Mişcarea, iunie 1918 (Anul 12, nr. 125-149)

1918-06-10 / nr. 133

fr ANUL X Ito’m ■IO bani Redacfia si ildmistrafia în localul clubului National-Liberal ^ ££ | t­ IR NflTIONf^L-LIBEI L COTIDIFIN• DUMINICA 10 IUNIE 1018 .awwMMmamim | nil I mii UN NUMfiR - 4 10 In Rusia 01 Copeici Sub direcţiunea unui comitet lustituit de Clubul Naţional-Lîberal SECETA SI APROVIZIONAREA Groaznica secetă care se întinde de la un cap la cel­ă­alt al ţărei, ves­teşte o recoltă care nu va putea face faţă nici chiar nevoilor propriei noastre consu­m­aţiunî. Efectele ei pentru populaţia umană nu se vor resimţi însă de­cât atunci când cerealele aveau să fie recoltate, a­­dică după August pentru grâu şi Octombrie pentru porumb. Până atunci se­ceta va avea efecte directe pentru întreţinerea vitelor. În aceste condiţii şi în această epocă când semă­nătorii noui nu se mai pot face, în afară de mă­suri imediat de luat pen­tru scăparea stocului re­­dus de vite ce ne a rămas, toată politica alimentară se rezumă până la recol­tarea puţinelor cereale ce vom avea, în păstrarea ori­cărei rezerve ce am avea disponibile. Aglome­raţia în teritorul liber şi redus al Moldovei, a se­cătuit toate rezervele de care dispuneam numai cu ajutorul rezervelor din Basarabia puteam să sa­tisfacem strictul necesar pentru acea parte a ţărei. Muntenii trebuia să îşi ..atisfacă propriile sale ne­voi prin recoltele trecute, ea avea în anii normali un excedent puternic de export. Şi această parte a ţărei a fost secătuită nu atât de armatele de ocu­paţie, cât de exportul ex­cesiv pe care Puterile Centrale l’au făcut Tratatul de pace s’a is­­­călit, el se va ratifica zi­lele acestea. In aplicarea lui trebue sâ se ţie seamă de situaţia anormală şi I pritică în care ne pune 'seceta şi primejdia de­­ foamete. Nu mai avem ce da, căci fiecare vagon ce ne ia nu este din excedent, din strictul necesar e nu muri de foa Preşedintele consiliului economic ? El are puteri mai largi ca ale u­­nui ministru, fiind­că împreună cu cons­iile ce prezidează, toate deci­ziile ce ia sub ori­ce forma au pu­tere de lege, adică de fapt consiliul economic înlocueşte parlamentul pen­­tru comerţul interior şi exterior. El poate fixa ori­ce amenzi şi să le transforme în închisoare împreună cu consiliul ei fiind şi autoritate ju­­decătorească. Preşedintele este ina­­movibil, numit pe 10 arii şi justiţia­­bil numai de Curtea de Casaţie pe când ministrul înlocuibil este supus şi controlului parlamentului, din care Preşedintele este ele fapt dispensat. Tot personalul de sub diesul nu este justiţiabil pentru toate infracţiile ce comite de­cât de consiliul econo­mic. Pentru prima oară să concentrea­ză într’o singură persoană pe lingă atribuţii de putere executivă dictato­rială şi cele de legiuire şi de putere judecătorească. Pentru a-şi­­ putea îndeplini atribuţiile sale în legătura cu tratatul de pace el trebuie să se bucure nu numai de încrederea gu­vernului român. D-rul Antipa prin toate însuşirile sale este desemnat să ocupe acest înalt post de încredere speciali Oamenii »Regenerării Morale“ şi Frcatffittr D.Griguţă O. Cantacuzino Un premergător pe cât de bine cu­noscut tot atât de mult apreciat al politicei actualului guvern este noul ministru al industriei şi Comerţului, d-ntl Griguţă Cantacuzino. Pollitica de apropiere de Arterite Centrale, urmărită de d-na Marghi­loman a fost îmbrăţişată de d-na Griguţă, în ordinea economică şi po­litică, încă din zilele aurite ale neu­­ralitatii. - ASPECTE REGENERAREA a început cu d-nii: G. Cantacuzino, P. Roseti Ba­rnescu, Sache­anu, Fortunescu, Seinescu, A. Darvari, Leoatupol şi Nazarie. * Cenzura se întinde şi asupra de­zbateri­or parlamentare. Discursurile aleşilor naţiunei sunt suprimate de reprezentanţii d­lui Marghiloman de la cenzură. Este o măsură asupra căreia parlamentarii au cuvântul. „Gazata Bucureştilor* face o paralelă între judec­ala dela 1888 şi judecata din 1918. Paralela e elaguentă. Opinia publică va ju­deca şi j­udecata de acum cum a jjiec­at şi judecata dela 1888. I .jP'esa regenerată“. ^Gazeta Bucureştilor* scrie: v... sâ dicteze hotărât şi simplu? Toţi­ ucigaşii, din banda brătie­­nistâ la pușcărie. * Intr’o scrisoare d­l Férnie de­clară: „Independent și liber, vo­­esc să rămân partizan fără deo­sebire al tuturor oamenilor de bice și de treabă* ' Dl Férnie e la meztat! Spicuiri din firesa CURIOSITATI.—­„Gazeta Bucureş­tilor" dela 19 Iunie, anunţe urmă­toarele : „Cale d'ntăi ministere ce se vor muta la Bucureşti, după ra­­dificare vor fi: internele, justiţia şi războiul De ce ?« ACTE PENTRU VIITOR. Ziarul „Lumina* înserează publicaţiunea li­hidatorului coercitev* dată pe baza ordonanţei comandantului Ma­­kensen, prin care acţiunile de capi­tal, acţiunile de folosinţă şi "părţii© 4S fandator ale societăţei generale de gas electrc­itate dn Bucureşti aflătoare în posesiune inamică se declar nule, urmând ca acţunile de capital, acţiunile de folosinţă şi por­ţile de fondator de se vor emite din nou să fie vândute prin lichidare forţată*. ai * Publicaţia mai prevede un princi­piu nou: „Scrisoarea de anunţare va trebui la Wi* supssso» «tefceaternor ac­ - ţiunelor de capital, acţiunilor de fo­losinţă şi părţilor de fondator precum şi data dobânditei lor. In cazul când detentorul a dobândit acţiunile de capital, acţiunile d­e folosinţă şi p­ărţle de fondator după data de 31 iulie 1914 se va indica afară de a­­ceasta, cine au fost posesorii pre­cedenţi ..." * GERMANII IN BASARABIA .Lu­mina* publică o telegramă din Ber­lin în care vorbeşte de situaţia ger­manilor din Basarabia. Telegrama mai spune: „Contra afirmarea că coloniştii germani sunt expuşi arbi­trarului soldaţilor români, vorbeşte faptul că trupele­­romăneşti au şi fost retrase din plăşile germane“ • CALOMNII. „Steagul* scrie: „gre­va de la că­le ferate—opera undite­lor lui Vinitila Brăteanu — poate fi privită ca terminată* V * PANEA. In chesta panei din Bu­curești „Steagul* scrie: „brutarii abuzivi nu vor mai putea dosi o bună parte d­e făină spre a o des­face în comerţ ca atare pe preţuri fabulo­ase—până la 7 lei kilogramul. „Publicul să aibă încredere în so­licitudinea autorităţilor de ocupaţie şi româneşti şi răul de care cu drept CERTIFICATE. „Steagul“ repro­duce o corespondenţă din „Neue Freie Prese“ care spune despre D-l Marghloman următoarele : „Pentru publiciştii experimentaţi este o mare satisfacţie să poată discuta cu o­­ameni de talia lui Margh­loman. Se exprimă într’un mod limpede şi nu se rodeşte să critice acolo unde alţi politiciani se s­ut datori să se ţie în rezervă" (Pe cine critică ? îşi critică propria lui ţară? N. R.). * Ziarul vienez îşi termină cores­pondenţa ,­cu următoarele : „Primul ministru îşi exprimă în cele din urmă regretul său pentru tratamentul neomenos faţă de străini cu prilejul internărei lor din partea adm­i­s­­traţ­ei lui Brătianu şi a promis că va pedepsi cu asprime toate organele vinovate“. iii. Luaţi acum o hartă generală a tuturor ţărilor româneşti; exa­minaţi cu atenţiune, forma ţării noastre, valoarea, numărul şi o­­rientarea căilor de comunicaţie din Transilvania şi România şi natura terenului; puneţi frontul trupelor noastre, mai întâi, pe linia pe care se găsiau la 2 Sep­­tembre şi în urmă pe acelia pe care propuneam să se ducă şi, după aceia, apreciaţi şi judecaţi. La 2 Septembre frontul pe care operau cele trei armate de la Nord avea o desvoltare totală— măsurată iu­­enie dreaptă — de 600 de chilometri ; grosul for­ţelor noastre se găsiau înşirate Înapoi In lungi şi grele defileuri; iar, din cauza lipsei de legături laterale, pe de o parte rezervele de armate la nevoie nu puteau interveni reciproc, iar pe de altă parte, odată ce împrejurările im­puneau ca rezerva generală să fie aruncată într’o direcţie, M. C. G. nu mai avea rutin­­a a ali­nt. »ta, cu noi forţe şi mai ales la timp *), pe celelalte armate. Această situaţie era agravată prin faptul că oferta inimicului, în schimb, multe şi mari avan­­tagii. In adevăr, îndată ce pla­toul Transilvaniei, cu numeroa­sele lui căi ferate şi şosele, era. In stăpînirea inimicului, se da acestuia, atît putinţa de a con­centra cu repeziciune, forţe nu­meroase, cît şi de a manevra uşor cu ele în toate direcţiile. Evenimentele ulterioare au do­vedit întocmai cele ce spun, căci, cu forţe puţin superioare acelora cu care voi operata pe frontiera de Nord, inimicul a avut posibi­litatea să bată, pe rând şi cu u­­şurinţă, armatele noastre. Această uşurinţă a decurs, pe de o­ parte, numai din putinţa pe care inimicul o avea de a ma­nevra, iar, pe de altă parte, din imposibilitatea în, care ne gâstam not­ă din cauza terenului şi a 1| Numeroase cazuri; Turtucaia ; Prima şi a doua bătălie din Dobro­­gea; Flămînda; Sibiu; Făgăraş; 8«§iMr.; Bran ; Oituz şi Bucureşti. de GENERALUL PREZAN frontului pe care-l ocupam — să mişcăm rezervele şi rezerva ge­nerală cu repeziciune în toate direcţiile, cît şi din faptul că rezervele s’au întrebuinţat fără nici un folos util şi imediat im­perios în altă parte. Mişcîind cu răpeziciune forţele şi concentrînd, rînd pe rînd, forţe superioare la Sibiu, la Făgăraş, la Jiu, după aceia la Braşov, la Oituz, la Buzău şi Bran şi în fine din bou la Jiu şi Olt, ini­micul a reuşit, cu puţine şi a­proape aceleaşi forţe, să zdro­bească definitiv eroica resistenţă a bravilor noştri. Prin urmare, pe cînd inimicul plimba pe rînd ciocanul şi lovia cu el puternic în apărătorii cari scoseseră capul din munţi şi a­­veau braţele şi picioarele înţe­penite în lungi şi grele defileuri, Comandamentul superior român era nevoit, după cum vom ve­dea, să alerge la expediente pen­tru a opri prăbuşirea edificiului. Aceasta din cauza : situaţiunii în care se găsiau armatele din Nord; a prea marii desvoltări a frontului, a greutăţii terenului; a lipsei de comunicaţiuni şi în special a legăturilor laterale, a imposibilităţii de a manevra ; şi, în sfîrşit, din cauză că rezerva generală se consumase la Tur­­tuca­n şi în Dobrogea, iar între 8 Septembre şi 4 Octombre, cînd criza era în plin şi foarte acută pe frontul armatelor de Nord, I-a şi a Il-a, opt divişii: 1 ca­valerie, 10, 12, 15, 16, 20, 21 şi 22, adică a 3 a parte din to­talitatea forţelor noastre, se plim­bau fără nici un efect util, pe jos şi cu trenul, între Carpaţi- Flămînda şi Flămînda- Carpaţi pentru a pune in aplicare planul inoportun al d-lui general Ave­­rescu. Puneţi acum frontul trupelor noastre pe Murâ­­ul-mijlociu şi veţi putea uşor constata că toate in­­convientele fpe care am ară tat că le presinta frontul pe care se găsiau armatele noastre la 2 Septembre, trec do ~ '•••- -wiatixAt iar to­­e marile am un mspus Adevărul asupra celor petrecute în Consiliul de război care a avut loc, după evenimentele de la Turtucaia, la 2 Septembrie 1916 tagii pe care le-a tras inamicul din făptură i s’a lăsat putinţa să stăpânească platoul Transil­vaniei trec de partea noastră. Ocupând acestă linie, frontul de luptă al celor trei armate ro­mâne se reducea de la 600 la 350 de­­hilometri. Acest front era sprijinit la­­ambele flancuri pe masive puternice şi imprac­ticabile, pentru operaţiuni însem­nate—munţii Călim­anului şi ai Haţegului. Din această ultimă cauză acest front, nu era propi­e pentru operaţ­uni însemnate decît pe 250 de chilometri. Dacă trupele noastre înaintau până în valea Murăşului, inami­cul nu mai avea putinţa să lo­vească, în mod eficace, decât cu forţe foarte numeroase, şi deci foarte târziu, de­oare­ce zona în care era silit să opereze, a­b­­ia a munţilor din Vestul Transil­vaniei, cu defileuri de peste 100 de chilometri, îl puneau exa­t în aceiaşi siuaţiune în care ne­am găsit noi, pentru că am stat pe linia arătată la 2 Septembre, iar, pe de altă parte numeroase­le comunicaţiuni din Transilvania ni-ar fi dat foarte uşor, prin manevrarea reservelor, posibilita­tea să facem la ieşirile din mun­ţii de Vest ai Ardealului mane­vre strălucite şi uşoare, analoa­­ge cu acelea pe care­ inamicul le-a executat la Jiiu, la Sibiu, la Perşani-Gudu la Başov şi Bran. Acestea sânt consideraţiunile pentru care am propus sâ se continue, cu energie, ofensiva în Transilvania Rămâne acum să stabiim da­că situaţiunea timpul şi forţ­­e noastre disponibile ar fi îngăduit ca operaţiunea să se execute. Afirm ra da. Atât dovada acestei afirma­ţi­­uni, c­ât şi dovada Inutilităţi şi mai ales a inoportunităţii opera­­ţ­unilor de la Flămânda va reie­şi, cu prisosinţă, din desfăşurarea ulterioară a evenimentelor pi­­trecute şi a căreii expunere o voiu face, pe Swurt, în numărul viitor. (Va urma) Din „Neamul Românesc“ Informaţiuni la şedinţa senatului ,­­ Marghiloman a declarat următoarele: „Salvarea este numai in graba cu care vom rati­fica pacea care trebue să ne pună din nou în toate drepturile noastre admi­nistrative. , Reţinem această decla­­raţiune pentru mai tîrziu. Se reaminteşte membri­lor partidului naţional-libe­ral că discuţiunea asupra anteproectului de lege elec­torală va continua Marţi 12 Iunie ora 5 după amiază în casa d-lui G. G. Mâr­­zescu. Dl. General Averescu a început seria interpelărilor. Din râfuiala dintre făuri­torii păcei de la Buftea şi de la Bucureşti, poate se va lămuri şi marea enigmă a iscălit sau n’a iscălit preliminările păcei gene­­ralul Averescu ? D-na Andrei Corteanu secretarau general al ministerului de interne a vss autorizat să semneze toate ac. bigjto numele ministrului dsfijiSBirt %

Next