Mişcarea, septembrie 1917 (Anul 11, nr. 197-222)
1917-09-01 / nr. 197
Paris.—Jules Guesde, care joacă un rol foarte important în lumea socialistă franceză, fiind şef al marxiştilor francezi, a refuzat să se unească la declaraţia de pace a partidului. Unii explică acest refuz prin convingerile sale marxiste cari îl împedică a sprijini cu semnătura sa utopiile ne-marxiste ale lui Renaudel privitoare la creiarea în viitor a unei „Ligi mondiale a popoarelor“. După alţii, Guesde, care de la începutul războiului s-a pronunţat în favoarea distrugerei militarismului prusac, nu poate accepta acum formula „fără anexiuni şi contribuţii“. * * * Jules Guesde s’a explicat în comisiunea administrativă a partidului socialist, pentru ce protestează contra concesiunilor colegilor săi în chestia Alsaciei-Lorenei. In această şedinţă majoritatea şi minoritatea s’au pus de acord asupra chestiunei de a reuni între 2 Sept. şi 2 Oct. un congres național al partidului. mf OMM mmt . S’a acordat ordinul „Steaua României“ cu spade, in gradul de ofiţer, D-lui Colonel Alexandru Poliza de la Marele Cartier, pentru bravura şi priceperea cu care a condus peg. 2 obuzierie în luptele din Transilaania şi în retragere, în timpul a 8 luni de campanie. aa In câteva şedinţi ale Consiliului Sanitar superior sa discutat chestiunea febrei tifoide, care bântuie în oraş şi s’au cercetat cauzele acestei epidemii. Cauza principală a febrei tifoide,—după cum s’a arătat la serviciul sanitar,—este starea detestabilă în care se află latrinele. In consecinţă administraţia Comunală în acord cu ministerul de război, au studiat chestiunea reorganizării Serviciului barometric, asupra căreia vom da in numărul de mâine amănuntele respective. ZAHARUL - Serviciul de aprovizionare al Comunei nu mai eliberează nici un bon pentru zahăr. In cursul lunii curente serviciul de aprovizionare a distribuit in plus, pe lângă cantitatea de zahăr acordată populaţiei pe baza cartelelor de carne şi pâine, o altă cantitate de 18 vagoane zahăr, astfel că toată lumea este aprovizionată pe un timp mai îndelungat in Umitele economiilor stabilite. Până la noi dispoziţiuni administraţia comunală a suspendat orice distribuire de zahăr, pentru ca rezerva, destul de redusă, de zahăr, sa fie împărţita când nevoia va fi mai mare. Administraţia comunală tratează , acum cumpărătura unui stoc însemnat de zahăr din Rusia. Se va sa&i cânta la Teatrul Naţional, o singură dată opera Faust de Gounod, Marţi 5 Sspt. ea d-ss Ele»* Drăgulinesiu Stirghe, d-nii G. Ni«olesc u-Babu, A. CoefcMica Du«a, V. Ribsga, ete„ şi la dorinţa de a populariza asuzi*» frasts*z&, cu preţuri reduce. Biletele la Ilieacu. ** Personalul didactic aprobat ca mobilizați pe loc „la cercetași* conform deciziei Marelui Cartier, in urma avizului Comisiunei pesatru Prestări de serviciu pe anul 1917—1918: Hanton Conet,as. Tiaessu, Ategksi Iunovisi, (C. Constantinescu, I. Beldie, C. Lupa Floarea, Vastashe Vasiie, Larvonsihi Conat atin, T. I. Gheorghiu, I. loas, Ca*sistat,in Midleja*, C. Savin, Nicolae Baronsta, Constantia Efrim, Stefan David, G. lojasaau Tutoveasu, G. T. lonescu, I. Ghebea, lonessu Candid,, Stoisesau D. Victor, Dragomirescu Ion, Titu Voronics, a sa Personalul didactic cu situaţia militară necompletă, neaprobat ca mobilizat pe jos, confom deviziei Marelui Cartier în urma avizului Comisiunei pentru de serviciu pe anui 1917—1918 : Călişi rat Slutăreasu, N. Botez, Gh. T. CiobaVB, I.I. Popovici» Termii ŞteAnSacu, Ukiads* Dumitru, Vasile Lizaressa, Maria E. lonescu zut și Eae Maria, N. Roziada, Sission lonessu, Jean G. Ionescu, G. Apostolia, Oh. Gabieni», C. Liana, loa» GhesBiu, loan Angheleacu, I. Iliescu L*u*ar, Gh. I. Sisheiane, V. J.t&ru, Chirii* loan, Bergea* Tuodor, Mardare Vaake, Toma Neagu, Vasiie C. Negoi, loan Radu, N. Maisoilescu, Ion Autoara, Dia«craum, Popessu Gheorghe, Cornelia Vasile, Stoic a Constantin, Muea*u Eftimiu, Ga'a» L Cou*fc%HtiE, Toma S. Ghaorghe, Bsăafceie Dimifcra, Vasiliu GbaosgMs, Nisuleacu Constantin, Lemnaru D.» Pas«» Popescu, Crimiftghi Rătescu, Popa Gheorghe, S. Stratul etc. Liceul Militar Dorohoiu (astăzi în şcoala normală „Vasile Lupu“ Iaşi) invita pe elevii aflaţi încă în familie să se prezinte, conform ordinului circular No. 2, pe ziua de 1 Septembrie, la şcoala. Orice abatere va atrage după sine ștergerea din matricole. 19 ■ Direcţiunea şcoalei profesionale şie fete „Elena Gh. Mirzescu“ aduce la cunoştinţa elevilor acestei şcoli, cu locuinţa în Iaşi, că din caista împrejurărilor, atelierele şioalei vor fi deschise cu începere de la 21 August curent 1917 şi se va lucra pentru orfanii de răsboi, pentru răniţi şi pentru soldaţi. Se va lucra în fiecare zi de la ora până la 6 (18) după amiază. Invită elevele ca să se prezinte la Şioală zilnic la ora 1 (13) şi să urmeze regulat, ştiind că acele care nu se vor conforma vor fi şterse din matricole. Mr) Liceul Militar Dorohoiu, instalat în Şcoala normală „Vasile Lupu“ din Iaşi incunoştiinţează publicul că, părinţi şi rudele elevilor sunt îngăduiţi a veni în şcoală, numai Sâmbătă, între orele 14 - 19 şi Duminică, între orele 9- 12. Este oprit a se aduce elevilor alimente care ar putea propaga boale. Acasă pot fi luaţi elevii Duminica numai de către părinţi şi rude apropiate, In persoană. ^ Amialim «ă mâiae Viaori, 1 Septemvrie, te vs, jusa — după ««rea generală —• pentm a 6 a oară marele succes, feed« „A fus' odată...* de Dur*toy #u Marioara Cimky, Tasase, BalfitefcLy, Mami, et«. PrettSri red «ho. Bilete ia llieetu. B9 Asta seara sro îo* ia Ciaenwtrograful Invalizilor din Răsboi dala Teatrul Naţional premiera «ea Naţionalului f im „Fial )nlini*«lîn*, drama in 4 a«le interpretate de somităţile scenei italiene. Vederea ZippebBului doborît a Com* piegse și o Comedie vor compleata programul la pwtz* Maestrul Lives®« va zise versuri. Orchestra specială va atomplata acest program. Măine, Vineri 1 Saptembrie se va reprezenta pentru a doua oară. ** La Cinematograful Invalizilor da Râsboia de la Cinematograf Modern, Piața Unirei, ars lo* astăzi Matineu la ora 5 și luna., seara ora 9 precis premiera non- Itti film „Gizne mortale“ dramă în 4 aste. In rolul prinsip&î «elebra artista M»ud Richard. Noile vederi de pe frontul frascez ««prinse în filmai Analele Războiului No 4 și o C imedie, vor compieita asest program. Miras. Vineri 1 Septembrie se va reprezenta a doua oară DIMM ŞTIM V Cine ştie despre vara mea Amelia Ştetăşeasu refugiată din Craiova, Strada Cuza Vodă No. 145, să-mi răspundă la Huşi, Jean Filpescu, Avestas, Spitalul Călăraşi, No. 305 militară m Imperiilor c&nte&te RO'vfA 23. — „Tribuna" ser e : Lupta de pe Isonzo ia s.Din ce în ce mai mult caracterul uneia cele mai mari bătălii din acest răsboiu mondial şi una din victori!e pin cele mai Ina te pentni aliaţi at t d n pun t de vedere moral căi şi din cal material In adevăr adaugă «Tribuna“ după bătălia de la Marna şi de pe Yser, pentru întâiaşi dată în luptele de pe Crso operaţiunile au enit din paralizia gravă şi disasperantă a lupteor de poziţii ca să ia aspectul — bineînţeles întrucit e posibil cu greutatea unui răsboiu modern — bătăliilor strategice de altă dată. Armata italiană a avut această mare cinste Operaţiunile italienilor în Alpii iulieni deschide o nouă fază a răsboiului, o nouă fază, în care imperiile centrale trec la o nouă stare văuită de inferioritatea militară faţi de puerile Înţelegerei, iar toate sforţările lor cite le vor mai Încerca pe cîrapul de lupta, vor răucine sterpe. . . MIŞCAREA Dr. D. Marinescu Boale nervoase și mintale. Consult 4 Gameara, str. I. C. Brătianu 181. 1 fflAtfiri telepto in sfrftffiati Serviciul special al mărului „Miscarea* T«r«c«nko te Londra. Confariri!« Interăllstâ «tete Paris Rama.— După „Corriere della Aera* luna Septembrie va fi bogată in evenimente diplomatice interaliate. Cel dintâiu din aceste evenimente va fi vizita d-lui Terecenko la Londra. Se crede că scopul principal al acestei întrevederi va fi oportunitatea unei înţelegeri artice Rusta Aliaţi în chestia Costantinopolului şi a strâmtorilor. Un alt eveniment de o mare însemnătate va fi constituit de o conferinţă plenară interaliată care se va ţine la Paris. Aceasta întrunire a aliaţilor a fost pusă la cale datalia In cursul ultimei conferinţe de la Paris şi Londra, va avea un caracter militar mai mult dacât un caracter politic, cu toate că la ea vor lua parte pe lângă căpătmiile militare ale Statelor majore şi repreemtanţii diferitelor guverne aliate. Evenimentele militare cari s’au desfăşurat în cursul săptămânilor din urmă, arată In dealuri care va fi caracterul şi obiectivul principal al conferinţei apropiata. (A. TI) Tropia«nftr!c*n$ In Europa Roma, 24.—Se află din Berna că după ştiri serioase întărite de cercurile diplomatice din localitate, peste câteva săptămâni Statele Unite vor fi în stare să trimeată în Europa câte o sută de mii de oameni pe lună perfect echipaţi şi aprovizionaţi pentru toate serviciile şi cerinţele războiului. (A.T.) Perderile germane LONDRA. 7 Sept.— la cursei listei care s’a încheiat englezii au lăcuit 10.697 prizonieri, au capturat 38 tunuri şi 200 mitraliere. Numărul prizonierilor capturaţi este mic faţă de numărul total al pierderilor suferite de germani, pe întregul front de la Verdun şi până la Mare. Pierderile lor sunt foarte mari şi din cauza încăpăţinării comandanentului german de a menţine oraşul Lens, unde un regiment canadian se află în mijlocul oraşului, iar Germani stau ascunşi prin pivniţele caselor. Toate eşirele oraşului sânt acum sub focul artileriei engleze. Astaaîmente forţele engleze esfăşoară o vie activitate aeriană în dosul liniilor germane. Mari incedii au fost provocate la depozitele de miniţiuni din docurile de la Bruges, şi în dferite staţiuni de cale ferată şi aerodrome situate cu mulţi klometri în dosul frontului. Englezii continui să dese suprimaţia aeriană asupra germanilor care pierd în termen mediu câte o sută avioane pe săptămână. Se vede că bombardamentele engleze sistematice produc un efect dezastruos asupra germanilor cari au adoptat ca „măsura de represalii“ atacuri împotriva spitalelor de cruce roşie. Această bărbărie dovedeşte exasperarea în care se găsesc germanii. (A.T.E.) Spionajul german LONDRA— Corespondentul din Washington al ziarului „Times“ dă o povestire a descoperirei vasului sistem organizat de Germania în Argentina şi cu privire la baroul care conducea spionajul în America de sud. Preşedintele Argenteniei a ordonat o ancetă al cărei rezultat a fost că s'a obţinut probe despre existenţa acestui burou in Buenos Aires susţinut cu bani de guvernul german. S’a descoperit un serviciu secret de teografie fără fir şi guvernul argentinean are probe că Germanii culegeau informaţii cu privire la mişcările vapoarelor ţărilor beligerante şi neutre. Telegrama spune că spionii germani erau In comunicaţie directă cu Berlin printr’un cablu cu Madrid şi dincolo prin telegrafie fără fir cu Berlinul. Brnos-Aires.— Se aşteaptă ca contele Luxburg să şi primească paşapoartele iar ministrul argentinean din Stockholm a primit ordimii să protesteze. „Daisy chronicle* asupra ofensivei Italiene. Roma 23. —Ziarele engleze continuă să ilustreze importanţa strategică a izbânzilor italiene pe teatrul Alpilor Julieni. „Daily Chronicle“ de la 1831 August scrie : Suntem deprinşi cu înaintările modeste din Flandra pe care le măsurăm cu cotul. Cu atât mai mult suntem miraţi de succesele repurtate de cea de a doua armată italiană. Dar nu trebue să uităm că în soldaţii italieni de azi s’a redeşteptat sângele strămoşesc al stăpânitorilor lumei. De 3 ani de altfel ei s’au luptat în totdeauna prin acele regiuni neînchipuit de grele, atât pentru dușmani cât și pentru chiar prietenii lor. Pe lângă aceasta, Cadorna este unul din geniurile cele mai strălucite pe care răsboiul le-a scos la iveala. Campania italiană va fi una din paginele cele mai frumoase ale răsboiului. Italia e tare. Ea n’a ajuns încă la apogeul preparaţiilor şi prevederilor sale. Totuşi nimica din ceea ce ea va săvârşi va întrece încrederea ce aliaţii au pus-o într’ânsa. (A. T. I) PUBLICAţIUNE. Se aduce la cunoştinţă că Ministerul materialelor de răsboiu, având nevoe de «pjocele (bande), cojoate şi căciuli reglementare, presa» şî de piei argusite şi curăţate, se primesc oferta pentru furnizarea lor. Ofertele se vor adresa Direcţianei echipamentului din Ministerul materialelor de răsboiu, Palatul Universităței. Director supirior, Intendant general, URSACHY. UNIVERSE MEDICINE O uniune iugoslavă LONDRA, 10 Septembrie.— Ziarul „Times“ afla din Milano, că negocierile pentru un acord între Italieni şi Iugoslavi au capatat un caracter de tenacitate prin sosirea la Roma a d-lui Pasici, primul ministru al Serbiei, şi prin desele consultaţiuni dintre baronul Sonino şi di Rosselli. Toate cercurile italiene aşteaptă cu nerăbdare o înţelegere definitivă în această chestiune. Ziarul „Corriere della Sera“ spune că Italia este gata să reînceapă negocierile şi nu aşteaptă decât un semn din partea celorlalţi. Astfel „Corriere della Sera“ se manifesta ca un apărător hotărât al Uniunei Iugo Slave. Corespondentul lui „Times“ crede a şti că s a găsit formula definitivă a unei înţelegeri, care până în câteva zile va capata o formă definitiva. (A.T.E) Gazeta Bucureştilor S. “, pentru un număr din Gazeta Bicureş- Iilor. rA se adresa Paginatorului maratul „Mișcarea". COMUNICAT OFICIAL Mo. 882 DIN 30 I 12 AUGUST Ifilî ORA 24 FRONTUL ROMAN.—Dela Nistru până la Marea Neagă nici o acţiune importantă de semnalat, numai bombardament intermitent ţi activitate de patrule In dferite sectoare. In regiunea cotei 772 (nord Slanis) am respins un arc ifsaraic. FRONTUL ALIAŢILOR NOŞTRI FRONTUL OCCIDENTAL.—Vremea a fost pe ziua de eri ploioasă. Pe frontul belgian activitate de artilerie mai intensă, la sectoarele Neuwe- Chapelle, Ypres şi Bixschoot. Englezii au făcut incursiuni greoste la Sud de Lombartzyde, pricinuind inamicului pierderi luându i mai muliţi soldaţi prizonieri. Pe frontul Artois şi la Nord de St. Quentin foc viu de artilerie. Englezii au făcut incursuri reuşite la Bullecourt. In Champagne trupele francare au dat dar atacuri parţiale reuşite lâdge St. Soupplet, au pătruns până în a treia poziţie germană, dând lupte în cari garnizoanele germane au fost parte distruse, parte capturate. Aviaţia engleză a fost activă. Escadrilele de bombardament au aruncat o mulţime de bombe asupra lucrărilor militare, depozitelor, aerodroamelor şi gărilor din spatele inamicului. Luptele aeriene au fost deasemenea violente. In cursul zilei de eri au fost doborâte în total 20 aeroplane germane. De asemenea aviaţia franceză a bombardat mai multe linii ferate şi aerodroame, 4 aeroplane germane au fost doborâte, alte 10 avariate. FRONTUL ITALIAN.—Ieri austriacii au dat mai multe atacuri zadarnice contra poziţiilor Italiene de pe platoul Brinzizza, în tot locul au fost însă respinşi cu desăvârşire. La nord-est de Gorizia dealungul muntelui St. Gabrielle, pe pantele occidentale spre Soliano şi mai ales pe platoul St. Caterina, austriacii deasemenea au făcut zadarnice sforţări disperate. In lupte crâncene inamicul a fost bătut şi respins cu desăvârşire, suferind pierderi grele. FRONTUL ORIENTAL.—De la Marea Baltică până la Nistru frontul staţionar. Intre Mare şi râul Duna ciocniri între detaşamente ruse şi germane. Pe restul frontului nici o acţiune importantă. FRONTUL MACEDONEAN. — Foc de artilerie mai viu In regiunea Cerveno-Stena şi la Nord de Monastir. In cotul Cerna s’au respins un detaşament bulgar. In regiunea lacurilor trupele aliate şi au lărgit terenul cucert puţur’un atac brusc au ocupat satul Pagradec (pe malul de sud-vest al lacului Ochrida) și au respins pe austriaci spre Nord pînă la înălțimea Mumu iştea 19 km. nord de Pagradec. MARELE CARTIER LENEKAI. Profesoară licenţia ă prepară eleve liceu cu s inferior limbi streine, piano, de la 10 Septenjbre, informaţiuni s rada Armeană 2g între lirele 10—12. PuikfAcnîiuă de eDS’e2ă St francez ă s i»y icouât a se caută peatru un copil de 9 ani. A se adresa zilnic Intre orele 1—4 p. m, în Fundătura Luzon*ski No 2. 1 fill if Atrie curte, priceput la ingriji- L,U(JOl£II rea vitelor conducerea transporturilor etc. caută Inginer Sapunaru, întrevederi la 21-22 Aug. orele 12-T sau 8—9 seara. Str. Banu 4. iDoctor R. de PETELENZ IAȘI - Strada I. C. Brătianu 147 [60J(SU£CJ(p3, 8-10 a.m. și 4-6 p.m. Pentru săraci gratis Voia și pripnnca de la 2—4 Incfiiiifripp bienreaoiallIoUUUribC mandé?, cherche situation dans familie; de préférence au pair. S’adresaer Sir. Toma Cosma 4. y * 1 trăsură cu roate de caucere pentru W dll, întrebuinţat cu hamuri şi 2 cai talie mijlocie. Stadela Albă No. 2 Casa colonel Dumitrescu. Arsenalul Armatei cumpără orice cantităţi de unsori de osii, piele şi arme. Condiţiunile se pot cunoaşte la Direcţiunea Arsenalului (Şcoala de Arte şi Meserii), în orice zi, orele 7 jura, până la 12 și 15-19. ( Împlinim Arsenalului Armatei ) carcera mobilată se caută pentru o doamnă singură. A se adresa la d-na Helene Gr. Macri str. Vasile Conta (la d-l profesor dr. Tănăsescu, se caută la Bucătar nemobilisabil Crucea Roșie. Oferit la societatea Crucea Roşie str. 40 de Sfinţi No. 14. De vânzare ?££ 200 kgr.; preţ convenabil. A a* »dresa Gh. F»raş, gara Bârzeşti. O guvernanta engleză, se caută pentru un copil de 9 ani. A se adresa In fiecare zi Intre orele 14 în Fundătura Lozonechi No. 2,