co^lin»â^;l­a lupta şt si ne făurim arme. Poporul nmtiU sä f a issiä^agur că aângâle ger-| man şl stamca iui nu este întrebuinţată' pen tru timbra M egoism deşert, nici peotm acoperi de enssrire s&u de sfcb­­jagsrti, ci pentru un imperiu psSernie şl i liber 'în care copiii noştri să po.-»Îfi locul. sigaar. Fapta și gândul nostru aș fie ca­, dreptate pentru acest scop, s­i­sta să fie jurământul zilei de astăzi. I Somuinicui GNdal No. 340 I din 19 Iulie 1917 I In regiinnsa de la Mord da Dorna-Vă ftra, frusteSa mnae ocupă îi^îa da realste­­nță Ordsnată la Vest d-;­ Ciapuluag I Pe frontiera de Ve­l «Moldovei, s.h Imb d­e focuri de armă s) bo®basdamea I neînaeoinst de artilerie. I Ia regiunea muufaatsi diatra valea Ca ^’stauîui și a Pufnel, mai wuife contra*« I tacuri In&ffitee pe piataî Măgura au fn I răsplsse. S’au luat 70 de prizonieri. P I Putea și pe Slrefîu a Jisni de pstrnls ? I bombarda®eni de artilerie îa diferite ser iloare. Mal multe derameate Inamice d I recunoas­ere au fost răsplsse. I Pe Dunăre, pleă la Marea Negră­­ liniște. Ilarei® Gastier toss®! COMUNICAT OFICIAL No. 341 MF 20 IULIE 2 AUGUST 1917 ©RA 81 FRONTUL ROMAN. — Pe întreg frontul dela Nord de Dorna Vatra până la Marea Neagră situația neschimbată. Flancul drept al trupelor ruse dela Nord de Dorna Vatra a fă­cut legătură prin liziera de Est a orașului Câmpul Lung cu trupele dela Nord. Un atac inamic în valea pârâului Neagra (afluent Bistriţa) a fost respins. Pe restul frontului acţiuni de patrule, focuri de armă şi bombar­dament de artilerie In diferite sectoare. FRONTUL ALIAŢILOR NOŞTRI FRONTUL OCCIDENTAL. — In Flandra 2 zile a ţinut o ploae deasă, care a stînjenit operefiile. Eri după amiază artileria aliaţilor noştri a deschis din nou un foc v mic ai asupra liniilor germane, mai ales pe frontul dels Lengenmark, plnâ la Lys.­­ Trupele engleze au făcut progrese pe o adinskne care variată dela 1 — 5 klm. înaintarea lor s’a efectuat cu tenacitate şi cu s­tat admirabil. Cu tot tim­pul nefavorabi­li au menţinut pretutindeni supremaţia, cucerind mai multe re­dute germene fortificate, Inamicul a făcut o serie de încercări violenta dar nereuşitei spre a recă ■ păta teresul pierdut la Nord-Est de Yorg». Neţinind seama de pierderile foarte grele, detaşamente puternice germane au atacat în repetate rînduri poziţiile de Ungă drumul de fer­mpresa RoMerst pînă la Sf. Iuliea. In toate aceste ocazii liniile germane înaintate au fost înfrînte şi împrăştiate de focul de baraj a! artileriei engleze. Pe frontul Artois, în toată noaptea trecută englezii au atacat tranşeele germane la Nord-Est de Gouzeauvocourt, pricinuind pierderi foarte grele inamicului. Pe frontul de la Aisne mare activitate de artilerie la Est da Braye en Lannois și Vest de Craonne. In regiunea Allemont, francezii au executat o operaţie de detaliu, reuşită. Două atacuri parţiale încercate de germani la Est de Gerny şi alte două încer­­cate la Sud-Ert de Reimis, au fost respinse. In Champagne incaerati de patrule, favorabile francezilor. Pe malul sting al Meusei, luptă violentă de «artilerie. Atacurile germane în sectorul pădurei Avucourt au fost respinse ; deasemenea au fost respinse două atacuri parţiale inamice lîngă pădurea Apremont, la Sud-Est de St. Michiel. FRON­UL STAL­­AIM.— Vii acţiuni da artilerie» după care patrule şi du?a­­şamante austriac® au tacarcaî si atace poziţîla înaintate italiene lingă Coaca Legii! (Poate?), la «si de Valea Msora Brenta Isad-esst de M Cros® Crman­co pe rauaasl« Rkoha) si îa valea Pelegrin» (la Sud-Est da Piatra) m­asaicul a foal m­aft resjtto in fol­­ostsl eu perderi si llslud In minnete Italienilor prizonieri şi material de război. Pe frontul Albilor lullen! «rläterli sta menţinut­ vie la intervale. FRONTUL ORIENTAL — Hss Gailfia, în direcţie Trembovla trupele rasei au trecut la o puternică contra­ofensivă şi au ataşat pe Inamic In regiunea 13*zlj­­malov, ocupând aceafi­îosaliîste. Ne­însetata î­n sereid­ata inamicului de a trece râul Zbruci, uni la nord de H­ aviaţia şi la Sud da Zbrziji au fost respinse. Intre Zbrzirs şi Niafru, în regiuneta ZdertanO­braastkovkî Bwkaple Inamicul a atacat cu forţe mari, la faţa câtora ruşi­ după lupte îndârjite, au treburit si se retragi peste Zbrucz. Lingă Nistru şi în Bucovina ruşii au respins un şir de atacuri inamice. Pe restul frontului nimic de semnalat. FRONTUL MACEDONEAN.—Situaţia neschimbată. mjwhuv cjwvww DARE DE SEAMA asupra azilului ds orfani înfiinţat în satul Hmu jud. Vcnlui Din teîţiatiAn U. Colons! Mânîscsaa Matei, Comand regirae^futoi 23 Infan­terie, s’a iîâîiinţat în satuî Hacu Jad, Va­slui, ii azil pentru copii orfani din Co­­verbs!'« imediat mana- Todireşti. Axilul a­u fiinţă în ziua de 1 iunie 1917, iar capii In nssm&r­ds 30, sunt in­stalaţi Intr’o casă amenajate suama pen­tru el, dâadu­li-se îngrijire sssb suprave­gherea D-nei Lt. Colonel Micăştssu. Tot ce n­-a trebuit pînă acum Ii s’s procurat de regiment ca­­ un rând de ruîliie ş’l hrana. Deasemenea prin un ofi­ţer fovăţător ni se dă şi lecţii de edu­caţie.. Odată cu înfiinţarea azilului n’a con­stituit şi un fond, care azi se urcă la saras ds Lei 2395 rezultă din diferite donaţi făcute de persoanele aci arătate : Lt. Colonel gâstăşescu intţ­ator şi fsîidator Cotteiţiu benevole ale ofiţerilor din regiment Dl. Drasrman proprietar­ul moşiei Tod­­eşti Dl. General Chteoschi Comand. Diviziei X-a ®-n^ Lt. Colonel Grigorescu Art« D-na Maria Csrageanu Lei 1000 ti il » 302 ti 1.000 Sta di altui! pentru pîază ti 100 9 100 ti 20 Rămâne “________ D-l D'nsrmsn care a arătat mmw m­­ilikudine pentru asea* fapt de caritate a msi dess^t: 23 servte (psosssps) psn­­fru gropii cussî și câte 2 kg.’, lapte pe sî, având și Q.fGtmM 2 va a proprii. Lom?. Caisael Mărășescu Lei2.5^2 127 2 395 S »« ori un lanț mic de » a­nerații SU bid­osuri. Clas Ta Student. SăTSS M8MI PROPRIETARI • C?rî sa părţi de moşie fără venit, cm bSiţî, ralastine, râpe, nisipuri, sic. Fer­mier mă ofer a te exploata cu drep?« 3­­­4 dia câştig, fiind ehernst­en în sessî scop, prefer Insă MoMots, de acea rog pe O mii doritori smă anunuţa la strada S­Im Lazlr 49 teai. prepsră curs secundar (sferă de real) A se lă­sa adresa­te librăria »îoncseis* str. Lă­­pușneanu, pentru Ofeitriu I găsit şi-i va aduce la d-l. Căpite Po* postei str. 40 Sfinți No. 8 va prifcsi o recompensă de două ori valoarea lui. guvernant^ Pe“* tru na copil dig 4 ani A se adresa D*na Dr. Cristea str. Comănescu No. Î2. nsanuscrisele actele te M maşina de ssris csa pr®­­ţsri avantagioase s­ srisoare rapteă. Se fee traduceri din şi în limba franceză, Str. Nemţaască No. 14 (Dosasl far­­«aaeiai H^rzenberg), 1—3 Bonă serioasă pentru un copil balH de 9 luni. A se prezenta Sad-®s Küfteofle, Toma Cosa® 5, latre os?# Arsenalul armatei "«.'(„Si pu­sh­. Doritorii se vor adresa la Direc­­ţia Arsenalului (Şcoala de Arte şi Mess­­ini). S—3 Caut piei albi pentru ghate. A sa adresat D-na Lucia, str. Lapuşneanu No. 38. De vânzare­­, Licenţiat in Matematici Predă lasp. sura real şi modsri »fer- No. 3 («mai »ri* Pitawnuri i pr»tiimi (îs Muzică Solfegiu, dicioni, ILCL|lsiJil8B armonie piane, limba fran­ceză la schimbul ranei ore de exerciţii la pian, Ai« adresa la ziar sub Lecţiuni, caută în atrastie : Căsoi, Asaki, 40 Sfinţi, C 'ffp, N G'iRf’i L, Catargî, Tăut, Palade, Raiet, • Ianov, S Stări­ei, Muzelor, Tama Coama, Lăţesc», Principesa Maria, caisă 4—-5 cam­ers de stăpâni, 2 cernete pentru servitori, ma­gazie de lemne ete. A se adresa V. G. Morfun Pătatul Metropolitan. Pierdut la ziua de 10 Iulie un pornssmeu de pânză ea»-« conţinea o isârîte 20 SeS asn «c! d© naştere ua iad da mobilizare pe toc ps numele Mihalachi Petreascu, cine is g'ta'î FM­ gaf a sdnee aefete la Tipografia Dacia, Str. Lăpupsesaai oprtadu-si bs^si drept recompensă. ” te litere meditează curs , elliO“niSAij[ir. A se lila adresa la librăria lonessu, str. Lăpușnea­ n^, ceR» ' tru Diasitriu. . 1 ~3. ‘ Ho uânrara taHleur negre, nou, (t N­G VdJl­.Hl C staturi mijlocie. A­ve a adresa str. Mârzescu 13 la etajul I latre glii—12 dimineata, Semete la cese. in­ Gasse 28, Str. Mecu­

Next