Mişcarea, iunie 1918 (Anul 12, nr. 125-149)
1918-06-10 / nr. 133
fr ANUL X Ito’m ■IO bani Redacfia si ildmistrafia în localul clubului National-Liberal ^ ££ | t IR NflTIONf^L-LIBEI L COTIDIFIN• DUMINICA 10 IUNIE 1018 .awwMMmamim | nil I mii UN NUMfiR - 4 10 In Rusia 01 Copeici Sub direcţiunea unui comitet lustituit de Clubul Naţional-Lîberal SECETA SI APROVIZIONAREA Groaznica secetă care se întinde de la un cap la celăalt al ţărei, vesteşte o recoltă care nu va putea face faţă nici chiar nevoilor propriei noastre consumaţiunî. Efectele ei pentru populaţia umană nu se vor resimţi însă decât atunci când cerealele aveau să fie recoltate, adică după August pentru grâu şi Octombrie pentru porumb. Până atunci seceta va avea efecte directe pentru întreţinerea vitelor. În aceste condiţii şi în această epocă când semănătorii noui nu se mai pot face, în afară de măsuri imediat de luat pentru scăparea stocului redus de vite ce ne a rămas, toată politica alimentară se rezumă până la recoltarea puţinelor cereale ce vom avea, în păstrarea oricărei rezerve ce am avea disponibile. Aglomeraţia în teritorul liber şi redus al Moldovei, a secătuit toate rezervele de care dispuneam numai cu ajutorul rezervelor din Basarabia puteam să satisfacem strictul necesar pentru acea parte a ţărei. Muntenii trebuia să îşi ..atisfacă propriile sale nevoi prin recoltele trecute, ea avea în anii normali un excedent puternic de export. Şi această parte a ţărei a fost secătuită nu atât de armatele de ocupaţie, cât de exportul excesiv pe care Puterile Centrale l’au făcut Tratatul de pace s’a iscălit, el se va ratifica zilele acestea. In aplicarea lui trebue sâ se ţie seamă de situaţia anormală şi I pritică în care ne pune 'seceta şi primejdia de foamete. Nu mai avem ce da, căci fiecare vagon ce ne ia nu este din excedent, din strictul necesar e nu muri de foa Preşedintele consiliului economic ? El are puteri mai largi ca ale unui ministru, fiindcă împreună cu consiile ce prezidează, toate deciziile ce ia sub orice forma au putere de lege, adică de fapt consiliul economic înlocueşte parlamentul pentru comerţul interior şi exterior. El poate fixa orice amenzi şi să le transforme în închisoare împreună cu consiliul ei fiind şi autoritate judecătorească. Preşedintele este inamovibil, numit pe 10 arii şi justiţiabil numai de Curtea de Casaţie pe când ministrul înlocuibil este supus şi controlului parlamentului, din care Preşedintele este ele fapt dispensat. Tot personalul de sub diesul nu este justiţiabil pentru toate infracţiile ce comite decât de consiliul economic. Pentru prima oară să concentrează într’o singură persoană pe lingă atribuţii de putere executivă dictatorială şi cele de legiuire şi de putere judecătorească. Pentru a-şi putea îndeplini atribuţiile sale în legătura cu tratatul de pace el trebuie să se bucure nu numai de încrederea guvernului român. D-rul Antipa prin toate însuşirile sale este desemnat să ocupe acest înalt post de încredere speciali Oamenii »Regenerării Morale“ şi Frcatffittr D.Griguţă O. Cantacuzino Un premergător pe cât de bine cunoscut tot atât de mult apreciat al politicei actualului guvern este noul ministru al industriei şi Comerţului, d-ntl Griguţă Cantacuzino. Pollitica de apropiere de Arterite Centrale, urmărită de d-na Marghiloman a fost îmbrăţişată de d-na Griguţă, în ordinea economică şi politică, încă din zilele aurite ale neuralitatii. - ASPECTE REGENERAREA a început cu d-nii: G. Cantacuzino, P. Roseti Barnescu, Sacheanu, Fortunescu, Seinescu, A. Darvari, Leoatupol şi Nazarie. * Cenzura se întinde şi asupra dezbaterior parlamentare. Discursurile aleşilor naţiunei sunt suprimate de reprezentanţii dlui Marghiloman de la cenzură. Este o măsură asupra căreia parlamentarii au cuvântul. „Gazata Bucureştilor* face o paralelă între judecala dela 1888 şi judecata din 1918. Paralela e elaguentă. Opinia publică va judeca şi judecata de acum cum a jjiecat şi judecata dela 1888. I .jP'esa regenerată“. ^Gazeta Bucureştilor* scrie: v... sâ dicteze hotărât şi simplu? Toţi ucigaşii, din banda brătienistâ la pușcărie. * Intr’o scrisoare dl Férnie declară: „Independent și liber, voesc să rămân partizan fără deosebire al tuturor oamenilor de bice și de treabă* ' Dl Férnie e la meztat! Spicuiri din firesa CURIOSITATI.—„Gazeta Bucureştilor" dela 19 Iunie, anunţe următoarele : „Cale d'ntăi ministere ce se vor muta la Bucureşti, după radificare vor fi: internele, justiţia şi războiul De ce ?« ACTE PENTRU VIITOR. Ziarul „Lumina* înserează publicaţiunea lihidatorului coercitev* dată pe baza ordonanţei comandantului Makensen, prin care acţiunile de capital, acţiunile de folosinţă şi "părţii© 4S fandator ale societăţei generale de gas electrcitate dn Bucureşti aflătoare în posesiune inamică se declar nule, urmând ca acţunile de capital, acţiunile de folosinţă şi porţile de fondator de se vor emite din nou să fie vândute prin lichidare forţată*. ai * Publicaţia mai prevede un principiu nou: „Scrisoarea de anunţare va trebui la Wi* supssso» «tefceaternor ac - ţiunelor de capital, acţiunilor de folosinţă şi părţilor de fondator precum şi data dobânditei lor. In cazul când detentorul a dobândit acţiunile de capital, acţiunile de folosinţă şi părţle de fondator după data de 31 iulie 1914 se va indica afară de aceasta, cine au fost posesorii precedenţi ..." * GERMANII IN BASARABIA .Lumina* publică o telegramă din Berlin în care vorbeşte de situaţia germanilor din Basarabia. Telegrama mai spune: „Contra afirmarea că coloniştii germani sunt expuşi arbitrarului soldaţilor români, vorbeşte faptul că trupeleromăneşti au şi fost retrase din plăşile germane“ • CALOMNII. „Steagul* scrie: „greva de la căle ferate—opera unditelor lui Vinitila Brăteanu — poate fi privită ca terminată* V * PANEA. In chesta panei din București „Steagul* scrie: „brutarii abuzivi nu vor mai putea dosi o bună parte de făină spre a o desface în comerţ ca atare pe preţuri fabuloase—până la 7 lei kilogramul. „Publicul să aibă încredere în solicitudinea autorităţilor de ocupaţie şi româneşti şi răul de care cu drept CERTIFICATE. „Steagul“ reproduce o corespondenţă din „Neue Freie Prese“ care spune despre D-l Marghloman următoarele : „Pentru publiciştii experimentaţi este o mare satisfacţie să poată discuta cu oameni de talia lui Marghloman. Se exprimă într’un mod limpede şi nu se rodeşte să critice acolo unde alţi politiciani se sut datori să se ţie în rezervă" (Pe cine critică ? îşi critică propria lui ţară? N. R.). * Ziarul vienez îşi termină corespondenţa ,cu următoarele : „Primul ministru îşi exprimă în cele din urmă regretul său pentru tratamentul neomenos faţă de străini cu prilejul internărei lor din partea admistraţei lui Brătianu şi a promis că va pedepsi cu asprime toate organele vinovate“. iii. Luaţi acum o hartă generală a tuturor ţărilor româneşti; examinaţi cu atenţiune, forma ţării noastre, valoarea, numărul şi orientarea căilor de comunicaţie din Transilvania şi România şi natura terenului; puneţi frontul trupelor noastre, mai întâi, pe linia pe care se găsiau la 2 Septembre şi în urmă pe acelia pe care propuneam să se ducă şi, după aceia, apreciaţi şi judecaţi. La 2 Septembre frontul pe care operau cele trei armate de la Nord avea o desvoltare totală— măsurată iuenie dreaptă — de 600 de chilometri ; grosul forţelor noastre se găsiau înşirate Înapoi In lungi şi grele defileuri; iar, din cauza lipsei de legături laterale, pe de o parte rezervele de armate la nevoie nu puteau interveni reciproc, iar pe de altă parte, odată ce împrejurările impuneau ca rezerva generală să fie aruncată într’o direcţie, M. C. G. nu mai avea rutina a alint. »ta, cu noi forţe şi mai ales la timp *), pe celelalte armate. Această situaţie era agravată prin faptul că oferta inimicului, în schimb, multe şi mari avantagii. In adevăr, îndată ce platoul Transilvaniei, cu numeroasele lui căi ferate şi şosele, era. In stăpînirea inimicului, se da acestuia, atît putinţa de a concentra cu repeziciune, forţe numeroase, cît şi de a manevra uşor cu ele în toate direcţiile. Evenimentele ulterioare au dovedit întocmai cele ce spun, căci, cu forţe puţin superioare acelora cu care voi operata pe frontiera de Nord, inimicul a avut posibilitatea să bată, pe rând şi cu uşurinţă, armatele noastre. Această uşurinţă a decurs, pe de o parte, numai din putinţa pe care inimicul o avea de a manevra, iar, pe de altă parte, din imposibilitatea în, care ne gâstam notă din cauza terenului şi a 1| Numeroase cazuri; Turtucaia ; Prima şi a doua bătălie din Dobrogea; Flămînda; Sibiu; Făgăraş; 8«§iMr.; Bran ; Oituz şi Bucureşti. de GENERALUL PREZAN frontului pe care-l ocupam — să mişcăm rezervele şi rezerva generală cu repeziciune în toate direcţiile, cît şi din faptul că rezervele s’au întrebuinţat fără nici un folos util şi imediat imperios în altă parte. Mişcîind cu răpeziciune forţele şi concentrînd, rînd pe rînd, forţe superioare la Sibiu, la Făgăraş, la Jiu, după aceia la Braşov, la Oituz, la Buzău şi Bran şi în fine din bou la Jiu şi Olt, inimicul a reuşit, cu puţine şi aproape aceleaşi forţe, să zdrobească definitiv eroica resistenţă a bravilor noştri. Prin urmare, pe cînd inimicul plimba pe rînd ciocanul şi lovia cu el puternic în apărătorii cari scoseseră capul din munţi şi aveau braţele şi picioarele înţepenite în lungi şi grele defileuri, Comandamentul superior român era nevoit, după cum vom vedea, să alerge la expediente pentru a opri prăbuşirea edificiului. Aceasta din cauza : situaţiunii în care se găsiau armatele din Nord; a prea marii desvoltări a frontului, a greutăţii terenului; a lipsei de comunicaţiuni şi în special a legăturilor laterale, a imposibilităţii de a manevra ; şi, în sfîrşit, din cauză că rezerva generală se consumase la Turtucan şi în Dobrogea, iar între 8 Septembre şi 4 Octombre, cînd criza era în plin şi foarte acută pe frontul armatelor de Nord, I-a şi a Il-a, opt divişii: 1 cavalerie, 10, 12, 15, 16, 20, 21 şi 22, adică a 3 a parte din totalitatea forţelor noastre, se plimbau fără nici un efect util, pe jos şi cu trenul, între Carpaţi- Flămînda şi Flămînda- Carpaţi pentru a pune in aplicare planul inoportun al d-lui general Averescu. Puneţi acum frontul trupelor noastre pe Murâul-mijlociu şi veţi putea uşor constata că toate inconvientele fpe care am ară tat că le presinta frontul pe care se găsiau armatele noastre la 2 Septembre, trec do ~ '•••- -wiatixAt iar toe marile am un mspus Adevărul asupra celor petrecute în Consiliul de război care a avut loc, după evenimentele de la Turtucaia, la 2 Septembrie 1916 tagii pe care le-a tras inamicul din făptură i s’a lăsat putinţa să stăpânească platoul Transilvaniei trec de partea noastră. Ocupând acestă linie, frontul de luptă al celor trei armate române se reducea de la 600 la 350 dehilometri. Acest front era sprijinit laambele flancuri pe masive puternice şi impracticabile, pentru operaţiuni însemnate—munţii Călimanului şi ai Haţegului. Din această ultimă cauză acest front, nu era propie pentru operaţuni însemnate decît pe 250 de chilometri. Dacă trupele noastre înaintau până în valea Murăşului, inamicul nu mai avea putinţa să lovească, în mod eficace, decât cu forţe foarte numeroase, şi deci foarte târziu, deoarece zona în care era silit să opereze, abia a munţilor din Vestul Transilvaniei, cu defileuri de peste 100 de chilometri, îl puneau exat în aceiaşi siuaţiune în care neam găsit noi, pentru că am stat pe linia arătată la 2 Septembre, iar, pe de altă parte numeroasele comunicaţiuni din Transilvania ni-ar fi dat foarte uşor, prin manevrarea reservelor, posibilitatea să facem la ieşirile din munţii de Vest ai Ardealului manevre strălucite şi uşoare, analoage cu acelea pe care inamicul le-a executat la Jiiu, la Sibiu, la Perşani-Gudu la Başov şi Bran. Acestea sânt consideraţiunile pentru care am propus sâ se continue, cu energie, ofensiva în Transilvania Rămâne acum să stabiim dacă situaţiunea timpul şi forţe noastre disponibile ar fi îngăduit ca operaţiunea să se execute. Afirm ra da. Atât dovada acestei afirmaţiuni, cât şi dovada Inutilităţi şi mai ales a inoportunităţii operaţunilor de la Flămânda va reieşi, cu prisosinţă, din desfăşurarea ulterioară a evenimentelor pitrecute şi a căreii expunere o voiu face, pe Swurt, în numărul viitor. (Va urma) Din „Neamul Românesc“ Informaţiuni la şedinţa senatului , Marghiloman a declarat următoarele: „Salvarea este numai in graba cu care vom ratifica pacea care trebue să ne pună din nou în toate drepturile noastre administrative. , Reţinem această declaraţiune pentru mai tîrziu. Se reaminteşte membrilor partidului naţional-liberal că discuţiunea asupra anteproectului de lege electorală va continua Marţi 12 Iunie ora 5 după amiază în casa d-lui G. G. Mârzescu. Dl. General Averescu a început seria interpelărilor. Din râfuiala dintre făuritorii păcei de la Buftea şi de la Bucureşti, poate se va lămuri şi marea enigmă a iscălit sau n’a iscălit preliminările păcei generalul Averescu ? D-na Andrei Corteanu secretarau general al ministerului de interne a vss autorizat să semneze toate ac. bigjto numele ministrului dsfijiSBirt %