Mişcarea, septembrie 1917 (Anul 11, nr. 197-222)

1917-09-01 / nr. 197

Paris.—Jules Guesde, care joacă un rol foarte important în lumea socialistă franceză, fiind şef al marxiştilor francezi, a refuzat să se unească la declaraţia de pace a partidului. Unii explică acest refuz prin convin­gerile sale marxiste cari îl împedică a sprijini cu semnătura sa utopiile ne-mar­­xiste ale lui Renaudel privitoare la cre­­iarea în viitor a unei „Ligi mondiale a popoarelor“. După alţii, Guesde, care de la înce­putul războiului s-a pronunţat în favoa­rea distrugerei militarismului prusac, nu poate accepta acum formula „fără ane­xiuni şi contribuţii“. * * * Jules Guesde s’a explicat în com­isiu­­nea administrativă a partidului socialist, pentru ce protestează contra concesiunilor colegilor săi în chestia Alsaciei-Lorenei. In această şedinţă majoritatea şi mino­ritatea s’au pus de acord asupra ches­­tiunei de a reuni între 2 Sept. şi 2 Oct. un congres național al partidului. mf OMM mmt . S’a acordat ordinul „Steaua­ României“ cu spade, in gradul de ofiţer, D-lui Co­lonel Alexandru Poliza de la Marele­ Car­­tier, pentru bravura şi priceperea cu care a condus peg. 2 obuzierie în luptele din Tran­­silaania şi în retragere, în timpul a 8 luni de campanie. aa In câte­va şedinţi ale Consiliului Sa­­­nitar superior sa discutat chestiunea fe­­brei tifoide, care bântuie în oraş şi s’au­ cercetat cauzele acestei epidemii. Cauza principală a febrei tifoide,—după cum s’a arătat la serviciul sanitar,—este starea detestabilă în care se află latrinele. In consecinţă administraţia Comunală în acord cu ministerul de război, au stu­diat chestiunea reorganizării Serviciului barometric, asupra căreia vom da in nu­mărul de mâine amănuntele respective. Z­AH­ARUL - Serviciul de apro­vizionare al Comunei nu mai eliberează nici un bon pentru zahăr. In cursul lunii curente serviciul de aprovizionare a distribuit in plus, pe lângă cantitatea de zahăr acordată populaţiei pe baza car­telelor de carne şi pâine, o altă cantitate de 18 vagoane zahăr, astfel că toată lumea este aprovi­zionată pe un timp mai îndelungat in Um­itele economiilor stabilite. Până la noi dispoziţiuni admi­nistraţia comunală a suspendat ori­ce distribuire de zahăr, pen­tru ca rezerva, destul de redusă, de zahăr, sa fie împărţita când nevoia va fi mai mare. Administraţia comunală tra­tează , acum cumpărătura unui stoc însemnat de zahăr din Ru­sia. Se va sa&i cânta la Teatrul Naţio­nal, o singură dată opera Faust de Gou­nod, Marţi 5 Sspt.­ ea d-ss Ele»* Dră­­gulinesiu Stirghe, d-nii G. Ni«olesc u-Ba­bu, A. CoefcMica Du«a, V. Ribsga, ete„ şi la dorinţa de a populariza asuzi*» frast­­s*z&, cu preţuri reduce. Biletele la Ilieacu. ** Personalul didactic aprobat ca mo­bilizați pe loc „la cercetași* conform de­ciziei Marelui Cartier, in urma avizului Comisiunei pesatru Prestări de serviciu pe anul 1917—1918: Hanton Conet,as. Tiaessu, Ategksi Iuno­­visi, (C. Constantinescu, I. Beldie, C. Lupa Floarea, Vastashe Vasiie, Larvonsihi Conat­ atin, T. I. Gheorghiu, I. loas, Ca*­­sistat,in Midleja*, C. Savin, Nicolae Ba­ronsta, Constantia Efrim, Stefan David, G. lojasaau Tutoveasu, G­. T. lonescu, I. Ghebea, lonessu Candid,, Stoisesau D. Victor, Dragomirescu Ion, Titu Voronics, a sa Personalul didactic cu situaţia mi­litară necomple­tă, neaprobat ca mobili­zat pe jos, confom deviziei Marelui Car­tier în urma avizului Comisiunei pentru­ de serviciu pe anui 1917—1918 : Călişi rat Slutărea­su, N. Botez, Gh. T. CiobaVB, I.I. Popovici» Termii ŞteAnSacu, Ukiads* Dumitru, Vasile Lizaressa, Ma­ria E. lonescu zut și Eae Maria, N. Ro­­ziada, Sission lonessu, Jean G. Ionescu, G. Apostolia, Oh. Gabieni», C. Liana, loa» GhesBiu, loan Angh­eleacu, I. Iliescu L*u*ar, Gh. I. Sisheiane, V. J.t&ru, Chi­rii* loan, Bergea* Tu­odor, Mardare Va­ake, Tom­­a Neagu, Vasiie C. Negoi, loan Radu, N. Maisoile­scu, Ion Autoara, Dia­­«crau­­­m, Popessu Gheorghe, Cornelia Vasile, Stoic a Constantin, M­­uea*u Ef­­timiu, Ga'a» L Cou*fc%HtiE, Toma S. Ghaorghe, Bsăafceie Dimifcra, Vasiliu GbaosgMs, Nisuleacu Constantin, Lemnaru D.» Pas«» Popescu, Crimiftghi Rătescu, Popa Gheorghe, S. Stratul etc. Liceul Militar Dorohoiu (astăzi în şcoala normală „Vasile Lupu“ Iaşi) in­vita pe elevii aflaţi încă în familie să se prezinte, conform ordinului circular No. 2, pe ziua de 1 Septembrie, la şcoala. Orice abatere va atrage după sine ștergerea din matricole. 19 ■ Direcţiunea şcoalei profesi­onale şie fete „Elena Gh. Mirze­­scu“ aduce la cunoştinţa elevilor acestei şcoli, cu locuinţa în Iaşi, că din caista împrejurărilor, ateli­erele şi­­oalei vor fi deschi­se cu în­cepere d­e la 21 August curent 1917 şi se va lu­cra pentru orfanii de răsboi, pentru răniţi şi pentru soldaţi. Se va lucra în fiecare zi de la or­a până la 6 (18) după amiază. Invită elevele ca să se prezinte la Şioală zilnic la ora 1 (13) şi să urm­eze regulat, ştiind că acele care nu se vor conforma vor fi şterse din matricole. Mr) Liceul Militar Dorohoiu, instalat în Şcoala normală „Vasile Lupu“ din Iaşi incunoştiinţează publicul că, părinţi şi rudele elevilor sunt îngăduiţi a veni în şcoală, numai Sâmbătă, între orele 14 - 19 şi Duminică, între orele 9- 12. Este oprit a se aduce elevilor alimen­te care ar putea propaga boale. Acasă pot fi luaţi elevii Duminica nu­mai de către părinţi şi rude apropiate, In persoană. ^ Amialim «ă mâiae Viaori, 1 Sep­temvrie, te vs, jusa — după ««rea ge­nerală —• pentm a 6 a oară marele suc­­ces, feed« „A fus' odată...* de Dur*­­toy #u Marioara Cimky, Tasase, Bal­­fitefcL­y, Mami, et«. PrettSri red «ho. Bilete ia llieetu. B9 Asta seara sro îo* ia Ciaenwtro­­graful Invalizilor din Răsboi dala Tea­trul Naţional premiera «ea Naţionalului f im „Fial )nlini*«lîn­*, drama in 4 a«le interpretate de somităţile scenei italiene. Vederea ZippebBului doborît a Com* piegse și o Comedie vor compleata pro­gramul la pwtz* Maestrul Lives®« va zise versuri. Orchestra specială va atomplata acest program. Măine, Vineri 1 Saptembrie se va re­prezenta pentru a doua oară. ** La Cinematograful Invalizilor da Râsboia de la Cinem­atograf Modern, Piața Unirei, ars lo* astăzi Matineu la ora 5 și luna., seara ora 9 precis premiera non- Itti film „Gizn­e mortale“ dramă în 4 aste. In rolul prinsip&î «elebra artista M»ud Richard. Noile vederi de pe frontul frascez ««­­prinse în filmai Analele Războiului No 4 și o C imedie, vor compieita asest pro­gram. Miras. Vineri 1 Septembrie se va re­prezenta a doua oară DIMM ŞTIM V Cine ştie despre vara mea Amelia Ştetăşeasu refugiată din Craiova, Strada Cuza Vodă No. 145, să-mi răspundă la Huşi, Jean Filpescu, Avestas, Spitalul Călăraşi, No. 305 militară m Imperiilor c&nte&te RO'vfA 23. — „Tribuna" ser e : Lupta de pe Isonzo ia s.Din ce în ce mai mult caracterul uneia cele mai mari bă­tălii din acest răsboiu mondial şi una din victor­i!e pin cele mai Ina te pentni aliaţi at t d n pun t de vedere moral căi şi din cal material In adevăr adaugă «Tribuna“ după bă­tălia de la Marna şi de pe Yser, pentru întâiaşi dată în luptele de pe C­rso o­­peraţiunile au enit din paralizia gravă şi disasperantă a lupte­or de poziţii ca să ia aspectul — bine­înţeles întru­cit e posibil cu greutatea unui răsboiu mo­dern — bătăliilor strate­gice de altă dată. Armata italiană a avut această mare cinste Operaţiunile italienilor în Alpii iulieni deschide o nouă fază a răsboiului, o nouă fază, în care imperiile centrale trec la o nouă stare văuită de inferio­ritatea militară faţi de puerile Înţelege­­rei, iar toate sforţările lor cite le vor mai Încerca pe cîrapul de lupta, vor răucine sterpe. . . MIŞCAREA Dr. D. Marinescu Boale nervoase și mintale. Consult 4 G­ameara, str. I. C. Brătianu 181. 1 fflAtfiri telepto in sfrftffiati Serviciul special al mărului „Miscarea* T«r«c«nko te Londra. Con­­fariri!« Interăllstâ «tete Paris Rama.— După „Corriere della Aera* luna Septembrie va fi bo­gată in evenimente diplomatice interaliate. Cel dintâiu din aceste evenimente va fi vizita d-lui Te­­recenko la Londra. Se crede că scopul principal al acestei între­vederi va fi oportunitatea unei înţelegeri artice Rusta Aliaţi în chestia Costantinopolului şi a strâmtorilor. Un alt eveniment de o mare însemnătate va fi constituit de o conferinţă plenară interaliată care se va ţine la Paris. Aceasta în­trunire a aliaţilor a fost pusă la cale da­talia In cursul ultimei conferinţe de la Paris şi Londra, va avea un caracter militar mai mult da­cât un caracter po­litic, cu toate că la ea vor lua parte pe lângă căpătmiile mili­tare ale Statelor majore şi re­­preemtanţii diferitelor guverne aliate. Evenimentele militare cari s’au desfăşurat în cursul săptămâni­lor din urm­ă, arată In dealuri care va fi caracterul şi obiectivul principal al conferinţei apropiata. (A. TI) Tropi­a«nftr!c*n$ In Europa Roma, 24.—Se află din Berna că după ştiri serioase întărite de cercurile diplo­matice din localitate, peste câteva săp­tămâni Statele­ Unite vor fi în stare să trimeată în Europa câte o sută de mii de oameni pe lună perfect echipaţi şi aprovizionaţi pentru toate serviciile şi cerinţele războiului. (A.T.­) Perderile germane LONDRA. 7 Sept.— la cursei listei care s’a încheiat englezii au lăcuit 10.697 prizonieri, au captu­­rat 38 tunuri şi 200 mitraliere. Numărul prizonierilor capturaţi este mic faţă de numărul total al pierderilor suferite de germani, pe întregul front de la Verdun şi­ pâ­nă la Mare. Pierderile lor sunt foarte mari şi din cauza încăpăţi­­nării comandanentului german de a menţine oraşul Lens, unde un regiment canadian se află în mij­locul oraşului, iar Germani stau ascunşi prin pivniţele caselor. Toate eşirele oraşului sânt acum sub focul artileriei engleze. Asta­­aîmente forţele engleze esfăşoară o vie activitate aeriană în dosul liniilor germane. Mari incedii au fost provocate la depozitele de m­iniţiuni din docurile de la Bru­ges, şi în d­ferite staţiuni de cale ferată şi aerodrome situate cu mulţi k­lometri în dosul frontului. Englezii continui­ să de­se su­primaţia aeriană asupra germani­lor care pierd în termen mediu câte o sută avioane pe săptămână. Se vede că bombarda­mentele engleze sistematice pro­duc un efect dezastruos asupra germanilor cari au adoptat ca „mă­sura de represalii“ atacuri împotri­va spitalelor de cruce roşie. Acea­stă bărbărie dovedeşte exaspera­rea în care se găsesc germanii. (A.T.E.) Spionajul german LONDRA­­— Corespondentul din Washington al ziarului „Times“ dă o povestire a descoperirei vasului sistem organizat de Germania în Argentina şi cu privire la baroul care conducea spionajul în Ame­rica de sud. Preşedintele Argen­­teniei a ordonat o an­cetă al cărei rezultat a fost că s'a obţinut prob­e despre existenţa acestui b­urou in Buenos­ Aires susţinut cu bani de guvernul german. S’a descoperit un serviciu secret de teo­grafie fă­ră fir şi guvernul argentinean are probe că Germanii culegeau infor­maţii cu privire la mişcările va­­poarelor ţărilor beligerante şi ne­utre. Telegrama spune că spionii germani erau In comunicaţie direc­tă cu Berlin printr’un cablu cu Madrid şi dincolo prin telegra­fie fără fir cu Berlinul. Brnos-Aires.— Se aşteaptă ca contele Luxburg să şi primească paşapoartele iar ministrul argen­­tinean­ din Stockholm a primit or­dimii să protesteze. ­ „Daisy chronicle* asupra ofensivei Italiene. Roma 23. —Ziarele engleze con­tinuă să ilustreze importanţa stra­tegică a izbânzilor italiene pe tea­trul Alpilor Julieni. „Daily Chronicle“ de la 18­­­31 August scrie : Suntem deprinşi cu înaintările modeste din Flandra pe care le măsurăm cu cotul. Cu atât mai mult suntem miraţi de succe­sele repurtate de cea de a doua armată italiană. Dar nu trebue să uităm că în soldaţii italieni de azi s’a redeşteptat sângele strămoşesc al stăpânitorilor lumei. De 3 ani de altfel ei s’au luptat în totdeauna prin acele regiuni neînchipuit de grele, atât pentru dușmani cât și pentru chiar prietenii lor. Pe lângă aceasta, Cadorna este unul din geniurile cele mai strălu­cite pe care răsboiul le-a scos la iveala. Campania italiană va fi una din paginele cele mai frumoase ale răsboiului. Italia e tare. Ea n’a a­­juns încă la apogeul preparaţiilor şi prevederilor sale. Totuşi nimica din ceea ce ea va săvârşi va întrece încrederea ce aliaţii au pus-o în­­tr’ânsa. (A. T. I) PUBLICAţIUNE. Se aduce la cunoştinţă că Ministerul materialelo­r de răsboiu, având nevoe de «pjocele (bande), cojoate şi căciuli regle­mentare, presa» şî de piei argusite şi curăţate, se primesc oferta pentru fur­nizarea lor. Ofertele se vor adresa Direcţianei echi­pamentului din Ministerul materialelor de răsboiu, Palatul Universităței. Director supirior, Intendant general, URSACHY. UNIVERSE MEDICIN­E O uniune iugoslavă LONDRA, 10 Septembrie.— Zia­rul „Times“ afla din Milano, că ne­gocierile pentru un acord între Ita­lieni şi Iugo­slavi au capatat un caracter de tenacitate prin sosirea la Roma a d-lui Pasici, primul mi­nistru al Serbiei, şi prin desele consultaţiuni dintre baronul Sonino şi di Rosselli. Toate cercurile italiene aşteaptă cu nerăbdare o înţelegere definiti­vă în această chestiune. Ziarul „Corriere della Sera“ spu­ne că Italia este gata să reîncea­pă negocierile şi nu aşteaptă decât un semn din parte­a celorlalţi. Ast­fel „Corriere della Sera“ se ma­nifesta ca un apărător hotărât al Uniunei Iugo­ Slave. Corespondentul lui „Times“ crede a şti că s a găsit formula defini­tivă a unei înţelegeri, care până în câteva zile va capata o­ formă definitiva. (A.T.E) Gazeta Bucureştilor S. “, pentru un număr din Gazeta Bicureş- Iilor. rA se adresa Paginatorului m­aratul „Mișcarea". COM­UNICAT OFICIAL Mo. 882 DIN 30 I 12 AUGUST Ifilî ORA 24 FRONTUL ROMAN.—Dela Nistru până la Marea Neag­ă nici o acţiune importantă de semnalat, numai bombardament intermitent ţi activitate de patrule In d­ferite sectoare. In regiunea cotei 772 (nord Slanis) am respins un arc ifsaraic. FRONTUL ALIAŢILOR NOŞTRI FRONTUL OCCIDENTAL.—Vremea a fost pe ziua de eri ploioasă. Pe frontul belgian activitate de artilerie mai intensă, la sectoarele Neuwe- Chapelle, Ypres şi Bixschoot. Englezii au făcut incursiuni greos­te la Sud de Lom­­bartzyde, pricinuind inamicului pierderi luându i mai muliţi soldaţi prizonieri. Pe frontul Artois şi la Nord de St. Quentin foc viu de artilerie. Englezii au făcut incursuri reuşite la Bullecourt. In Champagne trupele francare au dat dar atacuri parţiale reuşite lâdge St. Soupplet, au pătruns până în a treia poziţie germană, dând lupte în cari garni­zoanele germane au fost parte distruse, parte capturate. Aviaţia engleză a fost activă. Escadrilele de bombardament au aruncat o mulţime de bombe asupra lucrărilor militare, depozitelor, aerodroamelor şi gărilor din spatele inamicului. Luptele aeriene au fost deasemenea violente. In cursul zilei de eri au fost doborâte în total 20 aeroplane germane. De asemenea aviaţia franceză a bom­bardat mai multe linii ferate şi aerodroame, 4 aeroplane germane au fost dobo­râte, alte 10 avariate. FRONTUL ITALIAN.—Ieri austriacii au dat mai m­ulte atacuri zadarnice con­tra poziţiilor Italiene de pe platoul Brinzizza, în tot locul au fost însă respinşi cu desăvârşire. La nord-est de Gorizia dealungul muntelui St. Gabrielle, pe pantele occi­dentale spre Soliano şi mai ales pe platoul St. Caterina, austriacii deasemenea au făcut zadarnice sforţări disperate. In lupte crâncene inamicul a fost bătut şi respins cu desăvârşire, suferind pierderi grele. FRONTUL ORIENTAL.—De la Marea Baltică până la Nistru frontul staţio­nar. Intre Mare şi râul Duna ciocniri între detaşamente ruse şi germane. Pe restul frontului nici o acţiune importantă. FRONTUL MACEDONEAN. — Foc de artilerie mai viu In regiunea Cer­­veno-Stena şi la Nord de Monastir. In cotul Cerna s’au respins un detaşament bulgar. In regiunea lacurilor trupele aliate şi au lărgit terenul cucer­t pu­ţur’un atac brusc au ocupat satul Pagradec (pe malul de sud-vest al lacului Ochrida) și au respins pe austriaci spre Nord pînă la înălțimea Mumu iştea 19 km. nord de Pagradec. MARELE CARTIER LENEK­AI. Profesoară licenţia ă prepară e­­leve liceu cu s inferior limbi streine, piano, de la 10 Septenjbre, informaţiuni s rada Armeană 2g între li­rele 10—12. PuikfAcnîiuă de eDS’e2ă St francez ă s i»y icouât a se caută peatru un co­­pil de 9 ani. A se adresa zilnic Intre orele 1—4 p. m, în Fundătura Luzon*­ski No 2. 1 fill if At­rie curte, priceput la ingriji- L,U(JOl£II rea vitelor conducerea tran­sporturilor etc. caută Inginer Sapunaru, întrevederi la 21-22 Aug. orele 12-T sau 8—9 seara. Str. Banu 4. iDoctor R. de PETELENZ IAȘI - Strada I. C. Brătianu 147 [60J(SU£CJ(p3, 8-10 a.m. și 4-6 p.m. Pentru săraci gratis Voia și pripnnca de la 2—4 Incfiiiifripp bienreaoia­llIoUUUribC mandé?, cherche si­tuation dans familie; de préférence au pair. S’adresaer Sir. Toma Cosma 4. y * 1 trăsură cu roate de cauc­ere pentru W dll, întrebuinţat cu hamuri şi 2 cai talie mijlocie. S­tadela Albă No. 2 Casa colonel Dumitrescu. Arsenalul Armatei cumpără orice can­tităţi de unsori de osii, piele şi arme. Condiţiunile se pot cunoaşte la Direc­ţiunea Arsenalului (Şcoala de Arte şi Meserii), în orice zi, orele 7 jura, până la 12 și 15-19. ( Împlinim Arsenalului Armatei ) carcera mobilată se caută pentru o doamnă singură. A se adresa la d-na Helene Gr. Macri str. Vasile Conta (la d-l profesor dr. Tănăsescu, se ca­ută la Bucătar nemobilisabil Crucea Roși­e. Oferit la societatea Cru­cea Roşie str. 40 de Sfinţi No. 14. De vânzare ?££ 200 kgr.; preţ convenabil. A a* »dresa Gh. F»raş, gara Bârzeşti. O guvernanta engleză, se ca­ută pentru un copil de 9 ani. A se adresa In fiecare zi Intre orele 1­4 în Fundătura Lozonechi No. 2,

Next